New York Times: Cea mai mare parte a ajutorului financiar pentru Grecia se intoarce tot la creditorii externi
Al doilea pachet de ajutor financiar extern, de 130 de miliarde de euro, este folosit mai ales pentru plata dobanzilor la datoria tarii, in timp ce economia tarii continua sa aiba dificultati, potrivit sursei citate.
Desi procesul nu are sens din punct de vedere economic, are o oarecare logica din perspectiva politicii finantelor in zona euro. In timp ce isi platesc banii care le sunt datorati, Comisia Europeana (CE), FMI si Banca Centrala Europeana (BCE) blocheaza si alte fonduri destinate mentinerii activitatii guvernului Greciei.
Saptamana trecuta, biroul elen care se ocupa de administrarea datoriei a avertizat ca Grecia ar putea ramane fara bani pana in iulie. In acest caz, tara ar inceta platile la datoriile de stat, cu exceptia celor catre CE, FMI si banca centrala.
"Grecia nu va intra in incetare de plati fata de Troica, pentru ca Troica se plateste singura", a declarat Thomas Mayer, analist la Deutsche Bank.
Printr-un sistem elaborat de plata intrat in vigoare dupa alegerile din 6 mai, care au adus Grecia in impas politic, cei trei mari creditori vireaza bani intr-un cont escrow in Grecia, dar pe care statul elen nu-l poate accesa.
Banii stau in acest cont doua-trei zile, inainte de a se intoarce inapoi la Troica sub forma de dobanzi la obligatiunile elene pe care Europa le-a acceptat prin termenii acordului de ajutor financiar in februarie.
Circa trei sferturi din datoria Greciei, 185 miliarde de euro, este detinuta acum de unul din cei trei membri ai Troicii, potrivit estimarilor bancii de investitii UBS.
BCE, mai ales, avrea sa-i fie platite toate datoriile, afirma analistul Deutsche Bank Thomas Mayer.
Pentru a calma pietele financiare, banca a cumparat obligatiuni elene de miliarde de euro cu termene lunare de plata.
"Din acest motiv vor sa fie platiti in fiecare luna acum", a spus Mayer.
Unele surse apropiate situatiei, afirma, de asemenea, ca Troica incearca sa puna presiune pe Grecia pentru a face mai mult in pivinta colectarii taxelor.
"S-au asigurat ca suma pentru cheltuieli interne este mentinuta la un nivel destul de redus pentru a forta Grecia sa-si creasca puternic propriile venituri", a afirmat un consilier al guvernului elen, vorbind sub protectia anonimatului.
La prima vedere, situatia pare absurda, scrie NYT. Europenii imprumuta de fapt Greciei bani pentru ca Grecia sa poata plati banii pe care i-a imprumutat de la ei.
"Trimiti banii si le spui 'imprumut' - ii iei inapoi si le spui 'dobanda'", afirma Stephane Deo, sef al unei divizii la grupul UBS. Astfel de aranjamente sunt obisnuite in cazul guvernelor in pericol de a intra in incapacitate de plata, a spus el.
Motivul situatiei este ca guvernele nu pot da faliment precum companiile. Creditorii nu pot vinde tarile pe bucati pentru a-si recupera o parte a banilor. Astfel, creditorii au interesul de a se asigura ca tarile continua sa-si plateasca datoriile, chair daca asta inseamna ca trebuie sa le imprumute banii necesari.
Din mai 2010, Grecia a primit circa 140 de miliarde de euro din banii contribuabililor europeni pentru a impiedica o prabusire a tarii si o criza care ar ameninta intreaga zona euro. Din aceasta suma, statul elen a folosit doua treimi pentru a plati detinatorilor de obligatiuni si Troicii.
Doar o treime a fost alocata finantarii functionarii statului, cu o suma extrem de mica cheltuita pe proiecte de stimular a economiei, potrivit cotidianului american.

Se vor întoarce și studenții în amfiteatre din semestrul al doilea? Universitatea București: Cursuri online în continuare, cu mici excepții. UBB: Se conturează varianta hibrid
INTERVIU cu ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu: Prin trecut și „milionul de mesageri români din Germania, ne leagă de această țară și germani un extraordinar patrimoniu comun”
Kremlinul ripostează, după imensul succes online al anchetei lui Navalnîi despre "palatul lui Vladimir Putin" / Tinerii se mobilizează în special pe Tik Tok pentru protestele anunțate sâmbătă în întreaga Rusie
Cutia neagră a banilor publici. Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat anul trecut o sumă record de 750.000 de lei Mănăstirii „Sf. Cuv. Parascheva", ctitorită de PF Daniel. Ani la rând Curtea de Conturi a constatat nereguli la SCC
Oamenii invizibili: Bolnavii cronici nu se pot programa la vaccinare din cauză că statul român nu a știut niciodată câți sunt / "Dacă ar exista registre de pacienți, ar dispărea toate serviciile și decontările fictive"
Ce putem însă spune de bancherii de pe Wall St., din City sau de la Frankfurt care au încurajat aceste procese de expansiune a creditării? Iar făcând asta și-au tras bonusuri care în anii premergători crizei (dar și acum în cursul ei) au totalizat la sute de miliarde de euro pentru Goldman, Deutsche Bank, BNP, Barclays, BofA etc
Încă nu am auzit de vreo bancă din vest care să spună, de ex: da, am împrumutat aiurea diverse țări cu bani pe care noi îi luam cu dobândă 0.5% de la Fed sau BCE (în același timp pariind contra acestor țări, pe piețele financiare), sau am securitizat credite ipotecare neperformante în SUA și le-am vândut apoi fondurilor de pensii din Europa, sau am consiliat guvernul grec înaintea aderării la euro cum să își ascundă mai bine deficitele pentru ca apoi să mizăm pe downgrade-ul țării tocmai din cauza deficitelor etc. etc.
Tot ce aud e că plătitorii de taxe, contribuabilii, privații trebuie să apere băncile ca să nu cumva, Doamne, să dea faliment. Și e ciudat că unii sunt atât de obtuzi încât să creadă că banii din "bailouts" se duc în buzunarele grecilor de rând, când de fapt ei ajung tot la băncile care și-n timp de criză tot profituri înregistrează.
În acest fel, băncile îsi recuperează banii pe spinarea noastră, a tuturor care contribuim la fondurile europene.