
A functionat cu adevarat in Romania sistemul de impunere al cotei unice? Ce avantaje ne-a adus si care au fost dezavantajele acestui mecanism? Si-a facut cota unica "datoria", iar acum e vremea sa renuntam la ea? Gabriel Sincu, partener la compania de consultanta Mazars a
discutat online cu cititorii HotNews.ro. Invitatul va raspunde la intrebarile venite de la cititori pana la ora 12.00 pe parcursul zilei de astazi.
- Puteti posta intrebari prin intermediul formularului de comentarii.
- Nota redactiei: Pentru coerenta si relevanta discutiei, nu vom aproba comentariile care nu se refera la tema anuntata, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Gabriel SINCU, Partner, Head of Tax & Outsourcing Mazars- Absolvent al Facultatii Finante-Banci din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti si detine calificarea de expert contabil in Romania.
- Si-a inceput cariera ca inspector fiscal, iar din 1999 a intrat in domeniul consultantei in cadrul firmei RSM Hemmelrath, care in aprilie 2007 a fuzionat cu Mazars, dobandind astfel o experienta considerabila de peste 14 ani in consultanta fiscala: impozitare companii, in special in ceea ce priveste impozitul pe profit, TVA, impozite cu retinere la sursa, reglementari internationale cu privire la preturile de transfer.
- Este implicat si intr-o serie de mandate de planificare fiscala pentru investitorii straini care isi desfasoara activitatea in Romania, precum si in rezolvarea problemelor legate de impozitarea cetatenilor straini detasati in interes de serviciu pe teritoriul Romaniei.
- In decembrie 2009 devine primul partener roman numit in cadrul Mazars, in prezent conducand departamentele de Fiscalitate si Outsourcing - Contabilitate si Payroll.
- A elaborat si sustinut numeroase seminarii si traininguri in domeniul legislatiei fiscale.
- Participa in mod regulat la intalnirile cu Ministerul de Finante pentru implementarea codului fiscal, organizate de AmCham si FIC.
- Membru al: Camerei Consultantilor Fiscali din Romania (CCFR), Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), Asociatiilor Romane si Internationale a Auditorilor Interni (AAIR / IIA).
as dori sa ma lamuriti intr-o chestiune: impozitul de 16% pentru dividende nu este o a doua impozitare de 16% pentru un actionar al unei societati comerciale? (de moment ce profitul i-a fost impozitat deja cu 16%)
pentru un tanar antreprenor roman, din punct de vedere fiscal ce este mai interesant pentru el?
sa isi deschida propria firma (sau un parteneriat) sau sa isi faca o cariera intr-o companie multinationala?
cand e actionar unic e mai simplu, isi manipuleaza contabilitatea astfel incat toate cheltuielile sa fie facute pe firma si sa scape si de impozitul pe profit si de cel pe dividende.
dar cand sunt mai multi parteneri e mai complicat. iar spectrul impozitarii dividendelor cred ca este e o frana in calea dezvoltarii societatilor romanesti cu mai multi actionari parteneri
Faptul ca eu, ca si individ, beneficiez in acest caz de protectia raspunderii limitate (eu raspund in fata creditorilor doar in limita capitalului aportat, daca firma are probleme) are si un revers: trebuie sa platesc un impozit suplimentar.
Daca vreau sa il evit am optiunea de a-mi desfasura activitatea ca si PFA, platesc 16% doar o singura data, pe venitul impozabil, dar am un risc foarte mare: daca afacerea da faliment, creditorii pot veni si executa bunurile mele personale (casa, masina, etc) pentru a-si recupera prejudiciul.
Referitor la alegerea antreprenoriat - angajat, aici este optiunea fiecaruia si tine mai putin de fiscalitate.
Vis-a-vis de manipulat contabilitatea di registrele fiscale dati-mi voie sa nu comentez, fiecare isi organizeaza in viata lucrurile asa cum crede. Prin natura meseriei noastre, noi consultantii nu dam sfaturi de evaziune fiscala si descurajam aceste practici.
Optimizarea fiscala este altceva, este legal, se practica peste tot in lume, dar evaziunea inseamna incalcarea legii si inchisoare.
2. Ce avantaje ne-a adus si care au fost dezavantajele acestui mecanism?
3. Merita sa renuntam la ea?
Dupa parerea mea cota unica a functionat bine spre foarte bine si acest fapt s-a regasit in primul rand in faptul ca in urma aplicari ei , imediat in acel an veniturile la buget din acest gen de impozit au fost mai mari decat in ani anteriori si in plus nu au mai fost necesare atatea declaratii fiscale ca in anii in care impozitul era gradual. De asemenea acest tip de impozitare sa dovedit mult mai usor de controlat.
Daca vrem mai multa birocratie si mai multa evaziune probabil ca va trebui sa revenim la impozitarea de tip PSD-PDSR-FSN.
Vad ca tendinta noi administrati guvernamentale este aceea de a da in cap celor ce mai pun osul la treaba in tara asta in folosul celor obisnuiti cu cafeaua MOCA.
Totusi, asa schiop cum a fost, sistemul a functionat si asa cum ati mentionat si dvs a demoonstrat ca este viabil (venituri crescute la buget, simplificarea birocratiei, promovarea investitiilor straine) si merita avut in vedere in continuare.
Dupa parerea mea renuntarea la acest sistem ar fi o mare greseala care nu va face decat sa complice lucrurile, sa alunge investitorii si sa creasca gradul de nefiscalizare a economiei romanesti. Consider ca introducerea cu adevarat a cotei unice dublata de eficientizarea administrarii fiscale este cheia succesului in fiscalitatea romaneasca.
Pentru detalii va recomand cartea "The Flat Tax" scrisa de economistii americani Hall & Rabushka.
Va rog sa ma lamuriti cu urmatoarea problema:
Firma A inregistrata in scopuri de TVA in Germania are incheiat un contract pentru livrare de bunuri cu firma B inregistrata in scopuri de tva in Romania.
Pentru optimizarea costurilor firma B (Romania) a incheiat un contract depozitare si transport cu firma C inregistrata in scopuri de tva in Ungaria.
Firma A(Germania) emite factura catre B(Romania), iar marfa pleaca de la A(Germania) catre C(Ungaria) si de acolo firma C(Ungaria) transporta marfa catre firma B(Romania) si emite factura catre B(Romania) pentru transportul marfurilor.
Intrebari:
1.Firma A(Germania) si C(Ungaria) emit facturi fara TVA catre firma B(Romania)-livrare intracomunitara cu transport, iar firma B face taxare inversa?
2.Firma B(Romania) trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Ungaria?
Multumesc,
Multumesc pentru intelegere.
Nu credeti ca ar fi binevenit ca taxa de 16% pe dividende sa fie mai mica , ex. Bulgaria 5% sau macar diferentiata in functie de cifra de afaceri?Cred ca mai multi bani s-ar colecta daca aceasta taxa ar fi mai mica si nu s-ar mai duce atatia sa isi faca firma in Bulgaria.Multumesc
Din raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2011 impozitul pe venit (incluzand pe langa dividende si salarii, veniturile PFA-urilor, etc) a reprezentat un total de 19.1 mld lei dintr-un total al veniturilor fiscale de 102.9 mld. Probabil ca impozitul pe dividende este o cota foarte mica din aceasta suma si dupa parerea mea o astfel de modificare nu se justifica.
Va rog sa ma ajutati cu urmatoarele raspunsuri:
Societatea A (Romania) vinde marfa(flori) unei Societati B din Olanda (factura 1), iar aceasta o vinde mai departe unei alte Societati C (Romania) (factura 2), cu care are contract. Livrarea efectiva a marfii se face direct de A catre C, marfa nu paraseste teritoriul romanesc.
1.Cum trebuie emise factura 1 si factura 2, din punct de vedere al TVA si cum declara societatea C in declaratia 300 si 390 (daca este cazul)?
2.Societatea B din Olanada trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania?
Multumesc anticipat,
Mihaela
Multumesc.
USL a anuntat ca vrea ca din 2012 sa elimine cota unica, inlocuind-o cu trepte de impozitare de 16,12 si 8%. Credeti ca se poate sustine bugetul in urma acestei scaderi?
multumesc
Diferenta de bani se va duce oricum in consum deci cca 1/5 se va intoarce inapoi la buget ca si TVA. Iar grosul veniturilor bugetare vine din impozite indirecte si contributii sociale, nu din impozitul pe salarii.
Dupa parerea mea nu o impozitare degresiva sau o supraimpozitare a bugetarilor asa-zisi bogati ar rezolva problema deficitului bugetar in Romania ci introducerea catorva reguli simple, eliminarea exceptiilor si eficientizarea administrarii fiscale.
Abia dupa ce facem acesti pasi putem vorbi despre o modificare a sistemului de impozitare.
Va recomand sa cititi raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2011 si veti vedea ca avem printre cele mai mici rate de eficienta a colectarii din UE (ex: rata efectiva de TVA este de 14.2%, a impozitului pe profit de 3.6%, iar a impozitului pe venit de 12.6%). Asadar inainte de a veni si a cere modifcarea sistemului ar trebui sa vedem unde nu functioneaza bine cel existent.
Totusi, trebuie sa recunoastem ca 16% a reprezentat (si inca mai reprezinta) pentru noi un "brand fiscal de tara" foarte bun care a incurajat investitorii catre tara noastra. Ulterior cota unica a aparut si in alte state, in Bulgaria de ex cu o rata chiar mai mica decat a noastra, deci pentru noi era necesar sa ramanem aici pentru a ne pastra competitivitatea.
Referitor la notiunea de "dumping fiscal" am auzit-o pentru prima oara din gura ministrului de finante german din 2005 care acuza Romania si alte state din est de asa ceva. Totusi, atata vreme cat nu exista nicio directiva europeana care sa oblige statele la un anumit nivel minim al cotei de impozitare, afirmatia mi se pare gratuita si cu caracter demagogic.
Desigur, acum lucrurile s-au schimbat, exista un pact fiscal european care obliga statele la un anumit nivel al deficitului bugetar. Ori nerespectarea acestui nivel ar putea reaprinde discutia pe tema dumpingului fiscal. Dar deja aici vorbim de dispute la nivel de politica europeana. Oricum, subiectul este interesant si va ramane de actualitate, in opinia mea, pentru multa vreme.
Credeti ca cele peste 90.000 de salarii de peste 4500 lei vor fi suficiente pentru a colecta bani pentru bugetul statului?Oare nu se vrea sa se loveasca in clasa mijlocie care este foarte plapanda in Romania?
O plafonare reala la un nivel decent (3-4 salarii medii pe economie) a tuturor contributiilor sociale ar putea sa faca cu adevarat diferenta si sa convinga platitorii si beneficiarii acestor salarii mari sa treaca la forma 100% legala de remunerare - contractul de munca.
Referitor la taxarea "bugetarilor bogati", chiar pe Hotnews am citit zilele trecute o analiza care demonstra foarte clar ca suma maxima pe care ar putea sa o genereze aceasta supra-impozitare ar fi undeva la 500 mil EUR / an (daca imi amintesc eu bine). Ori deficitul bugetar din Romania care este in jur de 5 mld EUR cu siguranta ca nu ar putea fi acoperit in acest mod.
Solutia este incurajarea conformarii (prin plafonarea de care mentionam mai sus) coroborata cu eliminarea exceptiilor si reducerea evaziunii fiscale, mai ales in zona impozitelor indirecte (potrivit Consiliului Fiscal gradul de eficienta a TVA este de 54% - doar Letonia sta mai rau decat noi cu 46%).
Incurajarea clasei de mijloc a fost si ramane un slogan al clasei politice la fiecare 4-5 ani cand avem alegeri. Din pacate, realitatea ne arata ca sunt incurajati evazionistii, nu cei care vor sa munceasca.
Trebuie sa se emita factura cu 24% cota pentru vanzarea bunurilor (mijloace fixe) atunci cand are loc transfer de activitate intre firma care a preluat activitatea comerciala a companiei vandute in baza contractului de transfer de activitate?
Masurile fiscale propuse de mediul de afaceri sunt foarte multe, ele sunt adunate in fiecare an intr-un dosar gros si inmanate de Consiliul Investitorilor Strainin si Camera de Comert Romano-Americana. Din pacate, tot timpul ele sunt rasfoite si puse deoparte, fara a fi bagate prea mult in seama.
Doar cateva dintre ele (pe langa cele mentionate deja mai sus): introducerea legislatiei de holding, regandirea sistemului de impozite si taxe locale, deductibilitate fiscala pentru provizioane, simplificarea sistemului de amortizare fiscala, acceptarea reevaluarii activelor ca urmare a inflatiei, clarificarea tratamentului fiscal pentru ariile tulburi din fiscalitate (cum ar fi de ex. stock-option plan-urile). Si multe altele.
Cota unica a avut succes in zona noastra de Europa tocmai pentru ca este simpla si nu necesita un aparat de administrare fiscala bine pregatit si eficient. Practic fiecare stie ce are de platit foarte usor, deducerile sunt putine, avantajele fiscale de asemenea. Desigur, in acest fel se pierde foarte mult din caracterul de parghie de actiune in economie dar acest lucru este compensat de avantajele simplitatii si eficientei impunerii. Atunci cand inspectorii nostri fiscali vor fi la fel de pregatiti si de bine platiti precum cei din tarile dezvoltate, atunci vom putea sa ne gandim la renuntarea la cota unica.
Am rasuflat usurata cind s-a introdus cota unica. Nu mai merita sa lucrezi in plus. Adica tot cel care muncea mai mult era lovit. Si acum se plateste de exemplu sanatatea si la alte venituri din activitati independente(cind esti si salariat) desi calitatea serviciilor scade, mai mult, ajungi sa-ti platesti singur medicamentele prin spitale.
Vom continua sa propovaduim asta, poate ne aude cineva la un moment dat.
Multumesc
Pentru mine, daca as fi in aceasta postura, cel mai greu ar fi sa trec de bariera psihologica, cea de limba si de legislatie pe care nu le stapanesc. Ar tb deci sa am un consultant foarte bun, in care sa am incredere, dar care probabil ca ar fi destul de scump.
Altfel, in conditiile in care am firma in Bulgaria dar desfasor activitate in Romania, am sanse bune sa dau nastere unui sediu permanent aici iar intreprinzatorul nostru sa se intoarca de unde a plecat: sa plateasca impozit in Romania.