Anul 2011 nu a adus mari schimbari in structura sistemului bancar romanesc. Au avut practic loc preluarea activitatii Sucursalei

Anglo Romanian Bank de catre BCR si transferul actiunilor detinute de stat la Banca de Export-Import a Romaniei - Eximbank din administrarea AVAS in cea a Ministerului Finantelor Publice. O serie de schimbari in structura actionariatului s-au produs la Volksbank Romania SA, care are un nou actionar majoritar - VBI Beteiligungs Gmbh, si la Marfin Bank Romania, in cazul careia actionarul majoritar a devenit Marfin Popular Bank Public Co Ltd. Cyprus dupa fuziunea sa cu Marfin Egnatia Bank of Greece. De asemenea, au intervenit modificari ale denumirii unor institutii de credit, cum este cazul sucursalei din Bucuresti a bancii Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona (La Caixa) care a devenit Caixa Bank si al Libra Bank al carei nume s-a schimbat in Libra Internet Bank. Vezi in text topul bancilor romanesti dupa cota lor de piata.

  • Comparativ cu anul 2010, numarul sucursalelor bancilor straine s-a diminuat cu o unitate, ajungand la 8 entitati la 31 decembrie 2011, in timp ce numarul bancilor autohtone a ramas acelasi, respectiv 33 de entitati. Din punct de vedere al capitalului social, la sfarsitul anului 2011 componenta sistemului bancar romanesc a fost urmatoarea: 2 banci cu capital integral sau majoritar de stat (CEC Bank si Eximbank), 4 cu capital majoritar privat autohton (Banca Transilvania, Banca Comerciala CARPATICA, Libra Internet Bank si Banca Comerciala Feroviara), 26 cu capital majoritar strain, 8 sucursale ale unor banci straine si o organizatie cooperatista de credit autorizata (Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP).
  • La finele anului 2011, bancile cu capital integral sau majoritar privat detineau 91,8 la suta in totalul activelor sistemului bancar romanesc, in timp ce bancile cu capital integral sau majoritar de stat detineau o pondere de numai 8,2 la suta. In ceea ce priveste segmentul bancilor cu capital integral sau majoritar strain, inclusiv sucursalele bancilor straine, ponderea in totalul activului sistemului bancar a fost de 83,0 la suta.
  • Ponderea detinuta de primele cinci banci in volumul agregat al activelor a fost, la finele anului 2011, de 54,6 la suta, in cel al creditelor de 52,3 la suta, in cel al depozitelor de 58,0 la suta, in cel al capitalurilor proprii de 52,8 la suta si in cel al titlurilor de stat de 59,7 la suta.
  • In ceea ce priveste gradul de capitalizare a sistemului bancar, s-a remarcat cresterea capitalului social/de dotare atat in termeni nominali, cu 7,9 la suta, cat si in termeni reali, cu 4,7 la suta, in principal datorita aportului in numerar al actionarilor si repartizarilor din profitul net al anului precedent.
  • Din punct de vedere al tarilor care detin participatii la capitalul social al bancilor autohtone si al sucursalelor bancilor straine, la finele anului 2011 primele trei pozitii in capitalul agregat au fost in continuare ocupate de Grecia (cu 22,9 la suta), de Austria (cu 20,8 la suta) si, la mare distanta, de Olanda (cu 11,5 la suta).

In contextul aderarii Romaniei la UE si al liberalizarii pietei serviciilor, 349 institutii straine au notificat intentia de a desfasura activitate bancara in mod direct pe teritoriul Romaniei, dintre care 230 institutii bancare, 3 institutii financiare nebancare, 16 institutii emitente de moneda electronica si 100 institutii de plata.

Performantele sistemului bancar romanesc au fost marcate de temperarea activitatii bancare, evolutie care s-a reflectat in majorarea cu numai 3,5 la suta (in termeni nominali) a activului agregat net la nivel de sistem, de la 341 946,3 milioane lei la 31 decembrie 2010 la 353 910,9 milioane lei la 31 decembrie 2011.

  • Exprimat in euro, activul agregat net a crescut si mai putin (cu 2,7 la suta), de la 79,80 miliarde euro la 81,92 miliarde euro. 
  • Intermedierea financiara calculata ca pondere a activelor bancare in PIB a scazut usor, de la 65,4 la suta in 2010 la 61,0 la suta in 2011, plasandu-se in continuare la un nivel redus comparativ cu alte tari din UE.

Calitatea activelor

Pe parcursul anului 2011 comunitatea bancara a fost supusa unor provocari permanente. Daca in perioada anterioara atentia institutiilor de credit a fost indreptata preponderent catre obiective cantitative, precum majorarea cotei de piata, ulterior modelul de afaceri al institutiilor de credit s-a concentrat pe strategii de fidelizare a clientilor existenti si mentinerea unor relatii solide si pe termen lung cu acestia.

Potrivit informatiilor furnizate de bilantul monetar agregat al bancilor, creditul acordat sectorului privat a crescut, in termeni nominali, cu 6,6 la suta (de la 209 293,6 milioane lei la 31 decembrie 2010 la 223 037,1 milioane lei la 31 decembrie 2011); aceasta crestere a fost atribuita in principal creditelor acordate companiilor nefinanciare (+10,3 la suta), in timp ce creditele acordate gospodariilor populatiei s-au majorat cu numai 2,1 la suta.

Din punct de vedere al monedei in care a fost acordat creditul, avansul cel mai important s-a inregistrat in cazul creditelor exprimate in valuta (+7,2 la suta), care si-au consolidat astfel pozitia pana la 63,4 la suta din totalul creditului acordat sectorului privat, in timp ce creditele exprimate in lei au consemnat o crestere de 5,6 la suta. Pe segmentul gospodariilor populatiei, creditele de consum au detinut ponderea cea mai ridicata (68 la suta), pozitia secunda fiind ocupata de creditele pentru locuinte (32 la suta).

In contextul volatilitatii monedei nationale si al unor dificultati financiare intampinate de companii si de gospodariile populatiei, principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au inregistrat o inrautatire.

  • Astfel, ponderea detinuta de expunerea bruta aferenta creditelor si dobanzilor clasificate in categoriile "indoielnic" si "pierdere"in totalul creditelor si dobanzilor clasificate s-a majorat de la 18,4 la suta la sfarsitul lunii decembrie 2010 la 20,4 la suta la 31 decembrie 2011, context in care institutiile de credit au fost nevoite sa constituie un volum mai mare de provizioane (30 741,4 milioane lei la 31 decembrie 2011 fata de 23 632,9 milioane lei la 31 decembrie 2010), cu impact direct asupra performantelor financiare, respectiv asupra profitabilitatii.

Potrivit datelor furnizate de bilanturile contabile ale institutiilor de credit, ponderea creditelor restante si indoielnice acordate clientelei in totalul portofoliului de credite, la valoare neta, s-a mentinut la un nivel constant de 2,3 la suta, atat in 2010, cat si in 2011, in timp ce la valoare bruta acelasi indicator a consemnat o traiectorie ascendenta (de la 7,1 la suta la 8,8 la suta).

Principalul indicator care reflecta gradul de neperformanta a portofoliului de credite, reprezentat de ponderea creditelor si dobanzilor clasificate in categoria "pierdere 2"(Credite şi dobânzi cu un serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile şi/sau pentru care au fost iniţiate proceduri judiciare) in totalul creditelor si dobanzilor clasificate, a inregistrat o evolutie ascendenta pe parcursul anului 2011 de la 11,9 la suta la 14,3 la suta. Totusi, trebuie mentionat faptul ca gradul de acoperire cu provizioane al acestor expuneri a fost usor superior celui din anul precedent (97,8 la suta la 31 decembrie 2011).

Lichiditatea

Lichiditatea bancara este o problema de gestiune a pasivelor si activelor cu grade diferite de lichiditate si reprezinta abilitatea bancilor de a-si onora obligatiile financiare asumate. Lichiditatea exprima capacitatea activelor de a fi transformate rapid si cu

cheltuieli minime in moneda lichida (numerar sau disponibil in contul curent).

Un management adecvat al lichiditatii presupune, pe langa incadrarea indicatorilor de lichiditate in nivelurile minime reglementate, mentinerea unei rezerve de lichiditate corelata cu toleranta la risc stabilita de institutia de credit. Rezerva de lichiditate reprezinta lichiditatea disponibila, care acopera necesitatile suplimentare de lichiditate ce pot aparea pe un orizont scurt de timp definit in conditii de criza si este compusa, in principal, din numerar si active cu grad ridicat de lichiditate. Bancile si-au diversificat serviciile bancare consacrate, furnizand servicii de investitii si de asigurari impreuna cu serviciile traditionale de depuneri si imprumuturi.

La finele perioadei analizate, indicatorul de lichiditate a fost de 1,36, iar indicatorul care exprima lichiditatea cea mai rapida, respectiv lichiditatea imediata, a fost de 37,2 la suta.

Accesul dificil al institutiilor de credit la finantarea externa a impus orientarea mai accentuata a acestora catre atragerea de economii de la clienti. La 31 decembrie 2011, raportul dintre credite si depozite pe total sistem bancar s-a situat la nivelul de

116,7 la suta.

  • Profitabilitatea

Mediul intern si extern nefavorabil si-a pus amprenta si asupra rezultatelor financiare, sistemul bancar romanesc inregistrand, pentru al doilea an consecutiv, un rezultat agregat negativ. Astfel, pierderea inregistrata la sfarsitul anului 2011 (777,3 milioane lei) a fost mai mare decat cea din anul precedent (516,4 milioane lei), in pofida adoptarii unor masuri de redimensionare a retelelor teritoriale si de ajustare a necesarului de personal - in anul 2011 bancile au inchis 124 unitati, iar

personalul a fost diminuat cu 981 angajati.

In contextul in care activitatea de creditare a cunoscut, pe intreg parcursul anului, un nivel destul de modest, rezultatul operational a marcat o scadere semnificativa la 31 decembrie 2011. In consecinta, principalii indicatori de profitabilitate la

nivelul sistemului bancar (rata rentabilitatii economice - ROA si rata rentabilitatii financiare - ROE) au inregistrat valori negative (-0,23 la suta si respectiv -2,56 la suta). Cresterea nesemnificativa a cheltuielilor operationale si scaderea accentuata a veniturilor de aceeasi natura au condus la majorarea indicatorului cost-to-income ratio de la 64,9 la suta in 2010 la 67,8 la suta in 2011. Monitorizarea zilnica a lichiditatii a constituit o prioritate in identificarea si prevenirea aparitiei unor sincope, in contextul general al restrangerii posibilitatilor de atragere de resurse.

De asemenea, pentru a se evita deteriorarea gradului de adecvare a capitalului, autoritatea de supraveghere a intervenit in conservarea unei pozitii confortabile a solvabilitatii, care sa contracareze impactul neperformantei acumulate in portofoliul de active, precum si efectele generate de contextul crizei financiare si economice internationale. In acest sens, o serie de banci au suplimentat fondurile proprii prin majorarea capitalului social cu noi aporturibanesti si capitalizarea profitului obtinut in anul anterior.

  •  In plus, pentru prevenirea situatiilor de nerespectare a cerintelor minime de capital, in cazul unor banci s-a mentinut decizia de a solicita raportarea lunara a solvabilitatii, complementar cerintelor de raportare trimestriala prevazute de reglementari. Pentru a reduce cat mai mult posibilele efecte negative generate prin contagiune, Banca Nationala a Romaniei monitorizeaza in permanenta situatia  prudentiala a bancilor persoane juridice romane cu capital strain provenind din tarile afectate de criza datoriilor suverane.

In cadrul procesului de supraveghere off-site, au fost desfasurate 55 de actiuni de inspectie la 20 de banci si 6 sucursale ale unor banci straine, dintre care 5 au avut o tematica de verificare completa si alte 50 cu tematica redusa sau punctuala.

Activitatea de supraveghere on-site s-a concretizat, in 2011, in derularea a 39 de actiuni de inspectie la 28 de banci si o sucursala a unei banci straine, dintre care 28 de actiuni s-au inscris in categoria celor cu tematica de verificare completa, iar

11 s-au desfasurat ca actiuni cu tematica redusa sau punctuala. De asemenea, au fost efectuate 17 actiuni cu tematica de verificare completa in cazul retelei Bancii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP.

Totodata, au fost efectuate 25 de actiuni comune (on-site si off-site), in principal in cadrul actiunilor cu tematica de verificare completa realizate conform planului anual de activitate aprobat de Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei.

  • Incalcarea unor prevederi legale a atras sanctionarea, cu amenda si avertisment scris, a unui numar de 6 institutii de credit. Sanctiunile au fost aplicate, in principal, pentru aspecte legate de nivelul indicatorului de solvabilitate si inregistrarea de catre institutia de credit a unui deficit de capital, cerinta de capital pentru riscul de credit, activitatea de creditare, clasificarea portofoliului de credite, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor, reevaluarea garantiilor, inregistrarea de expuneri mari peste limitele legale, raportarea privind lichiditatea, administrarea riscului de credit si operational.
  • In ceea ce priveste reteaua teritoriala a Bancii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP, au fost sanctionate cu avertisment scris 9 cooperative de credit (16 administratori si 10 conducatori) pentru aspecte legate, in principal, de activitatea de creditare, clasificarea portofoliului de credite, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor, administrarea riscurilor, sistemul de control intern, auditul intern, riscul operational si reputational, procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri.

Banca Nationala a Romaniei are calitatea de autoritate de supraveghere din tara-gazda pentru cinci filiale/sucursale ale unor grupuri bancare cu capital grecesc (Alpha Bank, ATE Bank, Banca Romaneasca membra a Grupului National Bank of Greece, Bancpost, Piraeus Bank) si pentru alte doua apartinand unor grupuri bancare din Cipru (Marfin Bank si Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia), in timp ce calitatea de autoritate de supraveghere din tara de origine o are pentru un singur grup bancar care detine o sucursala in Cipru (Banca Transilvania).