"Tema principala este cresterea economica. Cum revine Romania la o crestere economica durabila, sustenabila, care ar fi conditiile?", asa a inceput guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, dezbaterea organizata joi de catre banca centrala cu privire la problemele cresterii economice, inflatiei si cursului de schimb, la care au fost invitati si provocati sa ofere raspunsuri Lucian Isar (Ministru delegat pentru mediul de afaceri), Florin Citu (analist economic), Vlad Muscalu (Senior Economist, ING) si Dan Armean (Prof. univ. dr., ASE).

Fiecare participant la dezbatere a abordat tema propusa dintr-o alta perspectiva. Guvernatorul bancii centrale a accentuat mai ales influenta cursului de schimb si investitiilor asupra cresterii, discursul lui Lucian Isar a vizat abordarea 'economiei complexitatii' (complexity economics), polilor de crestere si cadrului macroeconomic bazat pe 'Regula lui 44' (tinte propuse pentru deficit bugetar de 4% din PIB si pentru inflatie de 4%), aceasta regula fiind considerata de el optima pentru Romania si pentru caracteristicile unei economii emergente.

De cealalta parte, Florin Citu a adus in centrul discutiei relatiile dintre variabile nominale (curs de schimb, inflatie, rata dobanzii, etc.) si cele reale (crestere economica, PIB, ocupare,etc.), iar profesorul Dan Armean a avansat problema capitalului uman si efectele austeritatii.

Isarescu: "Investitiile interne sunt limitate. Tara depinde in continuare de finantare externa. Caderea investitiilor straine directe a fost dramatica."

"Investitiile straine non-tradables, de tip Carrefour, cred ca au ajuns la o limita. Exista supracapacitati de productie in toate tarile emergente, care cred ca vor exploda in perioada urmatoare." Un exemplu oferit de guvernator in acest sens este reprezentat de sectorul auto.

Dintre solutiile/problemele false pe care guvernatorul le identifica si care sunt avansate de unii economisti pentru reluarea cresterii economice ar fi consumul, reluarea consumului in orice conditii fiind, in opinia acestuia, resimtita printr-o crestere a importurilor si, respectiv, in deteriorarea contului curent al balantei de plati externe a Romaniei.

Competitivitatea. Aceasta a fost tratata de guvernator din doua perspective:

• Cursului de schimb: o deprecierea a cursului de schimb pe termen scurt poate aduce un spor de competitivitate 

• Factorii interni, unde s-au enumerat: productivitatea, cresterea salariilor corelata cu cresterea productivitatii (respectiv costul unitar cu forta de munca), un sector bugetar eficient, functionarea sectorului financiar, investitii, tehnologie, etc.

De asemenea, el a precizat si unele dintre limitele utilizarii cursului de schimb ca un instrument pentru imbunatatirea competitivitatii:

• se alunga predictibilitatea si stabilitatea, elemente dorite de exportatori
  
• se omoara importurile (prin urmare ai nevoie de capacitati de productie interne si de investitii)
• din perspectiva aderarii la zona euro, conditiile impuse de Mecanismul Ratelor de Schimb II, care solicita un curs cat mai mai liber si impune un interval de variatie a acestuia, o volatilitate a cursului de schimb din nou nu este indicata

In plus, acesta afirmat ca, in perioada 2006-2008, in care leul tindea sa se aprecieze puternic pe fondul liberalizarii contului de capital si intrarii de fluxuri, BNR a cumparat 10 miliarde de euro pentru a se opune aprecierii monedei nationale in raport cu euro.

In alta ordine de idei, guvernatorul a precizat ca Romania a fost aproape de un infarct financiar in anul 2008. (sudden stop)

Din perspectiva interactiunii dintre variabile reale si nominale, Florin Citu considera ca inflatia, cursul de schimb sau uneori rata dobanzii, nu pot fi folosite pentru a aduce cresterea economica, ci, mai degraba, relatia este inversa, cresterea economica influentand cele trei variabile nominale, parerea validata si de guvernator.

In opinia sa, pentru Romania relatia dintre cursul de schimb si inflatie nu este una foarte clara, pentru ca, in perioade in care leul s-a depreciat constant in fata monedei euro, rata inflatiei a fost totusi la un nivel scazut.

Acesta a spus ca o problema mare a economiei nationale este nivelul crescut al euroizarii. (In general, un nivel scazut al euroizarii face ca politica monetara si mecanismele de transmisie a politicii monetare sa fie mai eficiente)

De asemenea, Citu a adaugat ca nici relatia dintre deprecierea cursului de schimb si crestere economica nu este una clara, ea fiind verificata doar in cazul economiilor avansate.

In cazul economiei romanesti eventualul spor competitiv este diminuat de faptul ca o mare parte a importurilor se regaseste in exporturi. Astfel, o depreciere a cursului de schimb, care duce la o scumpire a importurilor, poate duce apoi la o scadere si a exporturilor care au in compozitie bunuri importate.

In plus, acesta a adaugat si faptul ca, in Romania, cresterea economica nu o sa vina de la politica monetara sau politica fiscala, atata timp cat in sectorul privat exista in continuare pierderi si arierate si pana cand nu vor exista schimbari de structura.

Pe de alta parte, profesorul Dan Armean, a precizat ca, daca austeritatea este mentinuta, aceasta te impinge pe drumul stagnarii economice si a evidentiat faptul ca factorul uman a fost sacrificat de politica de austeritate din Romania.

Lucian Isar, ministru pentru mediul de afaceri al Guvernului, considera ca abordarea cresterii economice trebuie facuta pe patru paliere: micro, mezzo, macro si meta. Romania ar trebui sa investeasca in crearea de poli de crestere in opinia sa, care sa antreneze in jurul lor dezvoltarea pe orizontala si pe verticala a industriilor.

Referitor la cadrul macroeconomic in care ar trebui economia nationala sa se plaseze, Isar a inaintat 'Regula lui 44' (descrisa pe larg pe blogul acestuia)

Pe scurt, regula afirma ca Romania ar trebui sa vizeze o tinta de inflatie de 4% + un interval de variatie in jurul tintei de 1 punct procentual, (si nu o tinta aproapiata de 2% ,cum are de exemplu BCE) aceasta fiind mai optima pentru o economie emergenta.

Apoi, deficitul bugetar si deficitul de cont curent ar trebui sa fie orientate spre 4% din PIB. Justificarea principala ar fi faptul ca un deficit bugetar mai mare de 3%, cu accent pe investitii, ar fi benefic si poate sprijini si initiativele private.

Una dintre falsele probleme precizate de Isar se refera la modificarea cotei de TVA, considerata de alti economisti, cum ar fi presedintele consiliului fiscal Ionut Dumitru, ca ar fi inoportuna la 2 ani de la ultima modificare si, prin urmare, ar 'altera' predictibilitatea mediului de afaceri.

Ministrul pentru mediul de afaceri a spus insa ca, din perspectiva investitorilor, diminuarea cotei de TVA de la nivelul ridicat 24% ar face mai atractiva economia romaneasca.

Vlad Muscalu a adaugat ca o problema pentru Romania este faptul ca tara e deosebit de indatorata, fiind a 10-a cea mai slaba din Uniunea Europeana din punctul de vedere al datoriei externe, aproape de Grecia.