Politica monetara ar trebui redefinita, conform vicepresedintelui filialei Federal Reserve Bank din St. Louis, Daniel L. Thornton, citat de Bloomberg. Motivul: FED si cea mai mare parte a celorlalte banci centrale platesc practic pentru ca nu acorda nicio atentie maselor monetare. De asemenea, un alt studiu, apartinand cercetatorilor Bancii Centrale Europene, arata ca stimularea economiei printr-o indatorare suplimentara a statului conduce la scadere economica daca datoria publica initiala depaseste un anumit prag.

Fiind concentrata mai mult asupra ratelor dobanzii, care influenteaza pretul creditului, mai degraba decat asupra agregatelor monetare, abilitatea bancherilor centrali de a afecta costurile de imprumut devine mai limitata decat acestia cred, a spus Thornton intr-un studiu publicat in aceasta saptamana.

Aceasta concluzie a lui Thornton vine intr-o perioada in care bancile centrale au atentia indreptata spre politici neconventionale prin care cauta sa reduca randamentele titlurilor de stat pe termen lung.

Presedintele FED, Ben Bernanke, a declarat ca rata dobanzii de referinta a bancii va ramane probabil aproape de zero cel putin pana la sfarsitul anului 2014. Pe 20 iunie FED si-a extins asa-numita operatiune Twist (achizitie de titluri de stat pe termen lung) pana la sfarsitul anului, chiar daca a spus si ca o a treia runda de achizitii de active poate fi necesara.

Thornton, care este membru al FED din 1981, a contestat si inainte politicile bancii centrale. Intr-un studiu publicat in februarie, acesta a spus ca programul de relaxare cantitativa al FED poate duce la o crestere mai mare a ofertei de bani si la un val de inflatie.

In ultimul studiu, el a spus ca majoritatea decidentilor din perioada moderna cred ca politica monetara functioneaza prin intermediul canalului ratelor de dobanda, astfel ca prin reducerea ratelor acestia pot influenta cererea agregata (consum privat, investitii, consum guvernamental, exporturi) si, prin urmare, activitatea economica si inflatia.

Incepand cu finalul anilor 1980, FED a implementat politica de tintire pe termen foarte scurt a ratelor dobanzii, cunoscuta ca rata de finantare federala overnight ("peste noapte" sau "pentru a doua zi"). Problema este ca efectul este "seminificativ diferit daca actiunile politicii" nu sunt de asemenea transmise prin intermediul altor rate din piata, a spus el.

Acesta poate fi cazul de acum. Dupa 2008 dimensiunea pietei americane de credit a fost de aproape 50.000 de miliarde, FED furnizand doar 1,5 procente din totalul creditelor. De asemenea, a existat si o deteriorare a legaturii dintre rata fondurilor federale si randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat ale trezoreriei, spune Thornton.

Lipsa unui rol mai mare pentru masa monetara in politica din prezent reflecta un esec al oficialilor in ceea ce priveste dezvoltarea unor modele care sa surprinda importanta acesteia pentru o economie si pentru stabilirea preturilor, precum si lipsa unei relatii statistice puternice intre masurarea masei monetare si inflatie, a afirmat seful FED St. Louis.

Guvernele tarilor din zona euro incep sa isi afecteze negativ economiile cu fiecare euro cheltuit ce impinge datoriile acestora peste nivelul de 95% din PIB.

Cercetatorii Bancii Centrale Europene arata ca guvernele tarilor din zona euro incep sa isi afecteze negativ economiile cu fiecare euro cheltuit ce impinge datoriile acestora peste nivelul de 95% din PIB.

Intr-un studiu referitor la relatia dintre datoria publica si cresterea economica in randul mai multor state din zona euro intre 1990 si 2010, un grup format din trei cercetatori au aratat ca o crestere a datoriei publice pe termen scurt poate incuraja expansiunea economiei.

Efectul acesteia se termina atunci cand nivelul datoriei atinge 67% din PIB si devine negativa cand datoria se apropie de 95% din PIB.

Studiul serveste ca o replica la adresa economistilor care au argumentat ca economiile cu datorii mari ar trebui sa incerce sa isi stimuleze iesirea din recesiune prin indatorare.

Efectele "stimulentelor economice pe termen scurt provenite din datorii suplimentare scad drastic cand nivelul datoriei initiale este ridicat si pot deveni chiar negative", spun autorii.

"In incercarea de a stopa cresterea datoriei din cauza stimularii economice, rezultatele sprijina aceasta idee doar daca nivelul initial al datoriei este sub un anumit prag."

Belgia, Irlanda, Grecia, Italia si Portugalia sunt tari pentru care Comisia Europeana prognozeaza datorii de peste 95% din PIB in acest an.

Criza financiara globala, care a inceput in urma cu 5 ani cu o inghetare a pietelor de credit, a condus la o "pierdere de eficienta" a politicii monetare standard in Europa, conform unui raport publicat in aceasta luna de banca centrala a Germaniei, Bundesbank.

Desi inaintea crizei ratele de pe piata monetara, masurate de asa-numita rata Euribor, au aratat un raspuns semnificativ la schimbarile evolutiei asteptarilor privind politica monetara, relatia a slabit dupa august 2007, precizeaza economistii Puriya Abbassi (Bundesbank) si Tobias Linzert (BCE).

Lichiditatea mai ridicata si incertitudinea sunt considerate drept motive pentru slabirea acestei legaturi.

Rezultatele sugereaza ca politicile non-standard spre care s-a orientat BCE dupa octombrie 2008, precum imprumuturi nelimitate pentru banci, au fost eficiente in rezolvarea unor disfunctionalitati, spun autorii. Acestia estimeaza ca astfel de politici au ajutat la reducerea ratelor Euribor cu mai mult de 80 de puncte de baza.

"Aceste rezultatele arata ca bancile centrale au in mana instrumente eficient pentru a gestiona politica monetara in perioade de criza", au concluzionat cei doi.