Romania incepe in acest an rambursarea catre FMI a imprumutului contractat in 2009, iar BNR va efectua astazi prima plata in valoare de 546.250.000 DST sau aproximativ 671,9 milioane euro, urmand ca in noiembrie sa plateasca o suma similara potrivit graficului de rambursare. Aceste sume nu includ dobanzile, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.
Per total, in acest an BNR va plati 1,47 miliarde euro, iar Ministerul de Finante 0,13 miliarde, insa varful va fi atins in 2013 si 2014, cand platile vor insuma peste 5 miliarde euro anual, sume la care se adauga dobanzile. Pana in 2015, BNR va plati 10,6 miliarde euro, iar Ministerul de Finante 2,4 miliarde euro. Transa VIII din acord (874 mil. DST) nu a fost trasa efectiv.
In ce priveste dobanzile, daca luam in calcul faptul ca au trecut trei ani de cand am incheiat acordul, dobanda acumulata pana in prezent se apropie probabil de 1 miliard de euro.
Mai mult, sa nu uitam ca am mai imprumutat aproximativ 5 miliarde de euro de la UE si Banca Mondiala, bani care nici ei nu sunt cuprinsi in sumele de mai sus si pe care trebuie sa ii plateasca Ministerul de Finante, nu BNR.
In principiu, BNR poate rambursa fara prea mari probleme 10,6 miliarde de euro plus dobanzi in urmatorii 3 ani, dar asta ar insemna reducerea semnificativa a rezervei valutare care acum se ridica la 31,14 miliarde euro. Or, o rezerva mai mica de 20 de miliarde de euro poate reduce marja BNR de a interveni pe piata valutara, dar daca Romania va adera la zona euro in urmatorii 3-4 ani (greu de crezut), acest aspect nu mai reprezinta o problema.
Se putea si fara acest imprumut de la FMI & UE? In principiu da, dar consecintele ar fi fost greu de estimat – in ultimele doua luni din 2008, deficitul bugetar a insumat 16 miliarde lei (4 mld. euro in doar doua luni!), iar in primele 4 luni din 2009 s-au mai adaugat 9,3 miliarde lei, dobanzile la care statul roman se putea finanta au crescut foarte mult, iar leul a pierdut 15% intre aprilie 2008 si aprilie 2009.
Fara acest acord, care a dat o oarecare incredere investitorilor straini in Romania, statului i-ar fi fost foarte greu sa plateasca salarii si pensii, mai ales in conditiile in care punctul de pensie a crescut cu 20% in octombrie 2008, salariile bugetarilor au crescut cu circa 10%, iar salariul minim pe economie cu 8% in octombrie, si cu inca 11% din ianuarie 2009.
Toate aceste cresteri au determinat o majorare cu 14% a cheltuielilor bugetare in T1.09 fata de T1.08, si cum veniturile bugetare au scazut cu 5,5%, deficitul bugetar a scapat total de sub control.
4
2
