Analiza HotNews.ro Deprecierea leului, somajul tinerilor si K1 politic. Care e legatura dintre ele?

de DP     HotNews.ro
Marţi, 21 august 2012, 10:11 Economie | Finanţe & Bănci


Un sistem scolar nereformat si neperformant, inapt sa satisfaca cererea reala de pe piata muncii, o pondere prea mare a persoanelor active cu pregatire cel mult liceala, o economie care incetineste si un curs de schimb pus pe depreciere- ce legatura este intre toate acestea? S-o luam babeste: cand intr-o economie scade cererea (ca efect direct al reducerii cheltuielilor publice, ori al inaspririi fiscalitatii sau indirect prin cresterea ratelor dobanzilor), pe fondul unei cresteri de dobanzi, are loc o reducere a interesului pentru investitii. Marea problema care apare este ca scad veniturile, fenomen care duce la cresterea ratei somajului. Si acum graficele.





De aceea, teoria recomanda ca reducerea cererii sa se faca numai pentru termen scurt si sa fie neaparat insotita de alte masuri prin care sa se incurajeze cresterea economica. Ati auzit de asemenea masuri, luate recent? La fel si eu.
In graficul de mai sus se vede corelatia dintre somaj si cursul leu/euro. Nu avem aici pretentia de a demonstra econometric relatia dintre cei doi parametri, ci doar de a o ilustra.

Sigur, intrebarea fundamentala este ce putem noi face- inafara de a genera debile scandaluri politice- pentru a relansa economia, a reduce somajul si a intari pe baze sanatoase leul.

O politica de relansare se poate face prin cresterea cheltuielilor publice sau prin scaderea taxelor (prin scaderea volumului impozitelor sau diminuarea ratei de impozitare). Primul efect consta in cresterea cererii interne, fie datorita cresterii cheltuielilor publice, fie prin cresterea veniturilor disponibile ale agentilor economici si de aici, cresterea cererii acestora. Cresterea cererii duce la cresterea productiei, adica a Prodului Intern Brut. Drept este ca in cazul unei economii deschise cum e cea a Romaniei, efectul de multiplicare este mai redus decat in cazul unei economii inchise deoarece o parte a cererii se adreseaza produselor importate. Dar asta e deja o alta discutie.





Ce ne facem pentru a nu mai asista la noi deprecieri "istorice", voluptos anuntate de media? Pai e simplu: e nevoie de intrari de capitaluri. Bani europeni sau investitii straine. La ambele stam execrabil. Mobilitatea puternica a capitalurilor internationale ar putea genera intrari de capital prin cresterii ratei dobanzii de pilda. O apreciere a cursului va genera insa scaderea competitivitatii produselor interne pe piata internationala datorita cresterii preturilor in moneda straina. In lant, se produce urmatoarea reactie: scaderea competitivitatii prin intermediul preturilor va determina, de asemenea, o crestere a importurilor datorita scaderii preturilor produselor importate. De asemenea, aprecierea cursului de schimb va determina scaderea exporturilor. Scaderea exporturilor, impreuna cu cresterea importurilor conduce la cresterea deficitului balantei comerciale, respectiv a deficitului extern. Efect secundar al scaderii competitivitatii produselor interne: scaderea cererii de produse interne atat pe piata interna cat si pe pietele de afara.

In graficul de mai sus avem populatia ocupata din Romania, impartita dupa nivelul de instruire de care dispune. Semnificativ este faptul ca dispunem de un grad de pregatire suboptimala, in care ponderea celor cu o pregatire slaba este ingrijoratoare. Mai adaugati la acest grafic urmatoarele ingrediente: gradul de imbatranire a populatiei active creste, iar scoala romaneasca nu satisface cererea reala de pe piata muncii decat intr-o foarte mica masura.

La ce mai asistam astazi? La o crestere a deficitului balantei capitalurilor, care in orice economie deschisa, cu un regim flexibil al cursului de schimb, determina deprecierea monedei nationale. Asta zice si teoria, asta vedem si in Romania de azi. Deprecierea cursului de schimb conduce la cresterea competitivitatii produselor interne, e drept. Numai ca degeaba esti competitiv daca nu ai cerere externa. Cum Romania exporta trei sferturi din total exporturi in UE, iar Uniunea este in pragul unei noi crize, cerere venita de acolo e in scadere. De orientat catre alte piete ne orientam greoi si ineficace, asa incat ramanem captivi economic acestui model.

Mai jos avem somerii dupa forma de proprietate si tipul de contract de munca. Sursa datelor, INSSE, datele sunt valabile pentru intreg anul 2011. Un nivel ridicat al nerestructurarii este dat si de numarul foarte mic al contractelor cu regim de lucru temporar. O mobilitate redusa a fortei de munca si un grad extrem de redus al capacitatii de reconversie profesionala sunt alte doua ingrediente care ar trebui sa ii puna pe ganduri pe cei aflati "la butoane". Din pacate, ei sunt confiscati de lupte politice sangeroase pentru economia noastra.






Sa revenim la devalorizarea leului. Tehnic vorbind, ea duce la cresterea preturilor produselor importate. Cand importurile se concentreaza in mare masura pe materii prime, materiale si tehnologiei atunci vor creste si preturile interne (inflatia importata). Ceea ce l-ar incurca pe Guvernator in lupta cu inflatia si acesta este unul din motivele pentru care BNR nu lasa leul sa se duca "in balarii". Numai ca acest lucru nu poate fi facut decat pe termen scurt. BNR poate tine leul atata vreme cat il tine rezerva Bancii, in speranta ca politicienii vor relansa economia prin decizii de politica fiscala. Vedeti insa asemenea preocupari? Drept pentru care, atata vreme cat Romania va fi blocata politic, Isarescu va tine fraiele foarte strans, cu toate riscurile care decurg de aici.


Un efect colateral al devalorizarii consta in faptul ca exportatorii, pastrandu-si preturile in moneda straina vor castiga la repatrierea valutei un venit mai mare in moneda nationala, iar volumul exporturilor ramane nemodificat.

In ceea ce priveste importatorii, daca vor decide sa mentina preturile interne nemodificate (pentru a pastra volumul desfacerii), acestia vor inregistra o scadere a profitului, iar daca vor majora preturile, va scadea volumul vanzarilor.

Cresterea preturilor conduce la scaderea competitivitatii produselor interne. Combinata cu cresterea marjelor de profit ale exportatorilor, efectele asupra volumului exporturilor si importurilor sunt nesemnificative. Cum volumul importurilor si exporturilor ramane relativ nemodificat se va inregistra o deteriorare a deficitului comercial datorita devalorizarii. 
  • Cresterea profiturilor exportatorilor amelioreaza slab competitivitatea sau chiar o deterioreaza, datorita lipsei de interes a exportatorilor pentru reducerea costurilor.  Pe de alta parte,  devalorizarea conduce la cresterea preturilor importurilor. Cresterea preturilor importurilor conduce la cresterea preturilor interne (prin intermediul inflatiei importate).
Concluzii:
  • In lipsa oricarei urme de interes pentru economie, clasa politica locala si nu criza euro ori situatia Spaniei, Italiei, Greciei samd pun la pamant economia romaneasca. .
  • Orice zi pierduta in criza politica se traduce prin intarzierea recuperarii economice de ani de zile.
  • Lipsa unei reactii mai ferme din partea mediului privat si mai ales din partea organizatiilor profesionale (FIC, AMCHAM  s.a.) nu este de natura a incuraja clasa politica sa se puna pe treaba.
  • O populatie cu un grad redus de pregatire este intotdeauna mai usor de manipulat
  • Costul finantarii pentru statul roman a avut o evolutie interesanta. A scazut la toate scadentele pana in Aprilie dupa care a inceput sa creasca rapid. Astazi, la termen scurt costul este mai mare decat la inceputul anului iar pe termen lung aproape de maxim (FCA)
  • Evolutiile din 2011 si pana astazi a diferentei de dobanda in ordine crescatoare pe curba randamentelor intre obligatiunile la 3 ani si 12 luni a crescut pana la sfarsitul lui 2011 pe urma a scazut rapid ca apoi iar sa creasca in prima parte a acestui an si acum scade din nou. Ce ne arata acest lucru? Diferentialul de dobanda,sau  spread, arata perceptia pietei asupra evolutiei viitoare a economiei. O crestere a acestui diferential arata ca piata este optimista, poate vede si inflatie, iar o scadere arata pesimism. Cand acest diferential se apropie de zero putemspune ca piata estimeaza o recesiune in perioada urmatoare (FCA)

Surse: Studiul lui Isarescu si Croitoru,   BNR, INSSE, Economia- FCA, Politici Macroeconomice,






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3564 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Pacat si de pomana (Marţi, 21 august 2012, 11:16)

    AnonimTM [utilizator]

    Pentru cine sunt articolele astea? Conform graficului 2 din articolul de mai sus, acest articol este scris pentru o "banda" foarte subtire de populatie. Restu inteleg prin economie "ce nu au cheltuit la Mall", criza e "ce-i face pitzipoanca", somer e "fraieru fara nici o invarteala cu statu", iar situatia politica e "circoteca a doua partide de descreierati" (ambele tabere - nu sunt pro nici unu, ca sa nu inceapa vre-o polemica pe acest subiect).
  • +1 (1 vot)    
    :) (Miercuri, 22 august 2012, 12:38)

    owl [utilizator]

    " Ati auzit de asemenea masuri, luate recent? La fel si eu. "

    Guvernul a crescut TVA, a crescut taxarea companiilor, etc...fara masuri de crestere... credeam ca articolul e pentru guvenul Boc, dar surpriza - e pentru Ponta...

    e din epopeea "hai sa mai manipulam un pic"

    Pacat de articol...

    PS. Chestia cu produsele importate nu e alta discutie, trebuie sa fie in asta. Pot face factor de multiplicare, in economia interna - in special a Romaniei... dar trebuie sa gandeasca si apoi sa implementeze...dar cine?

    PS2. In romania nu ne trebuie scoala, pentru ca modelul nu e "antreprenorul invata la scoala cum sa faca o afacere". Modelul e "baiatul destept ia bani de la stat, de la prostii care inca mai platesc taxe si impozite". Oricum, schimbarea e profunda si ar dura 20 de ani. Nu are cine sa o faca in romania...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by