Cresterea economica este principalul factor care influenteaza traiectoria raportului datorie publica/PIB. Romania are nevoie de o crestere anuala sustinuta, de cel putin 2%, pentru a mentine datoria publica pe un palier sustenabil. Un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi va duce la cresterea raportului datorie publica/PIB. O crestere cu 100 de puncte de baza in rata reala a dobanzii poate adauga echivalentul a 1.1% din PIB la datoria publica. O depreciere de 5% a leului in raport cu EUR, de exemplu, poate adauga echivalentul a 1% din PIB la datoria publica (exprimata in RON). Pe termen scurt, riscul deprecierii leului poate fi amplificat atat de un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi cat si de o evolutie sub asteptari a economiei si/sau realizarea unui nivel al incasarilor la buget sub tinta propusa

Laurian LunguFoto: HotNews.ro

Criza curenta a readus in discutie rolul determinant pe care finantele publice il au in stabilitatea macroeconomica. Daca in zona euro, de exemplu, criza datoriilor suverane continua sa se afle pe ordinea de zi a guvernelor, in Romania nivelul actual redus al datoriei publice plaseaza acest subiect oarecum in afara sferei de interes public imediate. Insa, prezenta unor riscuri, atat de moment, cat si datorita schimbarilor structurale vis-à-vis de finantarea din pietele internationale, valideaza o re-evaluare a acestui subiect.

Traiectoria datoriei publice ofera o perspectiva pe termen lung asupra sustenabilitatii finantelor publice.

  •  O tara este in general perceputa ca fiind ‘solvabila’ daca rata de crestere a datoriei publice ramane inferioara ratei dobanzii aferenta acesteia. In caz contrar, nivelul datoriei publice creste pana in punctul in care guvernul va esua in a gasi cumparatori pentru orice randamente ale instrumentelor de imprumut pe care le ofera.

Daca in decembrie 2006, de exemplu, aceasta conditie a fost indeplinita pentru Romania, in anii urmatori rata de crestere a datoriei publice a crescut semnificativ:

Intre anii 2007 si 2010 aceasta a crescut cu rate anuale cuprinse intre 30-34%, rate care erau mult deasupra nivelului ratelor dobanzii din acei ani. Mai mult, fondurile imprumutate au fost folosite cu precadere pentru acoperirea cheltuielilor curente cum ar fi pensiile, salariile sau cheltuieli cu bunuri si servicii si mai putin catre investitii de capital, care ar fi adus dividende in anii urmatori.

In 2011 rata anuala de crestere a datoriei publice a scazut la 5%, un nivel apropiat de cel al sustenabilitatii, dar a inceput din nou sa creasca in 2012, atingand chiar 8% la sfarsitul lui iunie, pe fondul tensiunilor de pe scena politica autohtona si a deprecierii RON.

Accesul la pietele internationale al economiilor mici deschise, care au exporturi cu valoare adaugata redusa si prezinta o capacitate scazuta de inovare, cum este economia Romaniei, poate fi restrictionat daca sanatatea finantelor publice se deterioreaza. Traiectoria datoriei publice poate fi influentata de o serie de factori.

Pe scurt, data fiind structura curenta a datoriei publice, se pot face o serie de observatii:

  • Cresterea economica este principalul factor care influenteaza traiectoria raportului datorie publica/PIB. Romania are nevoie de o crestere anuala sustinuta, de cel putin 2%, pentru a mentine datoria publica pe un palier sustenabil.  
  • Un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi va duce la cresterea raportului datorie publica/PIB. O crestere cu 100 de puncte de baza in rata reala a dobanzii poate adauga echivalentul a 1.1% din PIB la datoria publica.
  • Dat fiind faptul ca aproape jumatate din datoria publica este exprimata in valuta, riscul ratei de schimb este unul semnificativ. O depreciere de 5% a leului in raport cu EUR, de exemplu, poate adauga echivalentul a 1% din PIB la datoria publica (exprimata in RON). Evident, un efect invers are loc in cazul in care leul se apreciaza, asa cum este de asteptat sa se intample pe termen mediu. Pe termen scurt insa, riscul deprecierii leului poate fi amplificat atat de un nivel mai ridicat al ratei dobanzii la imprumuturi cat si de o evolutie sub asteptari a economiei si/sau realizarea unui nivel al incasarilor la buget sub tinta propusa.  In aceste conditii cresterea raportului datoriei publice in PIB poate avea loc rapid, existand riscul atingerii unui nivel critic (pentru Romania) a acestuia. Din acel punct, in absenta unei cresteri economice solide sustinute pe parcursul a cativa ani, eforturile de reducere a datoriei publice vor fi mult mai mari.
  • In cazul in care conditiile de piata actuale se mentin si in urmatorii 3-4 ani, eventualele intarzieri in procesul consolidarii fiscale, care ar mentine un deficit primar, poate duce raportul datorie publica/PIB la peste 46% pana in 2016. Ulterior, chiar daca cresterea PIB anuala va fi in medie de 2%, raportul datorie publica/PIB nu va scadea suficient de rapid astfel incat sa elimine riscul destabilizator pe care unele socuri negative (o potentiala depreciere temporara a leului, o mai slaba crestere economica, etc) le vor putea avea asupra sustenabilitatii datoriei publice.

Intregul studiu poate fi citit aici

N.red. Laurian Lungu este doctor in economie, in prezent conducand din postura de Managing Partener compania Macroanalitica. A absolvit Cardiff Business School. Vezi aici CV-ul lui Laurian Lungu.