O evolutie slaba a creditarii (bancile orientandu-se catre finantarea Statului, nu a companiilor sau a populatiei), un apetit scazut la risc, deteriorarea portofoliului de credite si o usoara evolutie a "Primei Case" datorata insa deprecierii leului fata de euro, nu cresterii volumului de credite- acestea sunt principalele note in care au evoluat bancile in primele 6 luni, potrivit unui raport publicat luni de Baca Nationala.

Citeste in atasament intregul document

• Prin trecerea la IFRS activul bilantier agregat net al sistemului bancar s-a situat la 371 miliarde lei in iunie 2012, cu 3,1 la suta peste nivelul consemnat la sfarsitul anului anterior (de exemplu, cresterea creantelor asupra bancii centrale determinata de majorarea bazei de calcul a RMO).
  
• Comportamentul investitional al bancilor a ramas  prudent si in prima jumatate a anului 2012, bancile consolidandu-si expunerile asupra sectorului guvernamental, concomitent cu o evolutie modesta a creditarii. 
• Pe partea ofertei, bancile si-au mentinut un apetit scazut la risc, reflectat prin impunerea anumitor conditii restrictive in activitatea de creditare, in contextul persistentei problemelor de lichiditate, precum si al deteriorarii portofoliului de credite. In acelasi timp si cererea de credite s-a contractat, in special din partea persoanelor fizice, in pofida unui avans in termeni reali al venitului disponibil (fiind preferata economisirea bancara).
  

• Din perspectiva sectoarelor institutionale, s-au pastrat tendintele din anul precedent: avans pentru creditele acordate  companiilor (0,8 la suta), respectiv contractie pe segmentul populatiei (-0,6 la suta), ceea ce a condus la o noua distantare a ponderilor detinute de cele doua segmente in favoarea companiilor (pana la 53,6 la suta din total credit).

• Restrangerea creditului acordat populatiei a fost cauzata, si in aceasta perioada, de contractia creditului de consum, inasprirea standardelor si termenilor de creditare de catre banci vizand in special acest tip de credit. In ceea ce priveste creditul ipotecar, acesta a continuat sa fie sustinut de derularea programului "Prima Casa", insa dinamica pozitiva (3,8 la suta) este explicata, in mare masura, de deprecierea monedei nationale3, data fiind preponderenta creditelor in valuta pentru achizitia unei locuinte (95,5 la suta).
  

• De altfel, rata pozitiva de crestere a creditului acordat sectorului privat este explicata exclusiv de deprecierea monedei nationale, in conditiile in care creditul in lei s-a restrans cu 0,6 la suta (variatie reala fata de sfarsitul anului 2011) si cel in valuta cu 0,7 la suta fata de decembrie 2011 (pe baza datelor exprimate in euro).
  
• Ca pondere, creditul in valuta ramane majoritar (circa 64 la suta din total credit), cauzele fiind in principal de natura ofertei: (i) accesibilitate mai mare la surse de finantare in valuta (asigurate in general de bancile-mama), precum si (ii) dobanzile practicate, mai atractive pentru creditele in valuta. In ceea ce priveste gradul de acoperire a creditelor in valuta cu depozite in valuta, se constata o usoara ameliorare in perioada analizata, insa exclusiv pe seama majorarii economisirii populatiei, pozitia companiilor continuand sa se deterioreze (pana la 25,2 la suta in iunie 2012).

• In ceea ce priveste structura pe scadente, se remarca o noua accelerare a ritmului de crestere a creditului pe termen scurt (6 la suta), in detrimentul creditarii pe termen lung (-2,6 la suta), bancile urmand o politica mai prudenta de creditare, data fiind mentinerea necorelarii dintre maturitatile surselor de finantare (in general depozite pe termen scurt) si scadentele creditelor (preponderent pe termen lung). Prin urmare, ponderea creditului pe termen scurt s-a majorat cu inca 1,4 puncte procentuale, pana la 25 la suta in total credit acordat sectorului privat.
  

• Este de mentionat ajustarea semnificativa a capitalului social/de dotare, care a insumat 24,6 miliarde lei dupa primele 6 luni ale anului curent, in crestere cu 32,2 la suta, variatie reala fata de decembrie 2011 (in principal ca urmare a atasarii la aceasta pozitie a diferentelor din ajustarea la inflatie).

• In contextul volatilitatii monedei nationale si al unor dificultati financiare intampinate de companii si de gospodariile populatiei, calitatea portofoliului de credite a continuat sa se deterioreze si in anul 2012, rata riscului de credit majorandu-se pana la 26,1 la suta, de la 23,3 la suta la finele lunii decembrie 2011; o parte din cresterea efectiva a indicatorului a fost insa explicata de noua abordare impusa de IFRS (de exemplu, recunoasterea in bilant a creantelor inregistrate anterior in afara bilantului). De asemenea, rata creditelor neperformante, calculata potrivit situatiei clasificarii creditelor ca pondere a creditelor si dobanzilor clasificate in categoria "pierdere 2" in totalul creditelor si dobanzilor clasificate, a inregistrat o evolutie ascendenta pe parcursul anului 2012, de la 14,3 la suta la 16,8 la suta.
  

• Cu toate ca in primele doua luni ale anului indicatorii de profitabilitate s-au aflat in teritoriu pozitiv sub influenta favorabila a trecerii la noile reglementari contabile (prin utilizarea unei metodologii diferite de constituire a provizioanelor care a condus la reducerea volumului acestora), in perioada urmatoare a intervalului analizat acestia au revenit la valori negative.