Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Oficial, nimeni nu stie in acest moment cate piscine exista in Romania si prin urmare, care este baza de impunere din acest punct de vedere. Nici cati romani dispun de doua, trei sau mai multe proprietati imobiliare. Oficialii ANAF spun ca cei de la MAI ar trebui sa detina aceste date, in vreme ce in alte state europene Fiscul este cel care le detine si le opereaza. HotNews.ro a trimis intrebari legate de numarul romanilor care au declarat ca detin piscine si/sau 2-3 locuinte, insa raspunsurile informale primite confirma o lipsa a bazelor de date.
In privinta sistemelor de impunere a proprietatii din Suedia, Franta sau Polonia, acestea sunt mai eficiente decat cel romanesc, chiar daca nu sunt nici ele lipsite de critici.
- In Bulgaria, procentul este de 0.16% din valoarea de piata actualizata anual, in Ungaria impozitul mediu este de 3.95 euro/mp (ceea ce inseamna aprox. 0.4% pentru un apartament de 60 mp in valoare de 60.000 de euro), in Spania se plateste 0.4-1.1%, iar in Polonia, taxele pe proprietate sunt infime in cazul persoanelor fizice (0.1-0.2 euro/mp) insa impozitul pe cladirile comerciale este de 30-40 de ori mai mare.
- Sistemul de impunere suedez se bazeaza, pentru colectarea acestor venituri semnificative, pe impunerea directa, in special pe impozitarea veniturilor personale. Astfel, structura veniturilor fiscale se prezinta diferentiat de cea a UE: impozitele directe reprezinta 39,3 % din veniturile din impozite, in timp ce, impozitele indirecte si contributiile sociale aduc 33,8 %, respectiv 27 % din venituri. Aceasta comparativ cu media UE – 27, adica aproximativ 31,3%, 39,1% si 30,3%. Aceasta structura este insa destul de asemanatoare cu a celorlalte state nordice (exceptand Danemarca).
- In privinta distribuirii veniturilor, Suedia se diferentiaza din nou de media UE, in sensul ca, fondurile pentru securitate sociala reprezinta o mica proportie din venituri, putin peste 1/3 din media UE, in timp ce veniturile locale, cu 16,3 % din PIB, inseamna aproape de 4 ori mai mult decat media UE; o pondere atat de insemnata mai fiind intalnita la o singura tara europeana – Danemarca.
Intr-o interventie facuta pe Facebook, Gabriel Biris spune ca aceasta abordare a Finantelor sufera de un populism feroce, chiar daca mascat de "cuvinte frumoase (solidaritate). Nu ii intereseaza sa gaseasca metode de crestere economica, de creare de locuri de munca, de atragere de fonduri europene, sau mai bine zis, nu ii intereseaza sa ajute la crearea de prosperitate;
- Nu ii intereseaza nici aducerea la buget a unor resurse suplimentare semnificative - pentru ca nu din asta vor rezolva deficitul. Nu vorbesc de evaziune, de imbunatatire legislatiei, de lucruri care chiar ar ajuta. Dl Voinea mai bine s-ar duce la bulgari sa vada cum au eficienta 71% la colectarea TVA si noi doar 54% (diferenta fiind un mizilic de 3,5 miliarde euro!!!) decat sa bata atata drum pana in Suedia sa vada cum impoziteaza suedezii piscinele (probabil cele acoperite, ca pe acolo e cam frig mai tot anul);
Si inca o parere, ca sa nu fiu acuzat de lipsa de obiectivitate: aceasta problema nu este numai a PSD. Am vazut atitudinea, din pacate, si in trecutul foarte recent al fiscalitatii noastre", spune Biris.
Si inca o parere, ca sa nu fiu acuzat de lipsa de obiectivitate: aceasta problema nu este numai a PSD. Am vazut atitudinea, din pacate, si in trecutul foarte recent al fiscalitatii noastre", spune Biris.
Acordul de liber schimb UE-SUA
buncrestin [utilizator]
A zis la finalul interviului de la TVR una lata, pentru care in Suedia sau in tarile pe care le tot da drept exemplu, ar fi zburat din functie pana maine dimineata. Anume ca exista doua categorii de cetateni. A insistat chiar, desi dl. Scwartz "il tragea de maneca" prin telefon ca nu exista asa ceva intr-un stat democratic. El nu si nu, ca sunt doua tipuri de cetateni, in functie de venit - adica statul sa ii trateze diferit. Pentru asta ar trebui sa isi dea demisia cel tarziu pana maine dimineata sau sa fie zburat rapid din functie.