Cota de piata din punct de vedere al activelor a bancilor cu capital majoritar strain a continuat trendul descendent din 2011, atingand valoarea de 81,2 % la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de piata s-a datorat, in principal, vanzarilor de active imobilizate si neperformante. Bancile cu capital majoritar austriac detin cea mai mare cota de piata (38 la suta la iunie 2012). Grupa bancilor cu capital majoritar grecesc si-a redus cota de piata de la 16,3 % la 12,9 %, fiind surclasata de cea a bancilor cu capital romanesc, a carei pondere in activul agregat a crescut pana la 18,3 %, se arata in Raportul asupra Stabilitatii Financiare publicat miercuri de Banca Centrala.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Agerpres

Descarca din atasament Raportul integral asupra Stabilitatii Financiare

Din Raport:

• In anul 2011 contributiile aditionale de capital ale actionarilor au totalizat 280 milioane euro, iar in semestrul I 2012 acestea au insumat, numai pentru institutiile de credit persoane juridice romane, circa 550 milioane euro
• Ultimele rezultate ale exercitiului de testare la stres a solvabilitatii sistemului bancar, care acopera un orizont de 2 ani, arata mentinerea unei capacitati bune a institutiilor de credit, la nivel, agregat de a rezista la socuri macroeconomice. Totusi, un numar restrans de institutii de credit manifesta o vulnerabilitate in crestere, datorata efectelor induse asupra veniturilor nete din dobanzi ca urmare a cresterii costurilor de finantare, dar si asupra volumului crescut de provizioane pe fondul scaderii valorii de piata a garantiilor si al deteriorarii calitatii portofoliului de credite. In conditiile unui scenariu advers, caracterizat de o depreciere puternica a monedei nationale, precum si de reintrarea in recesiune, scaderea indicatorului de solvabilitate la nivelul sistemului bancar din Romania ar fi de aproximativ 2,4 puncte procentuale, pana la aproximativ 12,3 la suta. In plus, deteriorarea profitului operational al institutiilor de credit pe fondul unei cereri scazute de credite noi va impune masuri de redimensionare a activitatii acestora in scopul diminuarii ponderii costurilor fixe in totalul cheltuielilor operationale.

• Pozitia de lichiditate a bancilor a fost adecvata, iar ajustarea finantarii de la bancile-mama (care asigura cea mai mare parte a finantarii externe) s-a realizat ordonat, continuandu-se procesul de reducere treptata a dependentei bancilor romanesti de finantarea externa (de la 22,5 la suta in total pasive in decembrie 2010 la 22,3 la suta in decembrie 2011, respectiv la 20,6 la suta in iunie 2012), in paralel cu imbunatatirea structurii pe maturitati (resursele pe termen mediu si lung reprezentau peste 68 la suta din totalul finantarii externe a bancilor la finele lunii iunie 2012).

• Creditele neperformante, riscul dominant la adresa stabilitatii financiare, au continuat sa creasca atat ca volum, cat si ca rata (de la 14,3 la suta in decembrie 2011 la 16,8 la suta in iunie 2012), dar intr-un ritm sensibil mai redus fata de anii precedenti (in anul 2011 cresterea a fost de 2,5 puncte procentuale, comparativ cu 4 pp in 2010 si 5 puncte procentuale in anul 2009). Din februarie pana in iunie 2012, rata creditelor neperformante a crescut mai lent, cu 1,4 puncte procentuale.

• BNR va continua sa monitorizeze cu atentie creditarea in valuta, intrucat evolutiile nefavorabile semnificative ale cursului de schimb pot afecta sensibil capacitatea debitorilor de a-si onora serviciul datoriei, alaturi de posibilitatea ca aceste constrangeri sa induca distorsiuni in deciziile de economisire, investire si de consum ale acestora. De asemenea, Banca Nationala a Romaniei are in vedere noi masuri pentru gestionarea adecvata a riscurilor, in conformitate cu recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind creditarea in valuta, masuri care vor conduce si la o evolutie mai echilibrata pe monede a creditelor nou-acordate

• Riscul de contagiune dinspre sectorul bancar european (atat prin canalul direct, cat si indirect, pe canalul creditorului comun) se mentine la un nivel gestionabil, cel mai important efect fiind estimat a fi generat de bancile austriece, in timp ce bancile cu capital grecesc, italian si francez ar avea un impact semnificativ mai redus. Masurile de capitalizare si monitorizare a riscurilor aplicate de autoritatile austriece reduc probabilitatea materializarii unui soc dinspre sectorul bancar austriac

• Expunerile bancilor-mama pe filialele din Romania au evoluat ordonat (reducandu-se marginal, cu 7 la suta, in perioada decembrie 2010 - iunie 2012, la 19 miliarde euro), fara afectarea semnificativa a conditiilor de creditare. In ipoteza retragerii masive a finantarii externe, analizele de testare la stres indica o rezistenta buna a sectorului bancar romanesc, cu provocari legate de transformarea resurselor din lei in euro, vanzarea unor active si asigurarea creditarii sectorului real. In ceea ce priveste situatia bancilor cu capital grecesc, aprecierile din Raportul precedent se mentin in general, in sensul ca aceste institutii de credit pot rezista relativ bine unui soc de lichiditate, gratie unor indicatori prudentiali adecvati riscurilor existente.

• Sectorul bancar din Romania consemneaza o deteriorare a rezultatelor financiare in anul 2011, acestea fiind plasate in teritoriul negativ, ca si in anul precedent. Aceasta tendinta s-a mentinut si in prima parte a anului 2012. Rezultatul financiar agregat a consemnat o pierdere de 777,3 milioane lei in anul 2011 si de 192 milioane lei in prima jumatate a anului 2012. In general, rezultate financiare pozitive au fost obtinute de bancile mari, care au avut costuri asociate riscului de credit relativ mai scazute si o profitabilitate operationala mai buna. Veniturile operationale au inregistrat o dinamica negativa pe tot parcursul anului 2011 si primul semestru din 2012, determinata de evolutiile nefavorabile ale veniturilor nete din dobanzi. Cheltuielile cu provizioanele au continuat sa reprezinte in 2011 si prima parte a anului 2012 cea mai importanta categorie de cheltuieli ale institutiilor de credit.