In intervalul aprilie-iunie 2012, rata de ocupare a populatiei de 15-64 de ani (ponderea populatiei ocupate din aceasta grupa de varsta in populatia totala de 15-64 de ani) a fost de 60 % iar rata somajului a fost de 6,9%, arata datele publicate marti de Institutul National de Statistica. Rata de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 64,3%, la o distanta de 5,7 puncte procentuale fata de tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020, mai precizeaza statisticienii.

Vezi in text grafice cu distributia somerilor dupa nivelul de educatie, grupe de varsta si alti indicatori relevanti ai pietei muncii

In trimestrul II al anului 2012, populatia activa a Romaniei era de 10,05 milioane de romani, din care 9,36 mil. persoane erau ocupate si 693.000 de romani erau someri. Raportul de dependenta economica (numarul persoanelor inactive si in somaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1281 la mie.

• Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) - ponderea populatiei active in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani- a fost de 64,6%.

• Gradul de ocupare era mai mare pentru barbati (66,7%, fata de 53,3% pentru femei) si pentru persoanele rezidente in mediul rural (61,5% fata de 58,9% in mediul urban).
  
  
  
  

• Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,4%.

• Rata somajului a fost de 6,9%, in scadere atat fata de trimestrul anterior (7,6%) cat si fata de trimestrul corespunzator din anul precedent (7,2%). Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,5% pentru barbati fata de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidentiale, de 3,1 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, fata de 5,2% pentru mediul rural).

• Rata  somajului in  randul  tinerilor (15-24 ani) a  atins  nivelul  cel  mai  ridicat  (21,5%)  .

Potrivit unei analize HotNews, din repartizarea dupa nivelul de instruire absolvit se observa ca ponderile cele mai mari in totalul somerilor le detineau somerii cu pregatire liceala, inclusiv treapta I (37,6%), in 2011 somerii absolventi ai scolilor profesionale, complementare sau de ucenici (25,4%), iar 18,6% erau absolventi ai invatamantului gimnazial.

• In totalul somerilor, absolventii invatamantului universitar detineau o pondere de 11,9%, iar dintre acestia, femeile reprezentau 55,4%.
  
  
  
  Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului de nivel mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%.

• Pentru somerii cu studii superioare, rata somajului era de 5,1%. Cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat pentru somerii cu nivel scazut de educatie din mediul urban (18,8%), iar cea mai mica (de 4,7%) in cazul femeilor cu studii superioare cat si in cazul a doua categorii de persoane cu nivel scazut de educatie (femei si persoane rezidente in mediul rural).

• In anul 2011 somerii cu experienta in munca (cei care au lucrat inainte de a intra in somaj) au reprezentat 62,8% din totalul somerilor. Dintre somerii cu experienta in munca 69,4% domiciliau in mediul urban, 61,4% erau barbati, 35,8% aveau studii liceale (inclusiv treapta I), iar 9,3% erau tineri (15-24 ani).
  
  
  
  
  

• Motivul principal pentru care jumatate dintre somerii din aceasta categorie au incetat sa lucreze a fost concedierea sau reducerea de personal (56,5%).

• Ponderi importante au revenit si persoanelor care au terminat o activitate temporara (22,5%), celor a caror unitate a dat faliment (13,1%), sau celor care au demisionat (3,9%).

• Din cei 394 mii someri care au incetat lucrul  in ultimii 8 ani, 89,5% au lucrat in unitati  apartinand sectorului privat, 80,9% au fost salariati la ultimul loc de munca, 30,4% proveneau din ramurile industriei prelucratoare, iar 27,1% au lucrat ca muncitori calificati si asimilati.

• Dintre somerii care nu au lucrat niciodata 40,8% erau absolventi de liceu (inclusiv treapta I), 55,2% erau barbati, 61,7% erau tineri (15-24 ani), iar 63,9% locuiau in mediul urban.
  
  
  
  Durata medie a somajului a fost in anul 2011 de 12,1 luni, valoare  apropiata de cea inregistrata anul trecut.
  

• Cea mai scurta durata medie a somajului s-a inregistrat pentru somerii de 25-34 ani din mediul rural (9,9 luni), iar cea mai lunga (17,8 luni) la persoanele in varsta de 55 ani si peste de sex feminin.
  

• Somerii care s-au aflat in somaj de lunga durata (12 luni si peste) au reprezentat 41,9% din totalul somerilor. Dintre somerii pe termen lung (aflati in somaj de 12 luni si peste) 60,0% erau barbati, iar 71,1% locuiau in mediul urban.

• Somajul pe termen lung s-a manifestat pregnant si in randul absolventilor de scoli postliceale (56,8%), scoli profesionale, complementare sau de ucenici (45,9%) si celor care au absolvit liceul-inclusiv treapta I- (39,9%). In anul 2011, se aflau in somaj de 12 luni si peste 47,2% dintre somerii de 55-64 ani, 43,8% dintre someri in varsta de 45-54 ani si 41,5% dintre persoanele din grupa de varsta 15-24 ani.
  

• Rata somajului de lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de 12 luni si peste in populatia activa) a fost de 3,1%. Pe sexe, acest indicator a inregistrat valori de 3,4% pentru barbati si 2,8% pentru femei, iar pe medii de rezidenta, de 3,9% in urban fata de 2,1% in rural.
  
• Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului (ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in numarul total al somerilor din aceeasi grupa de varsta) a fost de 63,4%. Rata somajului de foarte lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de doi ani si peste in populatia activa) a fost de 1,2%. Din totalul somerilor, mai putin de un sfert (18,7%) ar accepta un loc de munca in orice conditii, neindicand niciun motiv de refuz ineventualitatea gasirii unuia.
  

• Dintre somerii care au indicat motive care i-ar determina sa refuze un loc de munca (593 mii persoane), doar 14,5% au declarat un singur motiv (principal). Din aceasta ultima categorie, lipsa unui contract de angajare (4,9%) si schimbarea domiciliului (4,0%) au fost declarate ca principale motive de refuz al unui loc de munca.

• Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a inregistrat cele mai mici valori in regiunile Centru (58,9%) si Sud-Est (60,1%), iar cele mai mari pentru regiunile Bucuresti-Ilfov (68,5%) si Nord-Est (67,2%).

• In toate regiunile tarii, persoanele de sex masculin au detinut rate de activitate mai ridicate fata de cele de sex feminin. Pe medii de rezidenta se constata ca in regiunea Sud-Vest Oltenia, rata de activitate pentru persoanele in varsta de munca din mediul rural a fost cu 9,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu mediul urban. La polul opus se situeaza regiunea Centru, unde rata de activitate din mediul rural este devansata cu 13,8 puncte procentuale de cea inregistrata in mediul urban.
  

• Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a atins cele mai ridicate valori in regiunea Bucuresti-Ilfov (64,7%) si in regiunea Nord-Est (63,7%), iar cele mai scazute in regiunile Sud-Est (53,9%) si Centru (52,3%).