Masa monetara in sens larg (M3) a fost la sfarsitul lunii august 2012 de 220,29 miliarde de lei. Fata de august 2011 masa monetara s-a majorat cu 7,2 % (3,2 % in termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de banci a scazut in august 2012 cu 1,6 la suta (-2,1 la suta in termeni reali) fata de luna iulie 2012, pana la nivelul de 227,93 miliarde de lei. "Evolutia agregatelor monetare si in special a creditului in valuta ne duce catre o concluzie mult mai puternica: deprecierea RON nu influenteaza cererea dar nici oferta pentru credite in valuta. De aici rezulta ca beneficiile pe care le au bancile de pe urma acestor credite sunt mult mai mari decat costurile. Sau costul cu un asemenea credit este mult mai mic pentru persoane fizice si corporatii chiar dupa ce se adauga costul cu deprecierea", spune economistul roman Florin Citu.
- Creditul in lei s-a majorat cu 0,4 la suta mai arta datele BNR, in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,7 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a diminuat cu 0,3 la suta).
- La 31 august 2012, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 5,7 la suta (1,7 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011, pe seama majorarii cu 4,3 la suta a componentei in lei (0,4 la suta in termeni reali) si cu 6,5 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 0,8 la suta).
- Creditul guvernamental s-a diminuat in luna august 2012 cu 2,9 la suta, pana la 76590,0 milioane lei. La 31 august 2012, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 18,6 la suta (14,2 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.
- Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali au scazut in luna august 2012 cu 0,5 la suta fata de luna iulie 2012, pana la nivelul de 193722,7 milioane lei.
- Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au redus cu 0,8 la suta, pana la 74,99 miliarde lei. La 31 august 2012, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 10,6 la suta (6,4 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.
- Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,3 la suta, pana la 50,96 miliarde lei. La 31 august 2012,d epozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 2,8 la suta (-1,1 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.
- Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 0,4 la suta, pana la nivelul de 67,76 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 15,19 miliarde euro).
- Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 11,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 5,8 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 11,8 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 5,9 la suta)
- depozitele in valuta ale persoanelor juridice exprimate in lei s-au majorat cu 11,5 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice au crescut cu 5,6 la suta).
"Nu exista surprize in ceea ce priveste evolutia agregatelor monetare. In continuare observam o crestere a masei monetare masurata de aceste agregate. Dintre cele trei agregate BNR influenteaza direct doar M1. Chiar daca BNR a mentinut o politica monetara prudenta controland M1, banii in economie au crescut mult mai rapid in toata aceasta perioada. Cum este posibil? Raspunsul este dat de evolutia creditului pentru persoane fizice (parte a M3, impartit in lei si alte valute) si de acelasi indicator in cazul corporatiilor. Prin politica monetara restrictiva BNR influenteaza numai masa monetara denominata in lei. Si atat in cazul persoanelor fizice cat si in cel al corportatiilor observam ca aceasta politica a avut succes. Totusi, interesant de observat ca desi BNR a relaxat politica monetara din trimestrul 4 2011, persoanele fizice au preferat tot creditul in valuta. In schimb corporatiile au vrut sa beneficieze de noile conditii de creditare in RON si au crescut cererea pentru acest tip de credit", explica economistul roman Florin Citu.
Este important de observat, mai arata Citu, ca in conditiile in care RON s-a depreciat in continu din 2007 cererea pentru credite in valuta s-a mentinut importanta. O explicatie ar fi ca riscul valtuar nu este perceput in economie. Alta, costul cu creditul in lei este mult mai mare chiar si dupa ce se adauga costul impus de deprecierea RON. Si a treia, economia reala crede in puterea BNR de a controla cursul , desi din 2007 cursul s-a depreciat cu peste 40%.
"Evolutia agregatelor monetare si in special a creditului in valuta ne duce catre o concluzie mult mai puternica: deprecierea RON nu influenteaza cererea dar nici oferta pentru credite in valuta. De aici rezulta ca beneficiile pe care le au bancile de pe urma acestor credite sunt mult mai mari decat costurile. Sau costul cu un asemenea credit este mult mai mic pentru persoane fizice si corporatii chiar dupa ce se adauga costul cu deprecierea. Evolutia creditului in valuta ne arata ca frica de depreciere este exagerata. Altfel spus dorinta BNR de a tine cursul de schimb stabil pentru ca altfel economia s-ar prabusi nu-si are sustinerea in economia reala. Din 2007 RON s-a depreciat cu 40% iar bancile sunt bucuroase sa ofere credite in valuta in continuare si clientii sunt fericiti sa le accepte. In acelasi timp beneficiile unui curs liber sunt foarte bine documentate chiar si in economia Romaniei", conchide economistul roman.
0
0
