Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Cateva cifre cheie:
- Din cele 2,786 miliarde lei, 2,251 miliarde lei au fost cheltuieli curente, respectiv 80,8% si 535,3 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 19,2 %. Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unitatilor care au desfasurat activitate de cercetare-dezvoltare, a crescut cu 3,9 puncte procentuale in anul 2011, fata de anul 2010.
- Cercetarea fundamentala a inregistrat o usoara crestere cu 0,5 puncte procentuale in cheltuielile totale comparativ cu anul 2010, respectiv de la 42,9% la 43,4%. Cercetarea aplicativa a avut in anul 2011 o scadere pronuntata de 10,8 puncte procentuale in cheltuielile totale, respectiv de la 50,0% la 39,2%. Dezvoltarea experimentala, a inregistrat o crestere semnificativa de 10,8% puncte procentuale din cheltuielile totale in anul 2011, fata de anul 2010.
- Dupa sursele de finantare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare in anul 2011, fondurile publice au cea mai ridicata pondere, respectiv 49,1,%, urmate de sursele de la intreprinderi, in usoara crestere cu 1,1 puncte procentuale, comparativ cu anul 2010 (33,4% fata de 32,3%). Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitatile din sectorul guvernamental (55,4%), urmate de unitatile din sectorul invatamant superior (31,1%). Sursele de finantare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din strainatate au fost orientate in cea mai mare parte catre unitatile din sectorul invatamant superior (43,4%) si in sectorul guvernamental (34,1%).
- Intensitatea cercetarii (calculata ca raport intre cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare si produsul intern brut) in anul 2011, a inregistrat o pondere de 0,48%, procent similar cu cel inregistrat in anul 2010.
- Dupa nivelul de pregatire profesionala, din numarul salariatilor care au lucrat in activitatea de cercetare-dezvoltare la sfarsitul anului 2011, 35.223 aveau studii superioare (83,1% din total), iar 7.140 aveau alta pregatire, exclusiv superioara. Salariatii cu studii superioare de lunga durata au avut ponderea cea mai ridicata, de 36,0%, iar cea mai mica pondere au avut salariatii cu studii superioare de scurta durata, de 2,8%.
- In anul 2011, numarul persoanelor cu titlu de doctor care lucrau in activitatea de cercetare-dezvoltare a fost de 14641 persoane, mai putin cu 827 persoane fata de anul 2010, din care femei cu titlu de doctor 6817, respectiv 46,6%.
- Din salariatii care au desfasurat activitate de cercetare-dezvoltare, in anul 2011, dupa orele efectiv lucrate, 70,2 % au lucrat norma intreaga de timp.
- Pe categorii de ocupatii, in anul 2011, ponderea cea mai mare a salariatilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentata de cercetatori 60,2% din total, respectiv 25489 persoane, in scadere cu 5218 persoane, fata de anul 2010. Ponderea categoriei "tehnicieni si asimilati" a fost de 15,1%, respectiv 6380 de persoane.
- Distributia cercetatorilor pe grupe de varsta arata ca in sectorul guvernamental ponderea cea mai mare este detinuta de cercetatorii cu varste cuprinse intre 25-34 ani in timp ce, in sectorul invatamant superior cea mai mare pondere o detin cercetatorii cu varsta de 35-44 ani.
Cu foarte putine exceptii,cercetarea romaneasca nu produce rezultate notabile.
De multe ori se reiau teme vechi de cercetare ,se schimba denumirile si se solicita finantare pentru ele.
Putinele cooperari pe care unele institute le-au avut ,in perioada de preaderare la UE, cu unitati de cercetare din occident,nu s-au soldat cu colaborari ulterioare de durata din motive de absenta a performantei de partea romana.
Asadar ,daca se vrea ca cercetarea romaneasca sa aiba un viitor mentalitatile si modul de lucru trebuie radical schimbate.