SIF-urile au devenit in mod atipic actiuni generatoare de dividende atractive finantate consistent prin vanzari de active in conditiile in care portofoliile lor au o capacitate slaba de a genera venituri din dividende. Aceasta politica sustine preturile de tranzactionare pe termen scurt, dar va avea un impact negativ asupra valorii SIF-urilor pe termen lung, se arata in Raportul - Societatile de Investitii Financiare - Cat timp merita sa fie detinute actiunile SIF? - realizat de Echipa Cercetare de Piata, BCR.

Descarca din atasament Raportul integral

Incepand cu anul 2010, portofoliile SIF-urilor se afla intr-un proces gradual de deteriorare a colectiilor lor de active. Anul acesta, cele cinci fonduri de investitii financiare si-au consolidat statutul de colectii de active ce distribuie fluxuri de numerar actionarilor, finantate substantial din vanzarea de participatii. Cumulat, in 2010 si 2011, la nivelul celor cinci SIF-uri, iesirile de numerar cu titlu de dividende catre actionari, impreuna cu cheltuielile operationale au fost de doua si respectiv 2,6 ori mai mari decat dobanzile si dividendele incasate de la companiile din portofolii. O alta observatie relevanta este ca la nivelul anului 2011, cu exceptia SIF5 Oltenia, dividendele incasate de la companiile din portofoliu au fost mai mici decat cheltuielile operationale, ceea ce pune clar in evidenta faptul ca distributiile de dividende facute de SIF-uri pentru a raspunde asteptarilor investitorilor au fost partial finantate prin vanzari de active (dupa cum a fost cazul vanzarilor de actiuni BRD-GSG in echivalentul a 6,6% din capitalul social ce au fost realizate de patru SIF-uri incepand din 2010).

Criza financiara a avut consecinte dramatice pentru SIF-uri, acestea fiind in postura de a nu mai beneficia de principala sursa de venituri, si anume dividendele de la cele mai mari banci autohtone ce au fost direct afectate de noua conjunctura economica. In aceste circumstante, SIF-urile au fost fortate sa vanda din active pentru a putea plati dividende atractive in conformitate cu asteptarile sau solicitarile investitorilor. Lipsa de claritate a optiunilor de asset management, focusul redus pe relatia cu investitorii si vizibilitatea scazuta a portofoliilor lor de active a alimentat opinia investitorilor, deopotriva romani si straini, potrivit carora distributiile substantiale de cash ar trebui sa fie principala functie a SIF-urilor. Din aceasta perspectiva, este de asteptat ca programele lor investitionale sa devina progresiv tot mai putin semnificative, exit-urile din participatiile din portofolii urmand sa reprezinte principala functie efectiva de asset management, ceea ce pare de altfel sa fie principala abordarea a unor grupuri de investitori, cu precadere autohtoni.

Inconvenientul major este ca deteriorarea graduala a colectiilor lor de active, ca urmare a politicii de dividende agresive nu este incurajatoare pentru preturile actiunilor SIF pe termen lung. Consideram ca in medie actiunile SIF au un potential de crestere de maximum 20% pentru un orizont investitional de sase-opt luni, care trebuie sa fie vazut in corespondenta cu mentinerea unui randament al dividendului estimat pe 2012 de minimum 10%. In aceste conditii, nu vedem un potential concret de crestere pentru actiunile SIF pe termen mediu si lung, discount-urile de tranzactionare urmand sa se mentina intre 30% si 50%, dar in conditiile in care VAN (valoarea activelor nete) oficial se va diminua presata de vanzarile de participatii. Din contra, in contextul mentinerii unor politici nesustenabile de dividende, intrebarea pentru investitorii pe termen lung ar fi cat timp ar merita sa detina actiuni SIF in portofoliile lor. Cu alte cuvinte, exista riscul ca investitorii sa marcheze pierderi de capital pe un orizont investitional lung de timp, de natura a afecta randamentul total al investitiei in actiunile SIF (care include castigul/pierderea de capital si dividendele incasate in orizontul investitional respectiv), considera Mihai Caruntu, Sef Departament Cercetare Piata de Capital, BCR.

In conditiile prezentate, optiunea pentru un SIF sau altul este strans legata de capacitatea lor de a genera in viitor castiguri de capital consistente din cedarea de active. Astfel noi continuam sa preferam SIF3 Transilvania pentru colectia valoroasa de participatii majoritare in turism si SIF5 Oltenia pentru cea mai valoroasa colectie de participatii listate. De remarcat ca SIF1 Banat Crisana, SIF4 Muntenia si SIF5 Oltenia si-au conservat in larga masura detinerile lor in BRD-GSG ceea ce este un atuu din perspectiva posibilitatii viitoare de a genera castiguri de capital distribuibile catre actionari. Dintre SIF-uri, consideram ca SIF2 Moldova are cea mai redusa flexibilitate in a sustine distributii generoase de dividende pe termen lung.