Industria prelucratoare, comertul si constructiile sunt principalele 3 domenii care ofera de lucru romanilor. Sapte din 10 salariati lucreaza la privat si 3 la Stat. Jumatate din totalul salariatilor lucreaza in companii mari cu peste 250 de angajati. Trei dintr-o suta lucreaza in agricultura. Daca ne uitam la repartizarea angajatilor pe regiuni si judete, observam o anumite "specializare" a acestora. La 1 ianuarie 2012 aveam un numar mediu al salariatilor mai mic cu 27,3 mii persoane comparativ cu 1 ianuarie precedent (4,376 milioane de persoane) ca urmare a fluctuatiilor de personal si dificultatilor financiare ale companiilor.

Vezi in text cati salariati exista oficial in Romania, care sunt regiunile si domeniile economice in care acestia lucreaza si care sunt principalele tendinte in domeniul pietei muncii.

Barbatii predomina in randul salariatilor (2,30 milioane persoane, respectiv 52,9% din totalul numarului mediu de salariati). Fata de anul anterior, numarul mediu de barbati salariati a crescut cu 9,2 mii persoane, iar numarul femeilor salariate a scazut cu 36,5 mii persoane.

Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in sectorul tertiar (servicii), ponderea acestora reprezentand 61,1% in anul 2011.

In graficul de mai jos aveti distributia medie a salariatilor pe diferitele activitati economice. Click pe imagine pentru a se mari. Sursa datelor, INSSE, octombrie 2012

In sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 36,6% dintre salariati, iar in cel primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) numai 2,3%.

Procesul de privatizare a unitatilor de stat si adaptarea comportamentului acestora la noile cerinte impuse de economia concurentiala au condus, in decursul ultimilor doua decenii, la modificari in distributia salariatilor pe activitati ale economiei nationale.

Citeste si Piata muncii si a salariilor la stat si privat, o comparatie 2011 fata de 2010. Vezi cati salariati lucreaza, care sunt salariile pe formele de activitate si cum au evoluat ele fata de anul anterior

La inceputul anilor 1990, sectorul secundar (industrie si constructii) detinea ponderea majoritara in cadrul economiei, sectorul tertiar reprezenta mai mult de o treime si cel primar acoperea circa 10% din numarul salariatilor. Treptat, s-a produs o mutatie a salariatilor din sectoarele primar si secundar catre sfera serviciilor. Incepand din anul 2000, ponderea salariatilor din servicii (comerciale si sociale) a depasit-o pe cea a salariatilor din industrie si constructii.

Din anul 2005, repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca peste 30% se regaseau in sfera serviciilor comerciale, ponderea acestora crescand continuu, ajungand la 39,5% in anul 2011, cu 0,7 puncte procentuale mai mare fata de anul precedent si cu 8,7 puncte procentuale fata de anul 2005. Numarul mediu al salariatilor angajati in sectorul serviciilor sociale3 in anul 2011 a reprezentat circa 21,6% din numarul total al salariatilor din economie.

Mai jos aveti numarul mediu de salariati pe regiuni de dezvoltare si activitati economice. Click pentru a se mari imaginea. Date obtinute la mijlocul acestei luni de la INSSE

In sectorul secundar (industrie si constructii) au lucrat 36,6% dintre salariati, aceasta pondere fiind mai mare cu 0,6 puncte procentuale fata de anul 2010 si mai mica cu 7,7 puncte procentuale fata de anul 2005.

Ponderea numarului de salariati care si-au desfasurat activitatea in ramurile agricole (sectorul primar) a fost in anul 2011 de numai 2,3% (in crestere cu 0,1 puncte procentuale fata de anul 2010 si in scadere cu 0,9 puncte procentuale fata de anul 2005).

  • Comparativ cu anul 2010 scaderi puternice ale numarului mediu al salariatilor au avut loc in sanatate si asistenta sociala (-33,2 mii persoane), administratie publica (-17,7 mii persoane), invatamant (-15,7 mii persoane), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, constructii (-2,8 mii persoane) si in industria extractiva (-2,3 mii persoane).

Profilul activitatilor economice influenteaza si distributia salariatilor pe sexe. Astfel, femeile se regasesc cu preponderenta in sectorul serviciilor (comerciale si sociale), activitatile caracterizate prin grad pronuntat de "feminizare" al fortei de munca salariate fiind cele de sanatate si asistenta sociala (79,4% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamant (68,4%), intermedieri financiare (68,2%), hoteluri si restaurante (61,1%).

Activitatile din constructii si industrie extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentand 86,4%, respectiv 84,1% din totalul salariatilor. Sectorul privat reprezinta motorul economiei romanesti, absorbind cea mai mare parte a fortei de munca salariate. Astfel, in anul 2011, repartizarea numarului mediu al salariatilor pe forme de proprietate releva faptul ca mai mult de doua treimi dintre acestia au lucrat in societati cu capital privat (70,2%).

  • Comparativ cu anul 2010, s-a inregistrat o crestere a numarului mediu de salariati in societatile cu capital privat, cu 66,3 mii persoane.

Citeste si Numar angajati si salarii la Stat versus sector privat. Rezultatele anilor de reforma

Daca femeile predomina in sectorul public (57,6% din totalul salariatilor din unitatile cu forma de proprietate publica), barbatii sunt majoritari (57,4%) in intreprinderile ce apartin sectorului privat. Din distributia pe forme juridice, datele arata ca societatile comerciale angajeaza 75,1% din numarul mediu total al salariatilor, proportie in crestere cu 2,0 puncte procentuale fata de anul precedent.

Distributia pe sexe a numarului de salariati care au lucrat in societatile comerciale evidentiaza preponderenta salariatilor barbati (58,6%, pondere cu 0,3 puncte procentuale mai mare decat cea detinuta in anul precedent).

  • Repartizarea numarului mediu de salariati dupa clasa de marime a intreprinderilor arata ca 48,0% isi desfasoara activitatea profesionala in unitatile mari, cu 250 salariati si peste, 27,8% in intreprinderile mici cu mai putin de 50 de salariati si restul de 24,2% in cele de marime mijlocie cu 50-249 salariati.

Din observarea aceleiasi repartizari, dar pentru fiecare din cele doua sectoare ale formelor de proprietate, se constata ca imaginea se modifica semnificativ. Astfel, in sectorul public, numai 8,8% dintre salariati se regasesc in unitatile mici, alti 14,4% in cele de marime mijlocie, proportia covarsitoare (76,8%) revenind intreprinderilor mari (cu 250 salariati si peste). In schimb, in sectorul privat, aceasta repartizare este mult mai echilibrata, proportiile pe cele trei clase de marime avand valori mult mai apropiate.

  • Efectivul salariatilor la sfarsitul anului

Efectivul salariatilor la sfarsitul anului 2011 a fost de 4660,5 mii persoane; comparativ cu sfarsitul anului 2010, efectivul salariatilor a inregistrat o crestere cu 79,5 mii persoane. Din efectivul total al salariatilor, mai mult de jumatate sunt barbati (52,5%), numarul acestora inregistrand o crestere cu 3,4% fata de efectivul de la sfarsitul anului 2010.

Efectivul femeilor la sfarsitul anului 2011 a ramas aproape neschimbat comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Din repartizarea efectivului de femei si barbati salariati pe sectoare de activitate economica se remarca diferente semnificative. Astfel, proportia femeilor angajate in sectorul serviciilor sociale o depaseste cu 18,4 puncte procentuale pe cea a barbatilor (30,6% fata de 12,2% la barbati), iar ponderea salariatilor de sex masculin care lucreaza in industrie si constructii intrece cu 14,7 puncte procentuale pe cea a salariatelor (43,5% fata de 28,8% la femei).

  • Mobilitatea fortei de munca salariate dinspre sectorul primar si secundar catre cel tertiar se manifesta constant in ultimii ani pentru toti salariatii, indiferent de sex. Comparativ cu anul precedent, ponderea femeilor din sectorul serviciilor comerciale a crescut cu 0,8 puncte procentuale (39,6% in 2011 fata de 38,8% in 2010), iar cea a barbatilor a crescut cu 1 punct procentual (41,2% in 2011 fata de 40,2% in 2010).

In ramurile industriale lucreaza 28,8% din numarul total al salariatilor din economie (din care barbati 56,3%). Pe locul al doilea ca pondere a salariatilor se situeaza comertul cu 17,8% (din care 51,8% sunt femei).

Activitatile specific masculine sunt cele de constructii si industrie extractiva care, impreuna, detin 9,1% din numarul total al salariatilor pe economie (423,3 mii persoane), ponderea barbatilor reprezentand circa 85,4% (85,7%, respectiv 83,6% din numarul salariatilor din aceste ramuri).

Pentru persoanele de sex feminin, activitatile cu cel mai mare grad de atractivitate sunt cele de sanatate si asistenta sociala (79,2%), intermedieri financiare (69,4%), invatamant (68,8%), hoteluri si restaurante (61,1%), salariatii din aceste ramuri reprezentand 20,3% din numarul total al salariatilor din economie.

In profil regional efectivul salariatilor a inregistrat cresteri in toate regiunile fata de sfarsitul anului 2010. Comparativ cu celelalte regiuni ale tarii, in regiunea Bucuresti-Ilfov se concentreaza cea mai mare parte din efectivul salariatilor din economie, respectiv peste 21%.

Tot Bucuresti-Ilfov a fost si regiunea cu cea mai mare crestere a efectivului de salariati (+27,8 mii persoane). Regiunile in care activitatile sectorului primar depasesc sau sunt egale cu ponderea medie pe tara (2,1% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,3%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,6%) si Sud¬Vest Oltenia (2,1%).

Regiunile care concentreaza o proportie semnificativa a salariatilor in sectorul industriei si constructiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia (45,4%, 43,0%, 40,9%, 40,4%, 39,2%, fata de 36,5% media pe tara).

Cea mai mare pondere a salariatilor din serviciile comerciale se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (59,9% fata de 40,5% pe total economie), iar in sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (28,5% fata de 20,9% media pe tara).