Potentialul de crestere a economiei romanesti va ramane sub 2 la suta pana in 2014 urmand sa creasca treptat pana la 3,1% pana in 2017. Aceasta recuperare lenta sugereaza faptul ca actuala criza a lasat urme durabile in economie, se arata in Raportul de tara privind Romania, publicat marti seara de FMI (vezi atasament). Potrivit aceluiasi document, ratele de crestere de 5-6% pe an de dinaintea crizei vor fi dificil de atins in absenta reformelor majore si a atragerii de investitii straine.

  • Intensificarea puternica a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra Romaniei, fiind posibil un decalaj de productie (vezi nota din final) de 5% si o depreciere a leului cu 15-20%

Cele mai importante concluzii ale Raportului:

  • Intreprinderile de stat inca joaca un rol important in economia romaneasca, existand circa 1.000 deasemenea  intreprinderi in care lucreaza 20-30,000 de oameni.
  • Intreprinderile de stat sunt relativ ineficiente, cu profitabilitate scazuta dar cu salarii medii mai mari in comparatie cu cele din sectorul privat. In plus, intreprinderile de stat sunt responsabile pentru aproape toate arieratele existente, fiind de asemenea o sursa de scurgere a banilor publici sub forma de subventii.
  • Arieratele la furnizorii au contribuit la cresterea creditelor neperformante din sistemul bancar. 
  • Investitiile publice au o calitate scazuta.
  • Nivelul slab calitativ si scazut al investitiilor in raport cu ceea ce este necesar in sectoarele dominate de intreprinderi de stat, cum ar fi transportul si energia sunt determinante in perceptia privind calitatea infrastructurii in aceste sectoare. Acest lucru submineaza ideea ca Romania ar fi locul potrivit pentru a face business
  • Sistemul de sanatate din Romania se confrunta cu o serie de provocari, care trebuie sa fie abordate. Reformele in aceasta zona pot constitui o ocazie unica de a aborda aceste provocari, prin:  Eliminarea dezechilibrelor financiare actuale, care exista, in ciuda nivelului scazut al cheltuielilor; combaterea ineficientei, care ar putea elibera resurse financiare si ar contribui la incetinirea viitoarea ritmului de crestere a cheltuielilor, imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala si stabilirea unei structuri de finantare durabila.
  • Totalul cheltuielilor pentru sanatate in Romania- 5,6 la suta din PIB in 2010, este cel mai mic in Uniunea Europeana. Media UE este de aproximativ 9 la suta. Prin comparatie, Bulgaria, o tara cu un nivel mai scazut de PIB pe cap de locuitor, are un nivel al cheltuielilor mai mare cu 1,4 puncte procentuale.
  • Raportul de dependenta se va dubla aproape de la 30 la suta cat e acum la aproape 60 la suta in urmatoarele doua decenii, depasind media UE si afectand negativ evolutia pietei fortei de munca.
  • Romania este vulnerabila la o intensificare a crizei din zona euro.Continuarea tensiunilor politice interne ar putea provoca reactii adverse in preturile activelor
  • Romania are legaturi comerciale si financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile catre Germania, Italia si Franta formeaza circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este in mare parte controlat de banci din zona euro. Imprumuturile denominate in valuta formeaza aproximativ 60% din creditele catre sectorul privat
  • Intensificarea puternica a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra Romaniei, fiind posibil un decalaj de productie de 5% si o depreciere a leului cu 15-20%
  • Sectorul bancar romanesc ramane vulnerabil la efectele crizei monedei euro. Sistemul bancar este in proportie de 80 la suta detinut de banci straine, din care dominante sunt bancile austriece (38 la suta din active). Sucursalele bancilor elene detin aproximativ 14 la suta din active si 12 la suta din depozite.
  •  In timp ce capitalizarea bancii de ansamblu ramane puternica, cu 14.7 la suta, situatia lichiditatii a devenit mai eterogena intre banci, si costurile de finantare sunt in crestere.
  • Cresterea creditarii a incetinit in mod semnificativ incetinit si creditele neperformante au continuat sa creasca pana la 16,8 la suta in luna iunie, in principal din cauza activitatii economice slabe si a vulnerabilitatii provenite pe partea imprumuturilor in valuta.
  • Cresterea cotei DE TVA cu un punct procentual ar genera venituri suplimentare la buget de aproximativ 2 miliarde lei (0,3 la suta din PIB)

N. Red: Decalajul de productie (output gap) masoara diferenta dintre PIB efectiv realizat si PIB potential. Un declaja negativ indica o subutilizare a resurselor disponibile.