​INFOGRAFIC Generatia pierduta a Romaniei: cat ne costa tinerii inactivi

Miercuri, 24 octombrie 2012, 16:03 Economie | Finanţe & Bănci

​Viitorul imediat al Europei depinde de 94 de milioane de europeni cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani. Prin urmare, faptul ca acesti tineri au fost loviti atat de grav de criza economica este foarte ingrijorator.  In 2011 doar 34% dintre ei erau incadrati profesional, aceasta fiind cea mai mica cifra inregistrata vreodata de Eurostat. In articol, prezentam o analiza bazat pe conceptul de NEET - Tineri care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare.




Pe langa provocarile cu care tinerii se confrunta de generatii intregi in momentul in care pasesc in viata de adult, aceasta generatie va trai intr-o era a globalizarii complete si va trebui sa faca fata responsabilitatii unei populatii imbatranite. Cifrele somajului indica, de asemenea, o piata a muncii considerabil mai dificila pentru tineri: de la inceputul recesiunii, somajul in randul tinerilor a crescut cu 1,5 milioane, ajungand la 5,5 milioane (sau 21%) in 2011.

Oricat de alarmante ar fi aceste statistici, ele nu reflecta cu exactitate situatia tinerilor, deoarece multi dintre ei sunt studenti si, prin urmare, se considera ca nu fac parte din forta de munca. Din acest motiv, factorii de decizie din UE folosesc tot mai mult conceptul de NEET – (not in employment, education or training). Definitia este, in principiu, clara, referindu-se la persoanele care in prezent nu au un loc de munca, nu sunt inscrise in niciun program de formare si nu sunt clasificate drept studenti. Se refera la faptul ca aceste persoane nu sunt integrate pe piata muncii si, probabil, in societate in general.

Un raport publicat de Eurofound analizeaza situatia in care se afla tinerii din Europa pe piata muncii, cu un accent specific asupra categoriei NEET. De asemenea, raportul examineaza factorii determinanti de apartenenta la categoria NEET si masoara costurile economice si sociale ale persoanelor NEET. In plus, evalueaza modul in care politica statelor membre a incercat sa sprijine tinerii in vederea integrarii pe piata muncii.


Potrivit Eurostat, in 2011, 7,5 milioane de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, plus 6,5 milioane de tineri cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani, erau exclusi de pe piata muncii si din sistemele de invatamant din Europa. Aceasta reprezinta o crestere importanta a ratei NEET: in 2008, statisticile indicau 11% din persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani si 17% din cele cu varste cuprinse intre 25 si 29 de ani; pana in 2011, rata a crescut la 13% si respectiv 20%. Exista diferente semnificative intre statele membre, rata variind de la mai putin de 7% (Luxemburg si Țarile de Jos) pana la peste 17% (Bulgaria, Irlanda, Italia si Spania).

Persoanele din categoria NEET reprezinta o populatie foarte eterogena. Cea mai mare subcategorie tinde sa fie cea care cuprinde persoanele cunoscute in mod conventional drept someri. Alte subcategorii vulnerabile cuprind tinerii bolnavi sau cu handicap si pe tinerii care ingrijesc membri ai familiei. Subcategoriile nevulnerabile ii cuprind pe cei care pur si simplu au luat o pauza si pe cei angajaţi in mod constructiv in alte activitati, de exemplu arta, muzica si activitati de autoinstruire. Ceea ce au in comun este faptul ca nu acumuleaza capital uman prin canalele oficiale.

Unii tineri sunt expusi unui risc mai mare de a deveni NEET decat altii. Tinerii cu un nivel scazut de studii au un risc de trei ori mai mare de a deveni NEET comparativ cu persoanele cu studii superioare, iar tinerii care provin din familii de imigranti au un risc cu 70% mai mare de a deveni NEET decat resortisantii tarii respective. Tinerii care au un handicap sau probleme de sanatate sunt cu 40% mai expusi riscului de a deveni NEET decat cei care au o stare de sanatate buna.

Mediul familial are, de asemenea, o influenta cruciala. Statutul de NEET are consecinte grave pentru individ, societate si economie. O perioada de timp petrecuta in categoria NEET poate duce la numeroase dezavantaje sociale, precum izolarea, incadrare in munca in conditii nesigure si cu salarii mici, infractionalitate si probleme de sanatate fizica si psihica.

In 2011, pierderile economice cauzate de neintegrarea tinerilor pe piata muncii s-au ridicat la 153 de miliarde de euro. Aceasta este o estimare prudenta si corespunde unui procent de 1,2% din PIBul european. Exista diferente semnificative intre statele membre, dar unele tari platesc un pret deosebit de mare, de 2% sau mai mult din PIB: Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia si Polonia. Tinerii din categoria NEET sunt expusi unui risc mai mare de a se instraina politic si social. Comparativ cu tinerii care nu fac parte din categoria NEET, persoanele NEET prezinta un nivel semnificativ mai mic de interes politic, angajament politic si social, precum si un nivel mai scazut de incredere.