In urma cu cateva luni, Guvernatorul atragea atentia ca incheierea unui nou acord cu Fondul Monetar ar putea face mai mult rau decat bine, sugerand sa nu prelungim actualul acord. "Romania ar trebui sa nu mai incheie un nou acord cu Fondul Monetar International dupa finalizarea intelegerii actuale, programata pentru 2013, pentru ca nu ar da un semnal bun pietelor. Cel mai bine ar fi sa iesim din acest acord, ceea ce ar insemna ca lucrile merg bine si nu mai avem nevoie de profesor. Daca te mai lungesti intr-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", a spus Isarescu. Ce s-a intamplat de fapt in aceasta perioada ca sa motiveze semnarea unei noi intelegeri cu Fondul? Intra in text si vezi argumentele lui Victor Ponta, Daniel Daianu, Florin Citu si Laurian Lungu.

Mai intai, ar fi bine sa mentionam o ipoteza: Intrucat promisiunile electorale sunt atat de generoase la capitolul taieri de taxe si cresteri de salarii, e posibil ca ancora reprezentata de un nou acord sa fie necesara pentru a asigura finantarea juramintelor politicienilor in fata electoratului. Vom reveni cu o detaliere separata a acestei ipoteze.

  • Victor Ponta, prim ministru: Evolutia crizei ne face sa incheiem inca un acord

"De la declaratia Guvernatorului s-au schimbat multe lucruri atat in Europa cat si in Romania. Ca sa va raspund foarte pe scurt, evolutia crizei ne face sa incheiem inca un acord cu Fondul Monetar", a declarat pentru HotNews.ro premierul roman.

  • Daniel Daianu, profesor de economie: Pietele financiare sunt inca neprietenoase, avem si criza din zona euro precum si necesitatea reformarii sectorului public

Romania este bine sa continue relatia cu "Troica" (FMI, BM si UE), sub forma unui acord preventiv, din mai multe ratiuni. Pietele externe, mai ales cele financiare, sunt inca neprietenoase. Unora poate sa le para curios ce spun acum avand in vedere evolutia marjelor la obligatiunile noastre suverane in ultimele doua luni. Dar pietele se cuvine sa fie judecate si din perspectiva evenimentelor ce le pot "reingheta" si care pot cauza mariri drastice la spread-uri. Si ma refer aici cu precadere la factori externi. Avem si situatia din zona euro, care ramane extrem de complicata, in pofida operatiunilor BCE din ultimul an, care au oprit mersul catre dezintegrare. Insa ce se intampla in unele economii sudice din zona euro poate induce framantari mai mari si accentua recesiunea acolo, cu impact major asupra economiei noastre. In fine, o relatie cu partenerii externi ajuta la disciplinarea politicii economice, evitarea unor derapaje care ne-ar face mult rau --inclusiv in politica bugetara.

Este bine pentru guvernul ce va fi format ca noul acord sa se concentreze pe reforma sectorului public si absorbtia fondurilor europene. Din pacate, utilizarea banilor europeni a fost marea "piesa de rezistenta", ce a lipsit in ultimele aranjamente. Cu ceva timp in urma a fost initiata o dezbatere in strainatate si acasa privind carentele modelului de cresetere economica bazat pe import masiv de capital. In acest context se evoca nevoia de economisire interna superioara, daca este posibil, de alocare a resuselor catre domeniul de "tradables" (adica bunuri exportabile si ce pot acoperi nevoia interna). Cand se spune acum ca nu avem o "reteta" pentru crestere se reia, in esenta, se pune pe tapet aceeasi chestiune: cum sa "endogenizam", prin identificare de noi resurse, cresterea economica.

Adica cum sa valorificam mai bine resurse/rezerve interne. Resursele naturale sunt un domeniu evident, fiindca Romania are asa ceva. Dar trebuie sa le valorificam mult mai bine, pe calea redeventelor si a altor aranjemente de ordin fiscal si nu numai. Exista mari rezerve daca avem in vedere ineficienta enorma din sectorul public. Dupa unele calcule sumare, daca am reduce din aceasta ineficienta (cauzata de incompetenta, relatii clientelare, iresponsabilitate, etc) si am creste spectaculos coeficientul de absorbtie a fondurilor europene (structurale si de coeziune, fiindca plati directe catre fermierise fac), cresterea potentiala a Romaniei ar putea urca de la cca 2-2,5% acum (mult diminuata deci de criza) la 3,5-4% din PIB. Cum ar spune Acemoglu, Robinson, Dani Rodrik, trebuie sa reusim ca institutiile noastre sa devina "inclusive", sa functioneze in beneficiul cat mai multor cetateni. Intrucat acum, ele sunt, in larga masura, "extractive" folosind celor care cauta renta, intr-un fel sau altul", spune profesorul de economie.

  • Florin Citu, macroeconomist: Singurul motiv pentru care Romania mai face un acord este ca FMI vrea sa se asigure ca primeste transa in 2013

"Din cate inteleg acest contract bilateral a fost benefic pentru ambele parti daca s-a agreat o continuare. Dar sa ne uitam la cifre. In timpul acordului cu FMI arieratele nu au scazut, privatizarile nu s-au facut, economia a avut o crestere trimestriala de -0.25. De aici pare foarte clar ca pentru cetateanul roman acrodul nu a imbunatatit situatia ecnomica generala sau persoanala. In acelasi timp este clar ca pentru FMI relatia a fost beenefica pentru ca primeste dobanda la niste plasamente fara risc. Pentru reprezentantii statului roman si sectorul public este benefica pentru ca a avut un supraveghetor care i-a dat bani dar nu i-a cerut nicio reforma in schimb. Mai mult a fost de acord si cu marirea salariilor in acest sector desi restul economiei este in picaj.

Acordul cu FMI este benefic pentru stat si FMI.dar nu reprezinta niciun beneficiu, ba este chiar un cost pentru sectorul privat. Din pacate pentru noi atunci cand se decide nimeni din sectorul privat nu este intrebat. Este doar pus sa plateasca. Sa nu privatizam, sa amanam platile catre sectorul privat sau sa avem recesiune putem sa facem si de unii singuri nu avem nevoie de FMI pentru asta. Singurul motiv pentru care Romania mai face un acord este ca FMI vrea sa se asigure ca primeste transa in 2013", explica pentru HotNews fostul bancher central si comercial

  • Laurian Lungu, macroeconomist: un eventual nou acord cu FMI ar avea avantajul unei expertize mai aprofundate pe componenta balantei de plati si a stabilitatii financiare

"Din nefericire istoria recenta a aratat ca Romania nu se poate disciplina singura pentru a adopta reformele structurale necesare. De regula progresul in acest domeniu a fost posibil datorita implicarii institutiilor internationale ca si CE sau FMI. De exemplu, pe palierul de supraveghere economica exista la nivelul UE Pactul Fiscal, deci o extensie a acrodului cu FMI ar fi mai putin utila pe aceasta componenta. Insa, un eventual nou acord cu FMI ar avea avantajul unei expertize mai aprofundate pe componenta balantei de plati si a stabilitatii financiare, oferind totodata un acces rapid la o linie de finantare externa, in caz de necesitate. Pe de alta parte, anumite constrangeri generate de viziunea FMI asupra unor politici economice ar putea fi considerate ca fiind prea restrictive si este posibil ca existenta unei libertati mai mare de actiune a guvernantilor sa genereze efecte superioare in economie pe termen mediu si lung", crede managing partnerul Macroanalitica