Potrivit Raportului de performanta publicat de ANAF pe 2010 si 2011, impozitele colectate suplimentar anul trecut ca ajustari rezultate din controlul dosarelor preturilor de transfer (reprezentand dobanzi si penalizari) au totalizat 66,6 milioane de RON, comparativ cu 13,8 milioane RON in 2010. Intensificarea controalelor fiscale pe acest palier reflecta in mare masura un fenomen international care a luat amploare in ultima perioada, se arata intr-o nota a Deloitte Tax.

Preturile de transfer reprezinta un aspect global cu care se confrunta toate multinationalele. In practica romaneasca, cerintele dosarului de preturi de transfer au fost publicate in 2008. Atunci a devenit clar ca aceste reglementari vor deveni din ce in ce mai stringente, pe masura ce statul urmareste sa isi maximizeze veniturile fiscale din baza de impozitare. In ultimii doi ani, dezbaterea pe acest subiect s-a intensificat; din 2010, grupurile cu actionariat romanesc trebuie sa depuna si ele dosarul preturilor de transfer.

"Daca acum cativa ani, controlul autoritatilor fiscale din Romania pe acest palier era relativ formal, axat cu precadere pe verificarea corectitudinii intocmirii dosarului preturilor de transfer (in cazul in care acesta continea toate elementele prevazute in legislatia existenta), acum vorbim despre o analiza detaliata a documentelor, precum si a tranzactiilor incheiate cu partile afiliate", subliniaza Ciprian Gavriliu, Senior Manager si liderul echipei preturilor de transfer din cadrul Deloitte Tax. "Este, deci, cu atat mai important pentru companiile care cad sub incidenta acestei legislatii sa se asigure ca respecta in totalitate prevederile legale si ca analizeaza acest aspect atat din punct de vedere al riscurilor, cat si al oportunitatilor aferente", mai adauga acesta

Dosarul preturilor de transfer a pus in dificultate multe companii la nivel global; multinationale renumite, cu precadere in zona serviciilor de internet sau a dezvoltarii de aplicatii software, fac in prezent obiectul unor investigatii deschise de autoritati fiscale din tari importante precum Marea Britanie, Australia, Statele Unite, China, India sau Franta, ce privesc ajustari de miliarde de Euro sau USD.

"Tranzactiile realizate de partile afiliate unui grup, mai ales cand discutam despre multinationale, sunt extrem de complexe, iar aspectele fiscale aferente necesita expertiza pe masura", adauga Ciprian Gavriliu. "Anticipam in urma cu cateva luni intensificarea activitatii autoritatilor fiscale din Romania pe acest palier. Conform Strategiei fiscal-bugetare 2012-2014, ANAF estima venituri fiscale suplimentare ca urmare a verificarii preturilor de transfer de 48 de milioane de RON in 2012, 66 milioane de RON in 2013 si, respectiv, 90 de milioane de RON in 2014 aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar. Prin urmare, dupa cum se observa, autoritatile fiscale au indeplinit in 2011 obiectivul stabilit pentru 2013. Fara indoiala, activitatea pe acest segment isi va continua tendinta ascendenta", mai spune Gavriliu.

De subliniat ca autoritatile fiscale estimeaza, de asemenea, ajustari ale Taxei pe Valoare Adaugata (TVA) in cadrul controalelor fiscale ce vizeaza dosarul preturilor de transfer (de exemplu, 32 de milioane RON pentru 2012, 44 milioane RON pentru 2013, respectiv 60 milioane RON pentru 2014).

"O ajustare datorata regulilor preturilor de transfer nu ar trebui sa influenteze in niciun fel baza de impozitare pentru TVA. Cu alte cuvinte, o astfel de ajustare ar trebui sa conduca doar la o diferenta la impozitul pe profit, nu si la un TVA de plata suplimentar. Codul Fiscal este clar in acest sens, baza impozabila pentru TVA fiind contrapartida efectiv obtinuta sau care urmeaza a se obtine pentru livrarea sau prestarea respectiva. De asemenea, Directiva 112 si jurisprudenta Curtii Europene de Justitie sunt clare in acest sens. Cu toate ca Ministerul de Finante admite in diferite documente aceasta abordare, la nivel practic exista numeroase cazuri in care inspectorii fiscali considera ca, in urma ajustarii preturilor de transfer, trebuie ajustata si baza impozabila (fara a exista insa vreo baza legala). Mai mult, inclusiv in faza de contestare administrativa s-au intalnit cazuri in care autoritatile au respins contestatiile in cauza, argumentatia fiind una superficiala", explica Vlad Boeriu, Senior Manager Taxe Indirecte.