Care sunt scenariile optimiste, neutre si pesimiste pentru 2013? Ce riscuri exista si cum ne vor afecta ele? Cum sa crestem economia in anul care se apropie? E nevoie de restructurarea sistemului bancar local? HotNews a formulat o serie de intrebari oamenilor de afaceri din domenii cheie, bancheri, analisti economici, lideri de opinie in domeniile in care activeaza, rugandu-i sa formuleze un punct de vedere cu privire la o serie de intrebari ca cele de mai sus. Azi va oferim punctul de vedere al profesorului Daniel Daianu.

Daniel DaianuFoto: Hotnews

Rep: Enumerati va rugam principalele 3 riscuri la adresa cresterii economice in anul urmator?

D.D.: a/ Instabilitatea politica, daca alegerile nu sunt urmate de formarea unui guvern intr-un timp rezonabil; b/ adancirea crizei in zona euro, un context international tumultuos, care sa complice functionarea pietelor; c/ inconsecvente si erori in politica economica interna (de aici extragem utilitatea unui aranjament cu partenerii externi, asa cum am mentionat mai sus)

Rep:Care sunt scenariile de baza cu care lucrati pentru 2013 in privinta : cursului de schimb, cresterii economice, deficitului de cont curent, deficitul bugetar, inflatie, investitii straine directe?

Prof. Daniel Daianu: Conteaza mult pentru economia romaneasca ca situatia din zona euro sa nu se deterioreze. Semnele nu sunt prea bune avand in vedere ca si BCE spune ca este mai probabil ca recesiunea sa continue cel putin in prima parte a anului ce vine. Si Bundesbank a inrautatit prognoza de baza privind cresterea economiei germane in 2013, la 0,4%. In aceste conditii este vital pentru guvernul care se va forma sa protejeze consolidarea fiscala/bugetara (sa nu tinteasca un deficit bugetar peste 2% din PIB in 2013), sa execute o politica economica care sa se ocupe ferm de slabiciuni de fond ale sistemului autohoton: ineficienta si risipa din sectorul public, managementul companiilor de stat, evaziunea fiscala, reforma sistemului de asistenta medicala, absorbtia de fonduri europene ca mijloc de a sprijini nivelul activitatii economice si de a ajuta reforme structurale, modernizarea. Cu absorbtie neta de 2% din PIB si cu progres in diminuarea risipei banului public se poate urmari o crestere economica in jur de 1% din PIB in anul ce vine in conditiile in care zona euro ar cvasi-stagna.

Inflatia ar trebui sa scada fata de anul acesta, spre 4% la finele anului. Daca politica economica va fi disciplinata (nu va cunoaste derapaje semnificative) si nu vor avea loc iesiri importante de fonduri din Romania cursul de schimb nu ar intra sub o presiune majora si ar putea sa se mentina intr-o banda de 4,5-4,7. Romania are nevoie de un aranjament nou cu partenerii externi (FMI, BM si Uniunea Europeana), ca instrument de disciplinare a politicii economice si drept colateral pentru situatia in care ar fi ingreunat accesul la finantare si refinantare externa. Deficitul de cont curent ar ramane in jur de 4% din PIB in timp ce investitiile straine directe nu ar cunoaste un salt vizibil din pricina mediului international. Factorul politic intra in teritoriul de preconditii pentru ce am schitat mai sus. Romania are nevoie de un guvern cu o larga si clara sustinere parlamentara. Incertitudini de ordin politic lovesc in capacitatea de a aplica politica economica si modeleaza perceptii externe si interne negative.

Rep:Cum ar arata un scenariu optimist? Dar unul pesimist? (cu privire la aceiasi indicatori)

D.D.: Intr-un scenariu bun cresterea economica reala ar fi in jur de 1,5% din PIB; deficitul bugetar si de cel cont curent nu ar fi sensibil modificati. Inflatia ar fi in jur de 4%. Cu cat infuzia de resurse de afara (bani UE si FDI) ar fi mai consistenta cu atat sansele realizarii unor indicatori macro mai buni ar fi mai mari. Intr-un scenariu negativ economia ar stagna, cu dificultati in protejarea tintei de deficit bugetar in lipsa unor taieri de cheltuieli –care ar accentua necazuri din cauza cercurilor vicioase. Deficitul de cont curent nu ar creste peste 4% din PIB ca rezultata al lipsei de finantare externa. Leul ar fi sub presiune de depreciere.

Rep: Care ar putea fi cresterea economica in ultimul trimestru (si cea la nivelul intregului an)? Reprezinta aceasta cifra una la care v-ati asteptat inca de la inceputul anului sau e o surpriza?

D.D.: In ultimul trimestru este probabil sa fie consemnata o foarte usoara, neglijabila, crestere fata de trimestrul III (care a fost sever afectat de productia agricola). Pentru intreg anul am avea deci crestere de cca. 0.2%. Seceta, incetinirea activitatii economice din zona euro (cu impact asupra exporturilor nete), nivelul investitiilor straine directe, slaba absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune au semnalat ca economia nu are cum sa creasca in 2012 cum s-a prognozat. Si mai este ceva ce nu este suficient inteles: cand faci un pas de diminuare a deficitului bugetar consolidat de la 4,3-4,4% (pe cash), la 2,3-2,3% executia bugetara nu ajuta economia sa creasca –fiindca nivelul cheltuieilor publice actioneaza prociclic, in lipsa unor venituri fiscale si nefiscale superioare. Aici vedem importanta, din punct de vedere macroeconomic, a absorbtiei de fonduri europene.

Rep: Care considerati ca ar putea fi motoarele cresterii economice in 2013?

D.D.:Epoca banului ieftin si a circulatiei intense a capitalului s-a terminat odata cu izbucnirea crizei. Si trimiterile de bani ale cetatenilor romani ce se afla in strainatate s-au diminuat copios. S-a dovedit ca o crestere economica ce mizeaza excesiv pe indatorare, mult din exterior, creeaza vulnerabilitati cheie. Romania are nevoie de o modificare a modelului de crestere, care sa se bizuie mai mult pe economisire interna si pe mobilizarea resurselor autohone –adica sa beneficieze si de propulsie interna, chiar daca dependenta de evolutia zonei euro este covarsitoare. Resurse interne exista; ma refer aici, in principal, la proasta utilizare a resurselor publice (din cauza incompetentei, hotiei, coruptiei,etc).

  • Cum cheltuim banul public trebuie sa devina o tema obsedanta in actul guvernarii. Ma gandesc la investitii publice, achizitii publice, la monitorizarea efectiva a executiei proiectelor. Slaba absorbtie a fondurilor europene isi gaseste corespondenta in cheltuirea rea a banului public. Lupta contra evaziunii fiscale ar trebui sa aduca venituri suplimentare bugetului public. Avem nevoie de o diplomatie economica agresiva, care sa se concretizeze in atragere de investitii straine directe, in pofida mediului international nefavorabil. Exploatarea unor resurse naturale poate aduce infuzie de capital in economie si crea locuri de munca.

Dar este necesar ca oferind stimulente investitorilor contractele sa fie bine construite (inclusiv in privinta regimului de redevente), din perspectiva interesului cetatenilor romani. Politica economica, in general, trebuie sa stimuleze productia de tradables (buncuri si servicii exportabile si care pot acoperi nevoile interne); aceasta trebuie sa fie o trasatura definitorie pentru anii ce vin.

Anul agricol are influenta asupra PIB-ului care merita sa fie examinata. Asa cum PIB-ul din 2011 este "deformat" de productia agricola exceptionala, tot astfel, printr-un efect de baza, PIB-ul din 2013 ar beneficia de un premiu oferit de un an agricol mai bun. Acest premiu ar pune in lumina mai buna cifrele din estimarile facute

Rep:E nevoie de restructurare in sistemul bancar local?

D.D.: Este inevitabil sa exista o consolidare. Sunt banci straine care au anuntat ca vor sa vanda sucursale pe care le au in Romania, fie diverse tipuri de operatiuni (precum retail banking). ​