​Analiza Bilanturile alimentare. Cresc importurile de varza, prune si cartofi, desi producem in tara suficient cat sa consumam

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 11 decembrie 2012, 6:47 Economie | Finanţe & Bănci


Evolutia reala in agricultura se vede foarte bine la piata din Berceni din spatele fostului Cinema Cultural, unde locuiesc.  Daca intalnesti 2-3 tarani autentici, l-ai prins pe Dumnezeu de picior. In genere, sunt salariati deghizati in producatori. Dimineata la 7 isi desfac sacii cu produse si le aseaza pe mese. Invariabil, toate produsele sunt romanesti, daca ii intrebi. Daca te uiti pe saci, vezi inscriptia made in Turkey. "N-am avut alti saci acasa, maica", iti raspunde una din vanzatoare, cand o intrebi. Prunele mari, uniforme, mult prea uniforme, se vand ca si cand ar fi din Bistrita. Ei bine, nu sunt. Tin minte cand culegeam prune in ograda bunicilor- una dintre muncile pe care le uram cel mai tare- ca erau de forme si dimensiuni diferite. Nu gaseai doua identice, darmite o mie, cate vad pe taraba. Dar sa trecem la analiza.

Ca sa fiu foarte scurt, suntem varza pentru ca o importam tot mai mult, desi producem suficient pe piata locala.
Inteleg sa creasca importul de orez de pilda, pentru ca Romania nu e o tara a orezariilor. Dar la mere, prune, ceapa sau cartofi, in conditiile in care 2011 a fost un an foarte bun pentru agricultura, mai greu de priceput. Sau, sa luam graul. Desi productia de grau are o valorificare prin vanzare-cumparare mult peste cea a productiei de porumb (si datorita utilizarii porumbului ca furaje), totusi comercializarea graului pe piata este mult sub nivelul inregistrat in celelalte tari europene.
In Romania, se comercializeaza circa 69,3% din productia utilizabila. In Spania procentul urca la 93,7%, iar in Italia la aproape 90%. Bine, drept e ca in Romania, piata neagra in materie de cereale e la ea acasa.

In absenta circuitelor comerciale nu se pot majora resursele acumulate pentru investitii si nici nu se poate trece la fiscalizarea acestui sector.
Desi masurile luate pana acum pentru extinderea mecanismelor de piata si reducerea evaziunii fiscale au inceput sa produca efecte pozitive, in absenta dinamicii rapide a concentrarii proprietatii agricole, progresele nu au cum sa fie semnificative.

Interesant mai e si altceva: sunt alimente pe care le producem in cantitati suficiente pentru consumul intermediar. Dar cu toate acestea importam masiv. Singura explicatie e data tot de piata neagra de dimensiuni consistente






Resursele totale de cereale si produse din cereale din Romania (in echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 4577 mii tone in 2011, fata de nivelul anului 2010. Fata de anul precedent, nivelul productiei de cereale a inregistrat o crestere de 4085 mii tone si a contribuit la formarea resurselor totale, intr-o proportie mai mare cu 4,7 puncte procentuale.
  • Importurile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au asigurat 4,6% din resursele totale. In anul 2011 fata de anul precedent, stocul initial de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) a contribuit in proportie mai mica (-4,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale. Cea mai mare pondere in productia totala de  cereale a avut-o productia de porumb (56,8%), in crestere, fata de anul precedent, cu 2,1 puncte procentuale.

In anul 2011, exporturile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au inregistrat o scadere de 504 mii tone fata de anul 2010 (22,1% din resurse) . Exportul de porumb a reprezentat 50,8% din exportul total de cereale si produse din cereale, iar exportul de grau si secara a reprezentat 32,4%.
  • Cantitatile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari in anul 2011 cu 1756 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (57,5%) in consumul intern de cereale, au avut-o cantitatile de cereale destinate alimentatiei animalelor, in crestere fata de anul precedent cu 1619 mii tone.

 Cartofi

Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)



Resursele totale de cartofi au crescut in anul 2011 cu 623 mii tone, fata de anul 2010. In anul 2011, importul de cartofi a crescut cu 65 mii tone, iar exportul s-a mentinut aproximativ la nivelul anului precedent. In anul 2011, comparativ cu anul precedent, s-a inregistrat o crestere a cantitatilor de cartofi destinate consumului intern (+76 mii tone). Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 55,9% din consumul intern de cartofi, in scadere fata de anul precedent cu 1,7 puncte procentuale. Consumul de samanta a reprezentat 26,6% din consumul intern, mai putin cu 0,5 puncte procentuale fata de anul precedent.

Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)




Resursele totale de legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete), in anul 2011, au fost mai mari fata de cele din anul precedent cu 297 mii tone, datorita in principal cresterii productiei cu 330 mii tone. Productia de legume a asigurat 73,5% din resursele totale, mai mult cu 2,5 puncte procentuale fata de anul precedent.
  • Cea mai mare pondere in productia totala de legume in anul 2011, a avut-o productia de varza (29,0%), cu 1,7 puncte procentuale mai mica decat cea a anului 2010, urmata de productia de legume din grupa "Diverse legume" (26,2%) comparabila cu cea a anului precedent si de productia de tomate (25,8%) cu 1,8 puncte procentuale mai mare decat in anul 2010.  Aportul importului la asigurarea resurselor totale de legume si produse din legume a avut o tendinta de scadere fata de anul precedent (9,3% fata de 10,6%).
  • In anul 2011, importul de legume si produse din legume a fost mai mare de 6,9 ori decat exportul. Cea mai mare pondere in importul total de legume si produse din legume, a avut-o importul de tomate si produse din tomate (43,4%). Ponderi importante in importul total de legume si produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa "Diverse legume" (28,8%), ceapa uscata (13,3%) si cele de radacinoase comestibile (10,2%).
  • Cantitatile de legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete) destinate consumului intern, au fost mai mari cu 179 mii tone fata de anul precedent.  In anul 2011, disponibilul pentru consumul uman a crescut cu 128 mii tone, comparativ cu anul precedent
Pepeni
Resursele totale de pepeni (verzi si galbeni) au scazut cu 10 mii tone in anul 2011, fata de anul 2010, datorita in principal, scaderii productiei.Productia a contribuit in proportie mai mica (-1,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale, comparativ cu anul 2010. Importul de pepeni a fost mai mare cu 8 mii tone. Consumul intern de pepeni a fost mai mic in anul 2011, cu 10 mii tone fata de cel din anul precedent.

Fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete
)
 Resursele totale de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete), in anul 2011, au inregistrat o crestere de 214 mii tone fata de anul 2010, datorita cresterii productiei de fructe cu 199 mii tone.
Contributia cea mai mare la formarea resurselor totale in anul 2011, a avut-o productia de fructe (70,3%), in crestere cu 1,5 puncte procentuale, fata de anul precedent.
  • Importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a avut o contributie mai mica la formarea resurselor (-1,0 puncte procentuale), fata de anul precedent. Cantitatea de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) exportata a inregistrat o scadere (-29 mii tone), fata de anul precedent.
    • Pentru a mari imaginea de mai jos dati click pe ea.



    In anul 2011, importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a depasit exportul cu 539 mii tone. Stocul initial de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a asigurat 9,0% din resursele totale, fata de 9,5% in anul precedent.
  • Productia de struguri a avut cea mai mare pondere (37,3%) in productia totala de fructe, mai mult cu 3,0 puncte procentuale fata de anul 2010, urmata de productia de mere (26,3%) usor mai mare decat cea a anului precedent (+0,7 puncte procentuale) si de productia de prune (24,3%), mai mica cu 4,6 puncte procentuale fata de anul precedent.
  • Consumul intern de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a fost mai mare, in anul 2011, cu 227 mii tone fata de anul 2010.
  • Cantitatile de fructe destinate prelucrarii industriale (vin si bauturi alcoolice distilate) si consumului uman au detinut 97,0% din consumul intern.Cantitatile de fructe destinate consumului uman au crescut cu 153 mii tone, iar ponderea acestora in consumul intern a crescut cu 1,3 puncte procentuale fata de anul precedent.
Zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat)
Resursele totale de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) au fost mai mici in anul 2011, fata de anul precedent, cu 79 mii tone. In anul 2011 comparativ cu anul 2010, componentele resurselor totale, cu exceptia productiei de
zahar rafinat obtinuta din zahar brut din import, au inregistrat scaderi. Astfel, stocul initial a fost mai mic, fata de anul precedent, cu 106 mii tone, iar productia de zahar din sfecla a scazut cu 14 mii tone.
  • Importul de zahar si produse din zahar a scazut cu 52 mii tone. La constituirea resurselor totale contributia productiei de zahar din zahar brut din import a crescut cu 16,2 puncte procentuale, in anul 2011 fata de anul 2010.
Ponderea productiei de zahar rafinat obtinut din sfecla a inregistrat o usoara scadere cu 0,6 puncte procentuale, fata de anul precedent.



Comparativ cu anul precedent, aportul importului de zahar rafinat si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) la formarea resurselor totale a fost mai mic cu 3,8 puncte procentuale.
  • Exportul de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a crescut usor (0,3%) in anul 2011 fata de anul precedent.
Consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a fost mai mare in anul 2011 fata de 2010 cu 2 mii tone.Cea mai mare parte din consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat), mai mare fata de anul precedent cu 5 mii tone, a fost destinata consumului uman.

Lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime)
Resursele totale de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) au crescut cu 911 mii hl, in anul 2011, fata de anul 2010. Contributia cea mai mare (88,8%), la formarea resurselor totale, a avut-o productia de lapte a carei
pondere in resursele totale este comparativa cu cea a anului precedent.
  • Ponderea importului de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) in total resurse a fost cu 1,1% mai mare fata de anul precedent. Exportul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a crescut cu 46 mii hl (+5,2%).Importul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime), in anul 2011 a fost mai mare fata de exportul de lapte si produse din lapte, de circa 5,5 ori.
  • Consumul intern de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a fost in anul 2011, cu 789 mii hl mai mare decat in anul precedent. Cea mai mare parte din consumul intern de lapte si produse din lapte a fost destinata consumului uman, care s-a mentinut in aceeasi proportie ca si in anul precedent. Cantitatea de lapte destinata transformarii industriale a crescut cu 210 mii hl in anul 2011, comparativ cu anul 2010.
Oua
Resursele totale de oua au inregistrat in anul 2011 o crestere cu 251 milioane bucati, fata de anul 2010. Contributia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o productia de oua (85,3%), care in anul 2011 a scazut usor fata de nivelul inregistrat in anul precedent.
  • In anul 2011 importul de oua a avut o tendinta de crestere (+65 milioane bucati), contribuind intr-o masura usor mai mare fata de anul precedent, la formarea resurselor totale.
  • Cantitatea de oua exportata, in anul 2011 a fost de 116 milioane bucati, de aproximativ 60% mai mica fata de anul precedent.
  • Consumul intern de oua a crescut, in anul 2011, cu 206 milioane bucati, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere in consumul intern, a avut-o consumul uman (81,5%), care a inregistrat o crestere cu 205 milioane bucati, in anul 2011, fata de anul precedent. Cantitatea de oua pentru incubatie a scazut in anul 2011, cu 20 milioane bucati, fata de anul precedent.
Carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata)
Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au inregistrat o scadere in anul 2011, fata de anul precedent, din cauza scaderii importului de carne si produse din carne, cu 63 mii tone.
  • Exportul de carne si produse din carne a crescut cu aproximativ 29 mii tone fata de anul precedent. Cele mai mari ponderi in productia totala de carne si produse din carne in anul 2011, le detin: productia de carne de porc (46,0%) cu 0,7 puncte procentuale mai mica decat in anul precedent si productia de carne de pasare (37,3%) cu 0,8 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent.
  • Cantitatea de carne de porc si produse din carne de porc importate in anul 2011 a avut ponderea cea mai mare (60,4%) in importul total de carne si produse din carne, urmata de cea de carne de pasare si produse din carne de pasare (31,4%).
  • Cele mai mari ponderi in exportul total de carne si produse din carne le-au avut exportul de carne si produse din carne de pasare (72,8%), comparabil cu cel din anul precedent si cel de carne si produse din carne de porcine (12,2%), mai mare cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2010. Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a scazut, in anul 2011, cu 86 mii tone fata de cel din anul precedent.
La asemenea importuri, cand leul se devalorizeaza, sa nu ne miram ca apare inflatia
Cifrele sunt furnizate de INS, pe baza unei cercetari statistice finalizate in aceste zile








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8029 vizualizari

  • +12 (16 voturi)    
    hmmm (Marţi, 11 decembrie 2012, 7:27)

    Trabucodonosor [utilizator]

    Nu lucrez în domeniu, dar logica-mi spune că, în condiţiile în care produci suficient pentru piaţa locală dar aceasta e dominată de import, o explicaţie-ar putea fi că exporţi scump şi imporţi ieftin. Ceea ce, financiar vorbind, e o afacere bună.

    Dacă pruna românească ce-aş vinde-o aici pe 20 de cenţi o export pe 1 euro pe piaţa germană (că place la neamţ) şi import cu 10 cenţi pruna chinezească (ce nu place la neamţ iar românu nu ştie s-o deosebească de cea autohtonă) şi o vând aici cu 20 cenţi, am ieşit în câştig cu 90 de cenţi.
    • +7 (11 voturi)    
      logica (Marţi, 11 decembrie 2012, 10:12)

      jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui Trabucodonosor

      se foloseste intr-o economie functionala. incearca altfel: ai nostri afaceristi vor sa cumpere din tara pe nimic si producatorii NU vand. asa ca mai bine aduci din import prone cu gust de...apa, care este, evident, ieftina, dsi fff slaba calitativ
      • 0 (0 voturi)    
        tot logic (Joi, 13 decembrie 2012, 10:40)

        jescu [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

        Producatorii nostri de varza, produc varza doua trei luni pe an cand varza se vinde pe nimic. In restul anului gasesti varza in supermarketuri dar nu de la producatorii romani. Varza asta se vinde pe pret bun dar cere si investitii pe care fermierii nostri nu le fac din cauza ca mai achizitioneaza din cand cate un Q7 sau fac cate o casa cu 20 de camere ca sa poata dormi toata familia linistita in bucatarie, ca sunt gazele scumpe. La varza e posibil sa se rezolve dar prunele care se vand in supermarket prin martie sigur nu se pot face in Romania. Si oricum ne-am chinui tot nu poti concura cu turcii, spaniolii sau grecii care au temperaturi mai mari si in anumite zone nici nu au nevoie de sere. Pe cand noi trebuie sa facem cate doua luni caldura in sera cand sunt -20 de grade afara.
    • +6 (8 voturi)    
      ... (Marţi, 11 decembrie 2012, 10:13)

      o8561 [utilizator] i-a raspuns lui Trabucodonosor

      Si in pierdere esti tu si eu , ca mancam legume si fructe de slaba calitate.

      Au o alta explicatie @Intermediarii si piata neagra
    • +4 (4 voturi)    
      Sau invers (Marţi, 11 decembrie 2012, 12:46)

      _Un stelist_ [utilizator] i-a raspuns lui Trabucodonosor

      Exportam ieftin si importam scump, verifica balanta
    • +2 (2 voturi)    
      Pentru 'ampersand'... (Marţi, 11 decembrie 2012, 18:11)

      Cadillac [utilizator] i-a raspuns lui Trabucodonosor

      Ce-ar fi sa incercam o 'logica' diferita ?

      Rominia a fost ADUSA in Comunitatea Europeana cu DOUA

      scopuri bine-definite:

      1 Piata de desfacere pentru produsele de calitate indoielnica

      apartinind "greilor" Europei...

      2 Furnizor de produse bune, la preturi derizorii....

      Aceste doua lucruri au devenit "materia prima

      necesara dezvoltarii RAPIDE a excrocilor de categoria

      "grea"....

      ..... cei care astazi, se numesc "oameni de afaceri"
  • +11 (11 voturi)    
    Intermediarii si piata neagra (Marţi, 11 decembrie 2012, 9:15)

    CetateanulRoman [utilizator]

    Aici e raspunsul. Taranii sint escrocati si vind pe mai nimic. Se sorteaza. Ce e prost ajunge imediat in piata. Ce rezista si arata bine se plimba un pic cu tir-ul, cum au trecut de granita schimba actele si numerele si devine marfa de import. Incasezi prima de export. Si vinzi apoi la pret de marfa de import. La cereale merge cel mai bine.
  • +8 (12 voturi)    
    Domnule Popa (Marţi, 11 decembrie 2012, 9:20)

    MenInBlack [utilizator]

    Aici e tot necazul: nu se exporta suficient produse agricole si industriale.
    Pentru ca producatori mici si mijlocii din cele doua ramuri nu sunt incurajati. > De catre un sistem legislativ coerent si eficient. > Dat de parlament. > In colaborare stransa cu guvernul, respectiv M.Agriculturii si Industriei.

    In schimb avem:
    Zeci de mii de ONG care favorizeaza importurile clientelei.
    Ocultarea banului public in afacerile cu Statul.
    Defrisarea padurilor (vezi udmr)
    Cvasi-inexistenta Infrastructurii si practic inexistenta(!) unui M al Transporturilor (vezi flota, CFR, Tarom, etc).

    Nesfarsite scandaluri politice alimentate de toate taberele, inclusiv de Presedintele ''tuturor romanilor''.

    Pe scurt, in loc de corectitudine si transparenta avem JAF, iar in loc de intelepciune avem ff multa PROSTIE la cel m ai inalt nivel in adm. si politica, asortat cu ff mult Orgoliu.
    De douazeci de ani avem impostori peste tot.
    Prosti peste tot. >Mare fudulie peste tot.
    ............................................
    In acelasi timp, invidiata Germanie are LEGI coerente, munceste enorm, produce, exporta. Orice, peste tot.
    .....................................
    Injurati-l pe Ceausescu, pentrun tiranie, dar amintiti-va ca prost nu era, se gandea permanent la Productie si Export. Sa nu uitam ca desi mintit constant de anturaj, a reusit sa produca si sa vanda pe piete externe.

    IDIOTII din Guverne si de la Cotroceni ce au facut 23 de ani, in afara de lupte pentru ciolan???
    Cum arata balanta comerciala pe ani ???
    Va rog reveniti, Domnule Popa !!!
    • +4 (4 voturi)    
      rectificare importanta, scuze (Marţi, 11 decembrie 2012, 9:30)

      MenInBlack [utilizator] i-a raspuns lui MenInBlack

      OUG - Ordonante de urgenta ale guvernului
      - nu "ONG" , s-au dat zeci de mii din '90 incoace, multe incalcand legile existente, doar pentru favorizarea clientelei politice de toate culorile, sub acelasi stindard al Jafului national.
  • -2 (8 voturi)    
    PIB (Marţi, 11 decembrie 2012, 10:17)

    Alberto Kurtyan [anonim]

    PIB-ul Romanie pe locuitor din 2012 este egal cu PIB-ul Statelor Unite din anul 1930. Suntem cu 80 de ani in urma occidentului.
    • +6 (6 voturi)    
      Mda (Marţi, 11 decembrie 2012, 10:53)

      electron [utilizator] i-a raspuns lui Alberto Kurtyan

      Ca sa fac de necaz, la noi sfarsitul lumii nu vine anul asta ci peste 80 de ani :)..

      Un alt motiv pentru care importam ceva ce avem si noi este ca taranii nu pot, nu a forta sa negocieze cu supermarketurile si destui nu au nici productie destula, posibilitati de depozitare, si atunci supermarketuirle sunt pline cu mere din polonia, in loc de mere romanesti
  • +8 (8 voturi)    
    ce facem? (Marţi, 11 decembrie 2012, 10:51)

    miha48 [utilizator]

    la anu o sa trec mai des pe la bunici sa lucrez la gradina...macar asa voi fi sigura ca nu mananc din import; e treaba celor care fac controale prin piete sa ii prinda cu ocaua mica pe asa zisii producatori; dar mita e in floare si toate sunt "romanesti"
  • +2 (4 voturi)    
    Idei pt guvern (Marţi, 11 decembrie 2012, 11:57)

    marr.io [utilizator]

    Am cateva idei ptr. actualii guvernanti:

    1) Obligativitatea vanzarii de cereale, legume si fructe printr-o bursa a alimentelor (producatori, intermediari, furnizori.. cine vrea...).
    2) Exportul de cereale numai dupa obtinerea unei licente de export cu specificarea cantitatii exportate, milocului de export si a destinatiei + obtinerea unei confirmari de export din tara destinatoare.
    3) TVA 5% pentru alimente de baza (paine, carne proaspata, lapte), legume si fructe autohtone.
    4) Taxa de 1% pe rulajul financiar al tuturor firmelor din economie.
    5) Interzicerea exportului de busteni si cherestea in urmatorii 10 ani pt. refacerea fondului silvic si incurajarea producerii de marfa cu valoare adaugata substantiala + un program national de impaduriri.
    6) Marirea revedentelor pentru zacamintele de metal, petrol, apa si carbune aflate in exploatare:
    - Redeventa pentru operatiuni petroliere de transport si tranzit al petrolului prin sistemele nationale de transport al petrolului, precum si cea din operatiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere de la 15% la 17%
    - Redeventa pentru operatiunile de inmagazinare subterana a gazelor naturale de la 3% la 5%.
    - Redeventa pentru carbuni si minereuri feroase si neferoase la 6% din valoarea productiei miniere (nu se modifica).
    - Revedenta pentru minereuri de metale nobile de la 8% la 20%.
    - Redeventa pentru substante nemetalifere de la 0,8% la 1,5%.
    - Redeventa pentru ape minerale a crescut de la 6 euro pe 1.000 litri la 8 euro pe 1.000 litri.
  • +3 (3 voturi)    
    idei pt guvern 2 (Marţi, 11 decembrie 2012, 11:57)

    marr.io [utilizator]

    7) Privatizarea unui pachet majoritar al CFR Calatori (e pacat dar statul tocmai a confirmat ca e cel mai prost administrator).
    8) Obligarea tuturor investitorilor de rulare a tuturor banilor printr-un fond suveran (OMV, Ford, Renault, Boch, Holcim...).
    9) Impozit de 90% pentru profitul in exces companiilor de exploatare petroliera.
    10) Impozit diminuat pentru o anumita perioada de timp (3-5 ani) pentru investitii de la zero in PRODUCTIA DE BUNURI CU VALOARE ADAUGATA.
    11) Reducerea contributiilor salariale atat pentru angajati cat si pentru angajatori cu 5% ( de unde se va taia trebuie vazut dar se poate face sigur)
    12) marirea salariului minim pe economie cu cel putin 10% in 2013.
    • +3 (3 voturi)    
      Privatizare pana la capat! (Marţi, 11 decembrie 2012, 13:05)

      Alberto Kurtyan [anonim] i-a raspuns lui marr.io

      "e pacat dar statul tocmai a confirmat ca e cel mai prost administrator"

      STATUL a fost INTOTDEAUNA cel mai prost administrator.

      Statul nu trebuie sa faca afaceri si nici sa se implice ca jucator in economie.

      Statul ar trebui sa privatizeze cat mai mult din firmele paguboase pe care le gestioneaza.
  • +2 (2 voturi)    
    Filiera de ani de zile (Marţi, 11 decembrie 2012, 14:22)

    mistydo [utilizator]

    De ani de zile cei ce importa alimente sunt protejati de PSD si PC care primesc cota parte....
    Nu ai cum sa crezi ceva din ce zice Ponta.... nu mia uitat-te ce legat se simte de Nastase... si iti dai seama cu cine ai de aface.... Fara rusine aduleaza persoane ce s-au imbogatit cat au avut o functie politica...
  • +2 (2 voturi)    
    analiza Dan Popa (Marţi, 11 decembrie 2012, 14:46)

    proletara [utilizator]

    Cand mergem la piata noi facem selectia legumelor, fructelor. Evident , produsele noastre sunt mult mai gustoase si nici nu sunt tratate cu tot felul de substante .
    Daca atitudinea noastra, in calitate de cumparatori, va fi de respingere a produselor importate de proasta calitate (rosii, varza, mere, pere, prune etc) atunci acestea vor ramane nevandute.
    Atitudinea noastra ar trebui dublata de o politica guvernamentala pentru a proteja agricultorii autohtoni .Ce faciti domnule ministru al agriculturii ?
    Tot pe Voiculesci il protejati ??
  • +2 (2 voturi)    
    comertul cu legume-fructe (Marţi, 11 decembrie 2012, 18:24)

    Liviu-Ludovic [utilizator]

    Exista cateva lucruri care favorizeaza acest comert incrucisat cu acelasi tip de produse:
    1. scutirea de TVA la export (se declara mai mult si mai scump la iesirea din Romania)
    2. acunderea pretului real si a calitatii reale
    3. introducerea frauduloasa in tara a unor produse refuzate sau recartate, care nu se incadreaza in standarde decat pe baza de spaga (Ceausescu importa cate un vapor de fructe, de ex. lamai sau banane, de la o singura sursa, dar sigura, marfa proaspata, verificata la sursa, neacoperita cu ceara antifungica si netratata cu DDT sau alte chimicale interzise. Daca cineva incerca ceva patea precum Stefanescu, adica lua glontul)
    4. lipsa unor burse de marfuri functionale, controlate si certificate
    5. complicitatea autoritatilor de control generata de monopolul controlului unic atat de drag guvernantilor.
    6. lipsa infrastructurii de colectare si distributie a produselor romanesti (sortarea fructelor se face doar industrial cu site calibrate), motiv pentru mall-uri sa prefere importurile.
  • 0 (0 voturi)    
    importuri (Miercuri, 12 decembrie 2012, 10:07)

    titburi [utilizator]

    Nu se pot importa politicieni, ca ai nostrii sunt varza, sau eventual la troc: dam politician roman pe varza spaniola sau dam varza romaneasca pe politician strain (ambii sa fie de calitate) ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by