Finante publice transparente, largirea bazei de impozitare, parteneriate public-private in infrastructura, si simplificarea sistemului de taxe- acestia sunt pilonii pe care USL vor sa aseze politica fiscala a urmatorilor 4 ani, conform programului de guvernare publicat joi. Alte masuri care vor fi luate de Guvern sunt: revenirea la TVA de 19%, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori si introducerea impozitului progresiv.

Redam mai jos fragmentul referitor la Finante din Programul de guvernare:

"Un sistem european performant al finantelor publice – eficient, transparent, previzibil, care sa conduca la cresterea veniturilor bugetare prin largirea bazei de impozitare si nu prin cresterea poverii fiscale asupra economiei; Asigurarea stabilitatii macroeconomice si a sustenabilitatii datoriei publice, prin mentinerea deficitului bugetar in trendul actual de consolidare fiscala; Simplificarea sistemului de taxe si crearea predictibilitatii intr-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat si public; Cresterea calitatii finantelor publice, intarirea disciplinei si a guvernantei fiscale, precum si reducerea deciziei discretionare in politicile fiscale si bugetare, in conditiile acelorasi reguli ale jocului pentru toti contribuabilii;

• Diminuarea coruptiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public si transparentizarea folosirii acestuia, in paralel cu regândirea achizitiilor publice in baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienta.

• Cresterea rapida a potentialului de convergenta cu UE poate fi realizata numai prin continuarea procesului dezinflationist, consolidarea sistemului finantelor publice si mentinerea in limite sustenabile a deficitului extern.

• Pe termen mediu, un cadru investitional competitiv isi va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investitii straine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar consta in sustinerea capitalului autohton autentic, intr-un efort de reindustrializare privata a României.

• In acelasi timp, in dimensiunea sa financiar-bugetara, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investitii publice de antrenare, acele investitii menite sa sustina infrastructura, agricultura si dezvoltarea rurala, energia si tehnologia avansata.

• Promovam Parteneriatului Public – Privat, ca mecanism esential de atragere a finantarilor pentru marile proiecte de infrastructura;
• Dezvoltam sistemul informatic integrat national pentru executia bugetara in timp real

• Generalizam sistemul SEAP – sistemul electronic de achizitii publice, pentru toate achizitiile publice la nivel central si local. Astfel, vom ataca frontal coruptia care a ajuns in ultimii ani sa sufoce economia si sa retrogradeze România in ochii Uniunii Europene.

• Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri de munca. Statul nu creeaza direct locuri de munca, ci doar asigura, printr-un cadru institutional stimulativ, mediul economic necesar crearii de locuri de munca , ceea ce ar reduce rata somajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008.

Stimularea sectorului privat si crearea de locuri de munca:

• Simplificam fiscalitatea si sporim competitivitatea fiscala a mediului de afaceri prin: reducerea generala a impozitarii; b) largirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) cresterea colectarii veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.
  

• TVA va reveni la nivelul de 19%.
• Pastram plafonul de 16% si introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale: cote de 8%, 12% si 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
• Reducem la jumatate numarul de taxe parafiscale.
• Crestem deductibilitatea cheltuielilor in cercetare si dezvoltare de la 20% la 50%.
• Aliniem la media europeana redeventele incasate de stat ca urmare a concesionarii activelor statului.
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorarii capitalului social la societatile unde sunt actionari, sau participarea la capitalul social al altor societati comerciale si care conduc la crearea de noi locuri de munca.
• Stimularea mediului de afaceri in limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomica, prin simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru micii intreprinzatori. Cresterea plafonului de scutire de TVA la 65 mii euro pentru micii intreprinzatori.
• Reducem TVA la producatorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va ramane la acestia pentru dezvoltare. Masura va fi valabila doar pentru productie si nu pe lantul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni si reducem evaziunea fiscala din agricultura.
• Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori;
• Reducem integral plata CAS datorata de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de munca (cu conditia mentinerii locului de munca inca un an).
• Reducem cheltuielile cu birocratia si fiscalitatea, prin desfiintarea unor tarife, avize, autorizatii si prin simplificarea cadrului legislativ.
• Acceleram absorbtia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea Autoritatilor de Management, prin simplificarea si unificarea cadrului legislativ;
• Consolidarea CEC si EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (Eximbank – pentru promovarea exporturilor si stimularea dezvoltarii industriale, CEC - pentru finantarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor intreprinzatori si activitatilor independente);
• Adoptam o noua Lege pentru intreprinderile mici si mijlocii, care are la baza transpunerea in legislatia româneasca a legii europene privind intreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).
• Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care sa includa si folosirea fondurilor europene.
• Sustinerea dezvoltarii si diversificarii activitatilor economice, care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, pentru activitati mestesugaresti si activitati neagricole.
• Sprijinirea producatorilor agricoli sa isi ia certificate europene de producatori BIO. Astfel, lor li se faciliteaza accesul la piata europeana (o piata care ii asteapta, fara sa fie nevoie sa se promoveze prea mult) si sa vânda produsele pe care le fac pe mult mai multi bani.
• Aplicam controlul financiar fiscal de fond doar o singura data la 3 ani pentru IMM-uri si aplicarea principiului „o singura data” pentru a elimina solicitarile adresate IMM-urilor de catre o institutie publica de a depune documente emise de alte institutii.
• Implementam programarea bugetara multi-anuala pe proiecte si programe, care va aduce economii importante la buget si va creste gradul de predictibilitate si eficienta cheltuielilor publice.
• Restructurarea institutiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiara, Vama), si infiintarea unui consiliu de supraveghere si audit format din experti internationali din state membre UE, cu performante in domeniu.
• Adoptarea legislatiei care sa stimuleze utilizarea tranzactiilor electronice si reducerea semnificativa a operatiunilor cu numerar, masura care va avea ca efect imediat cresterea veniturilor impozabile ale contributorilor si reducerea evaziunii fiscale.
• Introducerea contractelor de performanta in toate institutiile publice si companii de stat (ministere, agentii guvernamentale, autoritati locale si companii de stat)
  

Fiscalitatea si bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltarii economice. Viziunea noastra fiscala trebuie sa fie una calitativa, sa stimuleze mediul economic, investitiile si initiativa antreprenoriala. Filozofia finantelor publice trebuie pusa in acord cu principiile dezvoltarii economice sanatoase, bazata pe construirea unui sector privat puternic, autonom in raport de puterile politice, capabil sa genereze prosperitate, securitate sociala si sa dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.

In ultimii ani, România a trecut prin experienta unei ajustari fiscale de tip cantitativ, cu serioase implicatii sociale si efecte reduse in planul relansarii economice. Realitatea economica arata ca austeritatea bugetara nu constituie, in sine, cheia problemelor economice, in absenta politicilor care sa faciliteze cresterea economica, crearea de locuri de munca si reducerea impactului social al ajustarii fiscale.,