Domnul Ionescu lucreaza la o firma private si ia pe cartea de munca 700 de lei, iar diferenta pana la 1500 o ia cash. E multumit si patronul pentru ca nu plateste atatea taxe unui Stat care le risipeste, e multumit si domnul Ionescu pentru ca isi poate plati ratele la banca, intretinerea si ii raman si bani de tigari. De cand Guvernul a anuntat ca va mari la 800 de lei salariul minim, patronul i-a dat o veste proasta: ori accepta sa-i reduca din banii la negru, ori isi cauta de lucru in alta parte. Domnul Ionescu nu mai intelege nimic.

Cum adica, se intreaba el, cresterea salariului minim se traduce prin bani mai putini in buzunar? Ce castiga atunci Statul?

• Din pacate, atata timp cat se vorbeste despre cresteri salariale pe fondul unei productivitati scazute, vom fi intr-o permanenta criza, deoarece diferenta dintre aceste majorari si productivitatea muncii ajunge fie in inflatie, fie in deprecierea cursului de schimb. 

In primul rand, sa facem o observatie de bun simt: salariul minim este intotdeauna peste salariul de echilibru din piata (altfel nu ar fi necesara introducerea lui). O a doua este ca un anumit nivel al salariului minim nu va afecta acele industrii recunoscute ca platitoare de lefuri bune- sectorul bancar, zona IT&C, telecom, pharma s.a.

Mai spunem apoi ca salariul este un pret (al muncii prestate) si ca orice modificare de preturi altereaza echilibrul cererii si al ofertei. Cand preturile cresc (inclusiv cel al muncii), oferta scade (in acest caz, oferta de locuri de munca).

Care sunt efectele cresterii salariului minim?

Domnul Ionescu stie ca angajatorul sau e atent la cat anume produce fiecare dintre angajatii lui. Daca domnul Ionescu va produce lunar marfa pe care ar obtine mai putin de 1000 de lei (cat il costa pe acesta ca sa plateasca salariul de pe cartea de munca) daca ar vinde-o, angajatorul ar fi in pierdere si probabil l-ar concedia.

Cu cat lucreaza mai multi asemenea domni Ionescu in economie, cu atat efectul e mai mare. Sa presupunem ca domnul Ionescu produce ciorapi.

Pentru ca patronul sau sa ii poata mari pe hartie salariul, domnul Ionescu va trebui fie sa produca mai multi ciorapi (si care sa se si vanda), adica sa isi creasca productivitatea, fie sa scumpeasca ciorapii cu procentul cu care ii va creste pe hartie salariul. Dar daca ii va scumpi, va avea preturile peste cele ale concurentei si nu e sigur ca isi va mai vinde marfa. Deodata, domnul Ionescu admite ca locul lui de munca e in pericol. Se va gasi intotdeauna un tinerel fara experienta care sa isi vanda munca pe bani marunti, ca nu are copii de intretinut si nici rate la banca, isi spune el in barba.

Daca nivelul salariului minim creste si o firma oarecare nu poate transfera cresterea costurilor in pret, atunci ea va urmari sa creasca eficienta prin eliminarea angajatilor deveniti prea scumpi in comparatie cu aportul lor la productia obtinuta sau prin substituirea lor cu tehnologii mai performante, cu salariati a caror calificare este mai ridicata etc.

• Legea privind salariul minim nu este, in realitate, o lege privind ocuparea fortei de munca, ci una referitoare la neocuparea ei (somajul). Ea nu obliga un patron sa angajeze un salariat la nivelul salariului minim, sau la orice alt nivel. Ea obliga patronul sa nu angajeze salariatul la anumite niveluri de salariu, si anume la cele situate sub minimul fixat prin lege. Ea il constrange pe lucrator, indiferent cat de mult ar dori sa primeasca o slujba cu un salariu sub nivelul minim, sa nu accepte slujba. Ea il obliga pe lucratorul care trebuie sa opteze intre o slujba cu salariu mic si somaj, sa aleaga somajul. Legea nici macar nu impinge vreun salariu in sus; ea doar elimina slujbele care nu indeplinesc nivelul minim impus- Walter Block

Cat castiga Statul? Scenariul cel bun si scenariul cel rau

• Impactul net asupra bugetului general consolidat este pozitiv, fiind situat potrivit  unor calcule proprii, intre 720 si 1,1 miliarde lei
• Cresterea salariului minim induce costuri suplimentare in sectorul privat. Pentru ca acestea sa fie atenuate, ar trebui redus CAS-ul pentru a absorbi impactul asupra costului cu forta de munca. Dar calculele arata ca aceasta reducere nu poate indeplini concomitent doua obiective: sa fie neutra in privinta costurilor cu forta de munca si sa fie neutra bugetar. Cresterea costurilor cu forta de munca  pentru sectorul privat este intre 3-5%.
• Sunt doua fenomene care influenteaza indirect calculele. Pe de o parte, unele firme ar putea refuza sa plateasca aceste salarii minime crescute si sa treaca angajatii in economia subterana. Totusi, cresterea costurilor este marginala si poate aparea si fenomenul invers, de presiune din partea angajatului pentru a fi inregistrat in economia formala, avand in vedere cresterea salariului minim.  Pe de alta parte, la nivelele joase de venit, marea majoritate a oricarui venit suplimentar se duce in consumul curent de produse alimentare. Astfel, vor creste si incasarile din TVA aferent acestui consum - cu circa 100 milioane lei, luand  in considerare si ponderea de 50% a economiei subterane in comertul cu alimente
  

Desi un potential instrument util pentru redistribuire, cresterea salariului minim nu face altceva decat sa urce veniturile nete ale muncitorilor necalificati pe cheltuiala altor factori de productie si poate derapa in somaj involuntar. Parerile sunt impartite cu privire la efectele in economia reala a cresterilor salariului minim. Paul Krugman, unul dintre economistii laureati cu premiul Nobel in economie, e de parere ca orice crestere a salariului minim este mai degraba o problema de moralitate decat una justificata economic.

Pe scurt, datele empirice arata ca o crestere a salariului minim duce la cresterea somajului.

• Cum stau lucrurile in Romania? Cateva cifre

Distributia salariatilor dupa salariile brute realizate releva o concentrare in zona salariilor mai mici de 1500 lei. In grupa salariilor brute realizate cuprinsa intre 1501 si 4000 lei distributia pe sexe a salariatilor este mai omogena, reprezentand aproape o treime (29,8% femei, respectiv 34,8% barbati). Salarii de peste 4000 lei, au realizat 6,8% dintre barbati, respectiv 4,5% dintre femei.

Distributia numarului de salariati dupa salariile brute realizate pe forme de proprietate arata ca:

• in sectorul de stat, 0,3% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 25,3% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 64,3% intre 1501 - 4000 lei, 8,8% intre 4001 - 8000 lei si 1,3% peste 8000 lei;

• in sectorul mixt majoritar de stat, 0,5% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 32,4% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 55,6% intre 1501 - 4000 lei, 9,7% intre 4001 - 8000 lei si 1,8% peste 8000 lei;

• in sectorul mixt majoritar privat, 0,5% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 29,3% au realizat salarii brute cuprinse intre 601-1500 lei, 56,9% intre1501 - 4000 lei, 10,5% intre 4001 - 8000 lei si 2,8% peste 8000 lei;
  

Cum stam fata de alte State europene:

• in sectorul privat, 8,1% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 63,7% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 23,8% intre1501 - 4000 lei, 3,5% intre 4001 - 8000 lei si 0,9% peste 8000 lei;

• in sectorul cooperatist, 23,2% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 61,0% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 14,1% intre 1501 - 4000 lei, 1,6% intre 4001 - 8000 lei si 0,1% peste 8000 lei;

• in sectorul obstesc, 12,7% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 42,9% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 38,8% intre1501 - 4000 lei, 4,8% intre 4001 -8000 lei si 0,8% peste 8000 lei;

• in intreprinderile cu capital integral strain, 2,8% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 49,8% au realizat salarii brute cuprinse intre 601 - 1500 lei, 34,8% intre 1501 - 4000 lei, 9,2% intre 4001 - 8000 lei si 3,4% peste 8000 lei;

• in sectorul public de interes national si local, 9,1% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 52,1% au realizat salarii brute cuprinse intre 601-1500 lei, 35,4% intre 1501-4000 lei, 2,9% intre 4001 - 8000 lei si 0,5% peste 8000 lei.