Economia romaneasca va trece printr-un proces gradual de revenire in 2013, ajutata de factori locali si internationali care arata mai promitator in comparatie cu anul trecut, a declarat Eugen Sinca, Analist Sef al BCR, cu ocazia prezentarii Raportului "Romania in 2013" (vezi atasament). Resursele publice suplimentare furnizate economiei de catre guvern, o recolta agricola normala dupa seceta severa din 2012 si o redresare minora a cererii externe vor sustine o crestere economica de 1,1%.

Increderea investitorilor s-a imbunatatit peste tot in lume la inceputul acestui an, dupa injectiile ample de lichiditate efectuate de marile banci centrale in 2012 si o solutie de ultim moment la problemele fiscale din Statele Unite ale Americii.

"Scenariul nostru referitor la inflatie este usor mai optimist decat in urma cu trei luni datorita unui leu mai puternic, a unor perspective bune pentru productia agricola din acest an si a persistentei deficitului de cerere agregata. Noua estimare de inflatie este de 4,1% in decembrie 2013, in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de prognoza anterioara", mai noteaza autorii Raportului.

Despre politica monetara a BNR:

• Consideram ca dobanda de politica monetara va fi mentinuta constanta la 5,25% in 2013 iar prima miscare va fi o reducere in trimestrul I 2014. Cu toate acestea, lichiditatea suplimentara furnizata pietei de catre BNR va determina reducerea graduala a dobanzilor interbancare. Cursul de schimb s-ar putea situa la 4,35 in martie si 4,40 in decembrie 2013 pe fondul unei diminuari treptate a valului abrupt de optimism de pe pietele financiare.

Despre inflatie:

• Rata anuala a inflatiei a crescut mai rapid decat se estima in decembrie 2012 si a atins 5%, mult peste tinta BNR de 3%+/-1pp, datorita scumpirii electricitatii si a unor efecte intarziate ale secetei de vara in agricultura.

• Pretul alimentelor a avansat mai rapid decat nivelul general al preturilor de consum in 2012 (+6,2%) dupa reducerea productiei agricole autohtone, dar episodul inflationist a fost temperat de persistenta deficitului de cerere. Majorarile de preturi administrate la electricitate (+6% in ianuarie si +2% in iulie) si la gaze naturale (+8% in iulie si +2% in octombrie) vor contribui cu aproximativ 0,8% puncte procentuale la rata inflatiei de 4,1% din decembrie 2013. Modelul nostru arata ca un soc de oferta de tipul secetei din agricultura care a redus productia cu aproape 18% in 2012 in termeni reali produce efecte negative imediate asupra inflatiei sub forma cresterii preturilor de consum, dar socul este absorbit dupa 7 luni iar inflatia converge spre inflatia CORE2 intr-un orizont de 12 luni. Anticipatiile inflationiste ale consumatorilor au scazut in noiembrie si decembrie, dar evolutiile viitoare depind de posibile efecte secundare ale majorarilor de preturi la energie de la inceputul lui 2013. In concluzie, scenariul nostru referitor la inflatie este usor mai optimist decat in urma cu trei luni datorita unui leu mai puternic, a  unor perspective bune pentru productia agricola din acest an si a persistentei deficitului de cerere agregata.
  

• Consideram ca dobanda de politica monetara va fi mentinuta constanta la 5,25% in 2013 iar prima miscare va fi o reducere in T1 2014. Cu toate acestea, lichiditatea suplimentara furnizata pietei de catre BNR va determina reducerea graduala a dobanzilor interbancare.

Despre leu:

• Viteza de apreciere a leului de la inceputul lui 2013, dupa formarea rapida a unui nou guvern cu majoritate confortabila in Parlament, a luat prin surprindere pe multi participanti din pietele financiare. Deciziile Barclays si JP Morgan de a include obligatiunile romanesti in lei in indicii pietelor emergente incepand din martie 2013 au impulsionat cererea pentru obligatiuni guvernamentale in lei. In 2012 leul a evoluat mai slab fata de celelalte monede din regiune datorita unor factori locali si nu a reusit sa beneficieze de imbunatatirea treptata a apetitului global la risc dupa ce marile banci centrale au furnizat stimuli monetari consistenti. Situatia s-a schimbat la inceputul lui ianuarie cand nerezidentii si-au intensificat activitatea pe piata valutara si cea a titlurilor cu venit fix in lei.
  

• Estimam un curs de schimb EURRON de 4,35 in martie si 4,40 in decembrie 2013 si consideram ca valul abrupt de optimism de pe pietele financiare se va diminua treptat. BNR si Ministerul de Finante trebuie sa faca plati totale de 5,2 miliarde euro catre FMI in 2013, in timp ce Ministerul de Finante trebuie sa plateasca 1,8 miliarde euro investitorilor privati pe fondul ajungerii la scadenta a unor obligatiuni in euro emise pe piata locala. Toate acestea ar putea limita aprecierea leului. BNR va continua politica sa de flotare controlata a cursului de schimb si nu va permite o apreciere a leului sub 4,3 datorita riscurilor implicate de o astfel de miscare brusca. In 2013 ne asteptam la cotatii ale CDS-ului sub 250 de puncte de baza in cea mai mare a timpului, la investitii straine directe in crestere marginala la 1,9 miliarde euro si la o rata medie a inflatiei mai mare decat in 2012. In aceste conditii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 in 2013 fata de 4,3 in 2012.