Indicele preturilor de consum (IPC) in luna ianuarie 2013 fata de ianuarie 2012 este 105,97%, a anuntat INS intr-un comunicat remis marti. Cresterea medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni fata de precedentele 12 luni determinata pe baza IPC este de 3.6%. In luna ianuarie 2013 fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au crescut cu 1,2%, cele ale marfurilor nealimentare cu 2,0% in timp ce, tarifele serviciilor au scazut cu 0,1%, in principal din cauza evolutiei cursului de schimb. Inflatia pe care BNR o poate controla cu adevarat prin intermediul politicii monetare- CORE2 ajustat (fara legume, fructe, oua, combustibili, produse cu preturi reglementate, bauturi si tutun ) s-a plasat la un ritm anual de 3,2%.

Incepand din luna ianuarie 2013 coeficientii de ponderare utilizati la calculul IPC sunt obtinuti pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodarie rezultate din Ancheta bugetelor de familie realizata in anul 2011Comparand ponderile utilizate in anul anterior cu cele curente, se observa o usoara crestere a ponderii marfurilor alimentare concomitent cu o usoara scadere la marfurile nealimentare si servicii.

  • Scenariile Bancii de emisiune cu privire la inflatie in 2013 si 2014

In privinta traiectoriei ratei anuale a inflatiei la produsele din tutun si bauturi alcoolice presiunile vin din cresterea accizelor prevazute in Codul fiscal. Conform Codului fiscal, valoarea in lei a accizelor datorata bugetului de stat se determina pe baza cursului de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, pentru anul fiscal 2013 nivelul referintei pentru calculul in lei al accizelor va fi de 4,5223 lei/euro, valoare mai ridicata cu 5,17 la suta fata de cea valabila in 2012. Pe de o parte, devansarile calendarului privind plata accizelor la produsele din tutun, actualizarea referintei de curs valabila pentru anul 2013, precum si cresterile recente de la sfarsitul anului precedent care sunt anticipate sa persiste si la inceputul anului curent, iar pe de alta parte, majorarile prevazute in nivelul accizelor aplicabile la produsele din categoria "bere" vor determina o contributie de 0,4 puncte procentuale la rata anuala a inflatiei IPC in 2013.

Scenariul de evolutie a preturilor administrate incorporeaza atat informatiile publicate de catre ANRE, cat si cele mai recente evolutii ale preturilor energiei electrice si gazelor naturale. In conditiile inregistrarii unui nivel semnificativ mai ridicat al inflatiei preturilor administrate decat cel anticipat anterior pentru sfarsitul anului trecut, scenariul privind evolutia preturilor administrate preconizeaza atingerea la finele anului curent a valorii de 8,7 la suta in decembrie 2013, revizuita in sus cu 1,7 puncte procentuale. Pentru sfarsitul anului 2014, in conditiile mentinerii acelorasi ipoteze cu privire la etapele anuntate de ANRE pentru dereglementarea pietelor energiei electrice si gazelor naturale, scenariul a ramas nemodificat si prevede o dinamica anuala a subcomponentei de 7,3 la suta.

Scenariul de evolutie a preturilor volatile ale alimentelor (LFO), desi este construit pe baza ipotezei unor ani agricoli normali in 2013 si 2014, prevede inregistrarea unor dinamici inca semnificative in prima jumatate a anului curent, ca urmare a

persistentei la nivelul ratei anuale a inflatiei LFO a impactului recoltei agricole scazute din 2012. Incepand din trimestrul III 2013, sub impactul unui efect de baza favorabil, BNR anticipeaza o reducere importanta a ritmului anual de evolutie a preturilor LFO pana la orizontul proiectiei. In aceste conditii, contributia acestei grupe la inflatia anuala IPC "sfarsit de perioada" pentru anul curent este preconizata a fi aproximativ nula, iar pentru anul viitor, de 0,3 puncte procentuale.

Inflatia anuala la grupa combustibililor este prognozata a se situa la valori mai reduse la sfarsitul anului curent (4,2 la suta) si al celui viitor (3,3 la suta) comparativ cu finele anului 2012 (5,2 la suta), sub impactul traiectoriei descendente favorabile a pretului international al petrolului, contrabalansata, doar partial, de proiectarea unui curs de schimb EUR/USD cu impact mai nefavorabil asupra cotatiei leului in raport cu dolarul SUA.

  • Riscurile care ar putea provoca derapaje ale inflatiei

Pe plan intern, principalele surse de riscuri sunt asociate posibilelor intarzieri privind implementarea reformelor deja convenite cu institutiile internationale, precum si magnitudinii ajustarilor viitoare de preturi administrate. Pe plan extern, riscurile vin din evolutia situatiei economice si financiare din zona euro.

Eventualele abateri de la implementarea angajamentelor Romaniei pot induce o inrautatire a perceptiei investitorilor cu privire la economia interna, cu impact nefavorabil asupra volatilitatii si costurilor surselor de finantare.

Riscuri suplimentare pe plan intern sunt asociate dinamicii viitoare a preturilor administrate, in conditiile in care sunt cunoscute, in urma publicarii de catre ANRE, datele calendaristice la care urmeaza sa fie operate majorari ale preturilor energiei electrice si

ale gazelor naturale, insa magnitudinea si, ca urmare, impactul acestor majorari asupra preturilor la consumatorii finali sunt

incerte.

In ceea ce priveste dinamica preturilor interne ale alimentelor, riscurile provenind din aceasta sursa sunt relativ

echilibrate pe termen scurt; pe termen mediu insa, ele devin relevante, avand in vedere, pe de-o parte, ponderea ridicata a

alimentelor in cosul bunurilor de consum finale, iar pe de alta parte, posibilitatea materializarii in perioadele viitoare a unor

conditii climatice nefavorabile si, implicit, a obtinerii unor recolte mai slabe decat cele preconizate in scenariul de baza.

Din perspectiva mediului extern, persistenta incertitudinilor cu privire la intervalul de timp necesar refacerii economiei UE, cu

precadere a celei a zonei euro, poate genera riscul intensificarii volatilitatii fluxurilor de capital directionate catre economiile

emergente, inclusiv Romania. Ample fluxuri de capital volatil, in ambele sensuri, pot genera riscuri la adresa stabilitatii preturilor si a celei financiare, precum si a redresarii sustenabile a cresterii economice. Pe de-o parte, o revizuire in jos a perspectivelor

viitoare privind cresterea economica a UE ar implica inrautatirea sentimentului investitorilor cu privire la plasamentele derulate in

economiile emergente din zona si ar constrange inclusiv cererea de bunuri de export romanesti. Aceasta ar conduce, in ultima instanta, la reducerea fluxurilor de capital adresate economiei romanesti si la presiuni de depreciere a monedei nationale, cu influente nefavorabile asupra dinamicii preturilor interne de consum si a costurilor de atragere a finantarilor atat pentru sectorul privat, cat si pentru cel public, inclusiv prin intermediul canalului de avutie si bilant pentru debitorii neacoperiti la riscul valutar.

Pe de alta parte, pe fondul incertitudinilor privind perspectivele zonei euro, intrari substantiale de capitaluri, inclusiv fluxuri in cautare de castiguri temporare de randament, inerent instabile, ar amplifica volatilitatea cursului de schimb al monedei nationale si ar face mai dificila ajustarea ordonata a dezechilibrelor macroeconomice.

Mediul intern continua insa sa reprezinte o sursa de riscuri asimetrice la adresa perspectivei inflatiei, datorita prefigurarii reaccelerarii inflatiei in semestrul I 2013, dar mai ales ca urmare a cresterii recente a incertitudinilor privind magnitudinea majorarii unor preturi administrate, in conditiile conturarii posibilitatii suplimentarii, fata de calendarul de liberalizare aprobat35,

a ajustarilor ce vor fi aplicate in acest an tarifelor energiei electrice.

Acestora li se alatura incertitudinile privind potentialul impact advers exercitat asupra unor preturi administrate, dar si asupra altor categorii de preturi de revizuirea recenta a legislatiei fiscale in sensul modificarii unor taxe si impozite directe36 si a unora

indirecte, abordare menita sa asigure continuarea procesului de consolidare fiscala. Cu toate ca riscul ca aceste socuri adverse de natura ofertei sa genereze efecte de runda a doua continua sa fie scazut, data fiind perspectiva persistentei pe termen mediu a deficitului de cerere agregata, mentinerea conduitei prudente a politicii monetare este esentiala in actuala conjunctura.