Dupa sedinta celor mai industrializate 20 de tari de la finalul saptamanii trecute, se pare ca lupta pentru competitivitatea preturilor la nivel global se va intensifica. Politica monetara agresiva a Japoniei, care a dus la deprecierea yenului cu peste 20% fata de dolar si euro, a fost considerata normala de membrii G20, atat timp cat tiparirea de moneda are drept scop relansarea economiei si nu deprecierea cursului, acesta fiind doar un efect secundar. Diferenta este insa una semnificativa si de impact. "Daca unele state vor implementa politici protectioniste sau politici prin care sa "fure" competitivitatea vecinului, razboiul valutar, care in esenta este un razboi comercial, poate degenera in conflicte de alta natura", apreciaza specialistii in piata valutara Forex ai companiei de brokeraj Admiral Markets.
Premierul japonez Shinzo Abe a pus din nou presiune asupra Bancii Japoniei, evocand o posibila reforma a statutului sau daca nu reuseste sa ridice inflatia tarii la 2%, scrie AFP.
Intrebat luni, in Senat, asupra obiectivului de 2% pe care si l-a fixat Banca Japoniei (BoJ) in ianuarie - deja la insistentele guvernului - Abe a raspuns ca acum este "responsabilitatea BoJ" sa-l indeplineasca.
"Daca nu ajungem aici, am putea revedea legea care fixeaza statutul BoJ", a avertizat el.
La putere de la finele lui decembrie, gratie victoriei partidului sau Liberal-Democrat (PLD, dreapta) in alegerile legislative, Abe si-a multiplicat avertismentele la adresa BoJ atat inainte cat si dupa castigarea alegerilor, considerand ca nu a intreprins suficient pentru a invinge deflatia.
El a amenintat in special revederea paragrafelor legate de independenta bancii, daca aceasta nu reuseste sa puna capat acestei reduceri a preturilor care afecteaza regulat economia nipona in ultimii 15 ani.
Este dificil sa gasesti o banca centrala majora care nu a incercat sa-si devalorizeze valuta. Desi nu anunta oficial acest lucru, totusi se actioneaza in consecinta, mai sp[un analistii Admiral Market. Sa te plangi de competitie neloiala este mult mai usor decat sa stimulezi activitatea interna prin politici inovative si eficiente.
Economia globala este foarte eterogena. Statele Unite, Europa si tarile emergente variaza considerabil in functe de regimurile fiscale si monetare. Aceasta eterogenitate poate fi sintetizata de acronimul "3 MD" Marea Divergenta, Marea Dezindatorare si Marea Dezintermediere, scrie si cotidianul elvetian Le Temps. .
Statele din zona euro sunt prinse in Marea Divergenta. Bonitatea este subminata de o crestere constanta a datoriei publice si un declin al cresterii economice. Masurile de austeritate sufoca cresterea economica si accentueaza divergentele dintre state.Marea Dezintermediere caracterizeaza corectia ordonata a excesului datoriei sectorului privat american si repararea bilantului bancilor.
In acest context, politicile economice adoptate de catre bancile centrale si guverneldifera semnificativ unele de altele, deoarece sunt concentrate pe diferite dinamici interne ale economiei. Politicile economice nu sunt cooperative si nici amploarea masurilor ori mijloacele utilizate nu sunt distribuite in mod uniform. Asa se face ca apar efecte dinamice semnificative asupra cursului de schimb: o crestere brusca in bilantul unei banci centrale in raport cu alta care duce la o devalorizare a monedei. Acest efect este similar cu o devalorizare competitiva. De exemplu, anuntul de relaxare cantitativa facut de catre Banca Japoniei a condus la devalorizarea yenului cu un procent cuprins de 18 si 25% vis-a-vis de dolar si respectiv euro .
- Ce inseamna un razboi valutar?
Economia globala a fost ruinata de razboiul valutar din anii 30, iar Fondul Monetar International a avertizat recent ca acest fenoment reprezinta o amenintare serioasa pentru economia tuturor tarilor. Oficialii G20 vor trebui sa tina cont de lectiile din trecut si sa ia toate masurile pentru prevenirea producerii unui razboi comercial si degenerarea acestuia intr-un razboi in toata regula in viitorul apropiat, considera specialistii Admiral Markets.
Cand cele mai mari economii din lume, fac asta, sa critici japonia si elvetia care si-au vazut monedele aprecienduse mi se pare ipocrit. Toate firmele mari japoneze is la pamant si falimenteaza si din cauza cursului care ii devantjeaza la export in relatia cu sud coreenii
Uitati-va la un grafic 2008 - 2013 al usd/yen (puternica apreciere a yen) apoi un grafic usd/won ( 2009 puternica depreciere a won, urmata de o revenire si un curs stabil in raport cu dolarul).
Sa ne imaginam o noua criza si mai puternica decat cea de pana acum si care va atinge tari precum China sau India, acolo unde este concentrata o treime din populatia planetei.
Va recomand http://oyc.yale.edu/economics/econ-159#sessions ca sa intelegeti mai bine teoria jocurilor in economie si implicit razboiul preturilor, ceea ce este in fapt acest razboi al valutelor.
Linkul dat de tine (desi util pentru novici) nu e de mare ajutor aici. Nash equilibrium prezentat pe acolo porneste de la premisa unui joc inchis, cu jucatori rationali, si in care outcome-ul (in cea mai mare parte) poate fi aproximat cu o marja decenta de eroare (ai si un error distribution pe acolo).
Pentru un "Joc" Bayesian, in care ai zeci de mii de variabile (pe multe din astea e posibil sa nu le vezi tocmai usor) si o gramada de jucatori (mai mari sau mai mici) care actioneaza pe baza de informatie incompleta despre context (ex: despre ceilalti jucatori de exemplu) strategiile clasice de Game Theory nu mai merg asa de usor (nu mai au destula predictive power)... Pietele financiare sunt mult mai complexe decat Prisoner's Dilemma(s).
De altfel daca pietele ar functiona numai conform principiilor din Game Theory, nu prea ai mai avea crize precum ultima (cu agentii de Rating taindu-si craca de sub picioare sau banci inecandu-se in contracte toxice)... :)
Daca sa zicem ca Banca Centrala Elvetiana ar devaloriza CHF la 1 Euro = 5 CHF, atunci cetateanul elvetian nu si-ar mai permite sa cumpere multe lucruri din import, si deci, implicit i-ar scadea de vreo 2 ori nivelul de trai. Am putea specula ca s-ar apropia de nivelul din Romania.
China isi permite o moneda f. slaba pentru ca cetatenii ei s-au obisnuit sa isi permita putine. Ei produc foarte mult, dar consuma foarte putin si in principal din productia proprie (pentru ca apropae toate se fac in China).
Daca o moneda/masa monetara se devalorizeaza, se devalorizeaza avand un indice de raportare. Din articol se intelege ca indicii monetari de raportare actuali, care sunt EU, USD, monedele Chinei si Japoniei se instabilizeaza si nu mai pot fi luati ca puncte de referinta, deci punctele de referinta vor ramane leul nost cel intarit, ca de ani de zile e cel mai stabil si natural ingrasat de Isa, manca-ar tata.
Un factor de stabilitate suntem, daca am mai si produce pe aci altceva inafara de cateva gogosi, o dacie si niste servicii, dezorientatii astia de vestici chiar ar avea o baza de raportare..
deci problema eu cred ca e alta.
Guvernul, ca să poată plăti salariile şi contractele publice, trebuie să aibă bani - evident. Banii sunt emişi de către Trezorerie şi păstraţi la FED. O lege mai veche permite Trezoreriei să emită monede de platină la o valoare nominală stabilită la bunul ei plac. Trezoreria emite o modedă de platină de 1 cm diametru şi-o nominalizează la 1 trilion şi-o dă, în contul Guvernului, FED-ului - FED, care e principalul creditor al Guvernului. În baza valorii acestei monede de platină, FED-ul poate debloca şi vira bani - dolari - Guvernului, cu care acesta îşi poate efectua plăţile. După cum observi, NU se crează bani cu acea monedă.