"Raportarea unor indicatori financiari semnificativ mai deteriorati decat par in realitate nu face bine tarii. Cu toate acestea, este exact ceea ce facem noi cu nivelurile creditelor neperformante in Romania. Aceasta este o problema veche si nu este prima data cand am atrag atentia in aceasta privinta. In urma unor intalniri recente am vazut - inca o data - modul in care rata creditelor neperformante (NPL) afecteaza imaginea Romaniei in strainatate. Deci, cum rezolvam problema? Simplu: sa adoptam standardele internationale, astfel incat indicatorii romanesti sa se bazeze pe aceeasi metoda utilizata si in alte tari", scrie CEO-ul Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, pe blogul personal
Van Groningen aminteste ca pe plan international nu se mai iau in calcul dobanzile aferente partii provizionate a unui credit, ponderea provizionarii fiind calculata in principal in functie de garantiile existente, in vreme ce BNR obliga bancile sa calculeze dobanzi si pentru creditul provizionat, chiar daca sunt reduse sansele de recuperare a respectivelor dobanzi de la clienti.
Ca o consecinta a acestui mod de calcul, mai spune CEO-ul Raiffeisen Bank Romania, rata NPL publicata de BNR (care a depasit 18% la finalul lui 2013) contine niveluri mai ridicate de dobanzi decat indicatorii publicati de alte tari.
Groningen da si un exemplu de calcul: cazul ueni persoane care inceteaza sa-si mai plateasca rata la credit, moment in care mai are de rambursat 10.000 de lei cu o dobanda de 10%, la care se adauga inca 10% drept dobanda penalizatoare pentru intarziere.
In acest caz, banca dintr-o alta tara nu mai calculeaza respectivele dobanzi, dupa intarzieri de 180 de zile la rambursarea creditului, ceea ce inseamna ca valoarea creditului neperformant inregistrat in contabilitatea bancii este de 11.000 de lei, reprezentand principalul de 10.000 si 1.000 de lei dobanda aferenta celor 180 de zile de intarziere. Din acest moment, valoarea creditului restant nu se va mai schimba.
In schimb, banca din Romania vor continua sa calculeze dobanda si dupa 180 de zile, astfel ca dupa inca 180 de zile, valoarea restantei ajunge deja la 12.000 de lei.
Daca raportam valoarea celor doua restante la un portofoliu de credite de 100.000 de lei, banca din Romania va avea o rata a creditelor neperformante de 12%, fata de 10% in cazul bancii straine.
Iar rata pentru banca romaneasca se va inrautati odata cu trecerea timpului si acumularea de noi dobanzi si penalitati, in timp ce la banca din strainatate ramane stabila.
A doua diferenta, care duce de asemenea la cresterea ratei de neperformanta, este cea a politicii de scoatere in afara bilantului a creditelor neperformante (write off), precizeaza Groningen.
Cu cat un credit neperformant este scos mai rapid din bilant, cu atat indicatorul este mai bun. Insa BNR nu permite bancilor romanesti sa scoata creditele neperformante in afara bilantului decat "dupa epuizarea tuturor procedurilor legale".
Daca totusi fac asta, costurile aferente sunt considerate nedeductibile din taxe, asa incat in multe cazuri efortul financiar nu este justificat de valoarea sumei recuperate. Fapt care influenteaza nu doar rata creditelor neperformante ci si costul creditelor noi, considera seful Raiffeisen Bank.
"Intrebarea este, desigur, cat de mare este diferenta dintre rata creditelor neperformante din Romania si cea din alte tari. Singurul care poate afla este Banca Nationala a Romaniei (BNR), deoarece ei sunt cei care au acces la date consolidate. In opinia mea, ceva trebuie facut. In caz contrar, Romania va ajunge in curand la o rata a creditelor neperformante de 20%, care arata foarte rau in comparatie cu tarile vecine. Tari cu care suntem in competitie atunci cand vrem sa atragem investitii si finantare", conchide Steven van Groningen.
0
0
