Romania intre leu si euro. Cat de mare e urgenta? Cazul sloven (II)

de DP     HotNews.ro
Joi, 14 martie 2013, 7:22 Economie | Finanţe & Bănci


In prima parte a acestui material am vazut ca nu e bine sa iti setezi aderarea ¬de urgenta¬ la euro, mai ales ca viitorul Uniunii Monetare in actuala ei forma se afla intr-o ceata densa.  Niciuna din tarile cu derogare nu se grabeste, ba unele chiar si-au negociat amanari ale procesului. Drept este ca e bine sa iti propui un anumit calendar si sa te tii de el cu dintii, ceea ce e o alta discutie. Simplificat, ca sa poti adopta euro, ai nevoie de cateva conditii, in principal cele care tin de tintele Maastricht. Mai ai de facut o campanie media care costa cateva milioane de euro, de asigurat conditii pentru convoaiele de camioane care vor cara miile de tone de bani, de reforme si in genere de multa vointa politica. Sa luam cazul Sloveniei, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

  • Intra in UE in 2004
  • In mai 2004 intra in ERM 2
  • In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
  • Depune cererea formala in martie 2006
  • In ianuarie 2007 trece la euro
  • Capitala: Ljubljana
  • Suprafata: 20 273 kmᅡ
  • Populatia: 2 milioane

Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazeaza pe asa-numitul scenariu "Big-bang" , in cadrul caruia bancnotele si monedele euro sunt introduse in aceeasi zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 in cazul Sloveniei).Mai exista si scenariul "Madrid", despre care vom vorbi in episodul urmator

  • Perioada de dubla circulatie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Intrucat tara lor este vecina cu doua tari din zona euro (Italia si Austria), cei mai multi cetateni sloveni erau deja familiarizati cu moneda euro cu mult timp inainte ca aceasta sa devina moneda lor nationala.
  • Banca Sloveniei a primit din rezervele logistice ale Eurosistemului un total de 94,5 milioane de bancnote cu valoarea nominala de 2,175 miliarde. Monetaria din Finlanda a furnizat un total de 296,3 milioane de monede euro cu valoarea nominala de 104 milioane de euro.
  • Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati in convoaie auto pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.
  • Operatiunile de alimentare anticipata a institutiilor de credit cu monede euro au inceput la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au inceput cele privind bancnotele euro. In total, bancile din Slovenia au primit bancnote euro in valoare de 772 milioane de euro si 250 milioane de monede (reprezentand aproximativ 84 milioane de euro) inainte de sfarsitul anului 2006.
  • Procesul de alimentare anticipata bancilor si companiilor a inceput in decembrie 2006.
  • In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat

Perioada de dubla circulatie

  • Autoritatile slovene au decis sa limiteze pe cat posibil perioada de dubla circulatie. Planul general initial, adoptat in ianuarie 2005, prevedea o perioada limitata la o singura saptamana, care a fost totusi prelungita la doua saptamani intr-o versiune ulterioara a planului.
  • In timp ce unele banci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre ele au deschise anumite filiale (52 in total in toata tara) pe 1 si 2 ianuarie doar pentru operatii de schimb de numerar. Pe langa aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul ghiseu.
  • Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfasurat intr-un ritm rapid, intrucat doua treimi din cele 1 500 de ATM-uri din tara au fost pregatite sa distribuie bancnote euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, in timp ce peste 93% au fost complet operationale pentru bancnote euro la sfarsitul aceleiasi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost finalizata la 3 ianuarie.
  • Conversia retelei terminale de plata la punctele de desfacere (POS) a fost finalizata in primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numarul operatiilor POS din 3 ianuarie, cand s-au redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale pana in 6 ianuarie.

Retragerea rapida a vechii monede nationale

  • Retragerile de numerar in tolar au inceput in noiembrie si decembrie 2006 (unele banci au oferit clientilor lor, incepand cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a numerarului euro in contul lor bancar, calculat la cursul de schimb si fara a percepe taxe). La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totala a bancnotelor tolar aflate in circulatie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabila in comparatie cu circulatia totala a acestora.
  • Retragerile de numerar in vechea moneda nationala au continuat intr-un ritm: mai mult de jumatate din bancnotele tolar aflate in circulatie fusesera retrase la 4 ianuarie 2007 si peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfarsitul lunii ianuarie, doar 8,5% din bancnotele tolar se mai aflau in circulatie.

Conversia sistemelor de administratie financiara

  • Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare detinute de persoane private si entitati legale au fost convertite cu succes in euro. In primele zile ale lunii ianuarie mult mai multe persoane decat de obicei si-au verificat balanta contului in euro la ATM-uri.
  • O treime dintre intreprinderile slovene au inceput pregatirile in primul semestru al anului 2006 sau mai devreme, in timp ce doua treimi au inceput conversia  in luna iunie 2006.
  • Peste 94% dintre intreprinderile slovene au confirmat faptul ca sistemele lor de contabilitate, facturare si salarizare erau pregatite pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie 2007. Nu s-au inregistrat probleme deosebite.

Evolutia preturilor. Monitorizarea preturilor pe perioada de tranzitie la moneda euro

  • Dublul afisaj al preturilor a inceput in martie 2006 si a continuat pana la mijlocul anului 2007.
  • Asociatia slovena a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preturile, beneficiind in acelasi timp de informatiile transmise de consumatori, intrucat a cerut publicului sa semnaleze cresterile semnificative de pret, de exemplu comparand chitantele si facturile vechi (in tolar) cu bonurile noi (in euro). Orice crestere semnificativa de pret confirmata, dupa verificare, este adusa la cunostinta publicului in mod regulat.
  • Pe langa aceasta, asociatia slovena a consumatorilor a evidentiat cresterea semnificativa a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociatia consumatorilor sustine faptul ca bancile au inceput sa creasca costul unora dintre serviciile oferite de la inceputul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de numerar de la ATM-uri). In ceea ce priveste serviciile de plata pentru consumatori (gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au inregistrat cresteri de pret semnificative la anumite banci in perioada martie-decembrie 2006, in timp ce intreprinderile mici si-au exprimat nemultumirea fata de taxele ridicate pentru depozite de numerar.

Evolutia preturilor din decembrie 2006 pana in februarie 2007

  • In ianuarie 2007, rata anuala IAPC in Slovenia a fost de 2,8%, in scadere fata de 3% in decembrie 2006. S-a inregistrat o scadere a ratei de la luna la luna (-0,5%), la fel ca in cazul anilor precedenti in luna ianuarie datorita impactului vanzarilor de sezon. Scaderea din luna ianuarie 2007 a fost usor mai mare decat cea observata in aceeasi luna a anului precedent, in special datorita schimbarilor preturilor la energie, dupa cum a raportat Biroul de statistica al Republicii Slovenia (SORS). In februarie 2007, rata anuala de inflatie IAPC a scazut la 2,3%.
  • In ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiza privind impactul trecerii la moneda euro asupra preturilor in decembrie 2006. S-au inregistrat anumite cresteri neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele, precum si la alte grupuri de cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmarie, reparatii ale aparaturii de uz casnic, servicii de reparatii si servicii de transport). In decembrie 2006, impactul cresterilor neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele a fost estimat la 0,12 puncte procentuale, la care se adauga impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidentiat si alte cresteri de pret neobisnuite pentru aceleasi achizitii, precum si pentru servicii recreative si sportive.
  • Eurostat considera ca impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra inflatiei preturilor de consum pe parcursul si dupa perioada de trecere la moneda euro ar putea atinge 0,3 puncte procentuale. Avand in vedere scaderea la 2,8% a ratei de inflatie anuale IAPC pentru toate produsele in ianuarie 2007, precum si continuarea acestei scaderi in februarie 2007, acest rezultat arata ca efectele tranzitiei, chiar daca sunt vizibile, nu par a fi atat de drastice incat sa determine inflatia preturilor de consum la valoarea masurata prin IAPC pentru toate produsele.
  • Institutul de analiza si dezvoltare macroeconomica din Slovenia a efectuat, de asemenea, o analiza asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflatiei. Concluzia preliminara este ca efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.

Concluzii preliminare. Ce avem de facut

Romania se afla intr-un punct mort in prezent. O economie inca nereformata, o piata a muncii insuficient de reformata, o competitivitate scazuta. O trecere la euro in aceste conditii- chiar presupunand ca indeplinim formal tintele Maastricht- ne-ar aduce necazuri uriase. Mai intai avem de facut reforme adevarate, nu sa facem playback. Apoi, sa ne propunem o data rezonabila la care sa aderam, sa incepem o campanie de informare (fara sa uitam ca jumatate din populatie traieste in mediul rural) adevarata si abia pe urma sa asteptam fumul alb care sa ne faca sa urlam "Habemus euro!".

Pana atunci insa, teama mi-a e vor trece nu 3-4 ani cum doreste Presedintele, ci de doua ori mai multi.

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4421 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by