Raport: Romania nu are nevoie si nici nu trebuie sa mai semneze un nou acord cu FMI

de DP     HotNews.ro
Joi, 14 martie 2013, 14:27 Economie | Finanţe & Bănci


 documente
(14 Mar 2013) PDF, 1MB
Romania nu are nevoie si nici nu trebuie sa mai semneze un nou acord cu FMI., e necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o data specificata, asumat de catre toata clasa politica si se recomanda revenirea la ciclul electoral de 4 ani cu organizarea simultana a alegerilor parlamentare si prezidentiale pentru a elimina tendinta clasei politice de a amana reformele in preajma anilor electorali. Dincolo de argumentele politice, din punct de vedere economic anii electorali prea apropiati unii de altii reduc apetitul pentru reforma. Mai ales atunci cand vorbim de alegeri programate si anticipate atat de clasa politica cat si de alegatori, si nu de alegeri surpriza, cand apar situatii extraordinare, se arata in Raportul Societatii Academice din Romania, lansat joi. (vezi atasament)
Din Raport:
  • Tarile care au nevoie de ajutorul Fondului Monetar International (FMI) prezinta aceleasi probleme: dificultati in accesarea finantarii pentru a plati cheltuielile curente si datoriile acumulate in timp. FMI, prin programele sale, ofera finantare pentru a mentine echilibrul extern si cere, pe langa implementarea unor reforme, reducerea deficitului public - deci, implicit, cheltuieli publice mai mici, venituri la buget mai mari sau amandoua. Aceasta formula de consolidare fiscala a fost folosita, la nivel generic, si in cazul Romaniei.
CONTEXTUL GENERAL
  • Tarile care participa la programele Fondului Monetar International (FMI) prezinta, de obicei, dezechilibre externe: deficite mari de cont curent, niveluri reduse de rezerve internationale, costuri mari cu datoria externa si un curs de schimb supraevaluat. Intelegerile cu Fondul Monetar promit tocmai rezolvarea acestor dezechilibre. Diverse studii arata, insa, ca tarile care au folosit in trecut ajutorul FMI au o probabilitate mai mare sa apeleze la FMI din nou si in viitor.
  • Explicatia este ca majoritatea acordurilor cu FMI nu sunt duse la bun sfarsit si, de cele mai multe ori, se ajunge in aceasta situatie datorita fortelor politice interne care se opun reformelor. Reticenta la reformele sugerate de FMI vine din observatia ca in majoritatea cazurilor, desi exista o imbunatatire a balantei externe, productia interna scade pe durata programului cu FMI. In materie de efecte ale acestor acorduri, nu s-a gasit nicio dovada empirica care sa sustina o relatie intre programul de reforme impus de FMI si scaderea permanenta a inflatiei, de exemplu.
  • Studiile care au analizat acordurile cu FMI au concluzionat ca nu exista dovezi cum ca statele care beneficiaza de asistenta FMI ar vedea o crestere permanenta a fluxurilor private de capital. Totusi, exista o mai mare disponibilitate a creditorilor externi de a reesalona datoriile tarilor respective. ROMANIA SI FMI In cazul Romaniei, anii de boom economic din perioada 2005-2008 au dus la o crestere a deficitului de cont curent pana la aproximativ 14% din PIB, finantat aproape in totalitate prin imprumuturi din sectorul privat. Criza financiara inceputa in 2007 a dus mai intai la o incetinire a acestor fluxuri catre tara si, in 2008, chiar la iesiri de capital.
  • Acordul cu Fondul Monetar International, semnat in iarna anului 2009, a avut rolul de a atenua efectele negative pentru economia Romaniei ca urmare a iesirilor masive de capital si de a repara dezechilibrele fiscale si externe acumulate in perioada 2006-2008. In acelasi timp, acordul cu FMI trebuia sa readuca increderea in sistemul financiar bancar. Obiectivele aranjamentului stand-by au fost transferate in urmatorul acord care trebuia sa se incheie in luna martie 2013 si a fost prelungit pana in iunie 2013.
  • Numai in 2012, de exemplu, sistemul financiar bancar a repatriat aproximativ 3 miliarde de euro. Pentru a atinge celelalte obiective, FMI a folosit doua parghii: programul de politici pentru reforma si finantare externa substantiala.
  • Pentru a atenua din efectele reale ale acestor politici reformatoare, FMI recomanda mentinerea flexibilitatii ratei de schimb. A doua componenta a programului, pachetul financiar, avea rolul de a minimiza riscul deprecierii monedei nationale. Tot in aceasta parte a acordului a fost discutata ¬ si mai tarziu agreata ¬ solutia prin care bancile cu capital strain care activeaza in Romania nu isi vor reduce finantarile activitatilor locale cel putin 2 ani. Aceste doua repere, impreuna cu obiectivele specifice ale acordului, aveau rolul de a stabiliza economia, de a readuce cresterea economica si reprezinta modul clasic prin care FMI influenteaza politica economica dintr-o tara.
  •  Exista doua moduri de a interpreta rezulatele programelor FMI: comparand obiectivele din acord cu realizarile observate in economia reala sau un scenariu alternativ care sa arate care ar fi fost situatia in lipsa acordului respectiv. Noi vom folosi prima modalitate mentionata. In cazul Romaniei, FMI a publicat o analiza a modului in care a fost incheiat primul acord Stand-By pentru perioada 2009-2011. Analiza raspunde la doua intrebari: 1) Au fost strategia si finantarea adecvate cerintelor FMI? 2) Rezultatele au atins obiectivele programului Stand-By?
  • La ambele intrebari raportul FMI raspunde afirmativ si, mai mult, considera Romania ca fiind printre putinele cazuri de succes1. O ALTA INTERPRETARE In ceea ce urmeaza vom urmari aceeasi informatie analizata de Fond pe perioada 2009-2010 in raportul sau, dar mai in detaliu si, de data aceasta, pentru perioada 2009-2012 inclusiv.
  •  Practic, Romania a reusit sa atinga tintele de deficit primar prin neachitarea notelor de plata. Dar problema arieratelor mai prezinta o dimensiune: marimea acestora. Tabelul prezinta informatia in miliarde RON, iar daca le comparam cu deficitul inregistrat pe cash atunci observam ca deficitul real ce ar trebui finantat este dublu. Avand in vedere rezulatul final al arieratelor, concluzia 1 IMF, Romania: Ex Post Evaluation of Exceptional Access under the 2009 Stand-By Agreement, pag. 4, martie 2012. raportului FMI, care declara acordul cu Romania un succes, nu mai are sustinere. In plus, apare intrebarea daca FMI a folosit sau nu cele doua parghii amintite anterior: programul de politici pentru reforma si finantare externa substantiala. Ambele au fost furnizate de catre FMI doar ca implementarea acestor politici de reforma nu a fost niciodata facuta.
  •  Cu acordul expertilor FMI, implementarea a fost amanata de fiecare data, desi finantarea a fost livrata. Acest mod de a analiza obiective versus realizari nu este cel mai fericit pentru ca preia doar informatiile de la sfarsitul unei vizite de evaluare si nu surprinde obiectivele initiale si modificarea acestora in timp. In schimb, tabelul urmator ilustreaza o situatie mult mai grava. In realitate, la fiecare vizita de evaluare a echipei FMI obiectivele au fost ajustate, si niciodata in sens restrictiv, ci in favoarea guvernantilor. Astfel, diferenta intre ce s-a realizat si obiectivele initiale este mult mai mare. In tabel sunt prezentate, pentru exemplificare, tintele initiale ale arieratelor guvernului si autoritatilor locale si cum au fost ele revizuite in timp. Cu verde este prezentata o diferenta pozitiva, adica tinta initiala a fost crescuta, iar cu rosu o diferenta negativa.
  •  Modul in care FMI analizeaza propriul program este, am putea spune, incomplet si partinitor. Acordul stand-by vine cu promisiunea implicita de a stabiliza economia si de a o aduce din nou pe o traiectorie ascendenta in ceea ce priveste dinamica PIB-ului. Insa istoria programelor FMI la nivel global nu sustine o astfel de promisiune. De fapt, in majoritatea cazurilor se observa un efect negativ pentru cresterea economica.
  •  Pentru toti anii in care Romania s-a aflat in acord cu FMI, estimarile de crestere economica negociate au fost mult prea optimiste. Cele mai mari diferente se intalnesc la inceput in 2009, dar si la sfarsit in 2011 si 2012. Asadar, tabelul arata ca acordul cu FMI nu a dus la crestere economica asa cum era estimat inca din 2009. Din contra, FMI a trebuit in fiecare an sa ajusteze in sens negativ estimarile proprii. FMI a folosit in relatia cu Romania formula consolidarii fiscale, insemnand reducerea deficitului bugetar prin micsorarea cheltuielilor, prin cresterea veniturilor sau prin ambele metode concomitent, care sa conduca la crestere economica. Exista destule exemple de tari care au demonstrat ca o consolidare fiscala are ca efecte cresterea economica1 iar relatia dintre consolidarea fiscala si cresterea economica este bine documentata de literatura de specialitate.
  •  Insa analizele FMI din timpul acordurilor si de la sfarsitul primului acord incheiat in 2011 arata ca, desi Romania a indeplinit conditiile agreate de ambele parti din punctul de vedere al Fondului Monetar International, cresterea economica nu a revenit. Astfel, legatura directa intre reforma si crestere economica nu este valabila in cazul tarii noastre. Exista doua explicatii. Prima de ordin general ar fi ca reformele sugerate de FMI nu au ca rezultat cresterea economica si foarte multa literatura de specialitate sustine aceasta lipsa de cauzalitate
  •  A doua explicatie ar fi ca Romania nu a implementat niciuna din sugestiile FMI si doar a mimat reforma economica in perioada 2009-2012.
  • In realitate Romania nu a dus la indeplinire obiectivele din acordul cu FMI. Din informatiile publice se poate observa ca, de regula, in ultima luna din an exista derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, in majoritatea cazurilor, tintele de arierate au fost depasite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la inceput o masura temporara.
  • In 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar in 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010. Toate acestea ne indica faptul ca in Romania nu a existat consolidare fiscala si nici austeritate, in acceptiunea clasica a celor doua politici. Deficitul bugetar in scadere a fost posibil doar prin cresterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajatii nu au scazut decat temporar, in perioada iulie 2010 ¬ martie 2011, in timp ce cheltuielile publice nominale nu au scazut in niciun an. Mai mult, Romania a dublat datoria publica si a crescut taxele. Toate acestea in timp ce era implicata in acordul cu FMI. Este normal in aceste conditii sa nu existe crestere economica. Asadar, mimarea reformei de catre guvernanti surprinde in totalitate realitatea relatiei dintre FMI si Romania. Iar implicatiile acestei relatii nu vizeaza doar cresterea economica, ci au si o dimensiune ideologica - ofera concluzia falsa ca o consolidare fiscala nu duce la crestere economica. In cazul Romaniei, aceasta ipoteza nu a fost niciodata testata.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2355 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    fmi (Joi, 14 martie 2013, 14:49)

    mihail nica [utilizator]

    asa o fi ?
  • +2 (4 voturi)    
    Justificarea pe care o cauta PNL-ul (Joi, 14 martie 2013, 15:09)

    echos [utilizator]

    e oferită acum de d-na Pipidi! în rezumat, nu mai avem nevoie de FMI, UE, BM... URA! suntem independenţi!
  • 0 (0 voturi)    
    alta tara (Vineri, 15 martie 2013, 7:27)

    tontu [utilizator]

    Ma fratilor voi in ce tara traiti? Voi nu vedeti ca toate guvernele de pana acum ori n-au stiut, ori n-au vrut sa faca ce era de facut. Asa la brat cu FMI-ul e mult mai comod: ei ne spun ce-i de facut, noi ne facem ca facem, iar daca nu iese dam vina pe FMI, pe UE, pe unguri, pe tigani si pe cine-o mai fi...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by