Vezi in text unde a crescut numarul bugetarilor, de unde ar putea avea loc cele mai multe concedieri si cum sta Romania comparativ cu alte tari la acest capitol.
"Se vor lua masuri pentru reducerea la nivelul aparatului central al institutiilor publice cu 15% a numarului de personal, pe medie, si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile", a spus ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu. Intrebat daca acest lucru inseamna ca vor fi efectuate restructurari, ministrul a raspuns afirmativ.
Vezi mai jos graficul reprezentand evolutia numarului de posturi ocupate in sectorul bugetar, defalcat pe tipuri de institutii bugetare (dati click pe imagine pentru a o mari pana la dimensiunea dorita):

In acest moment ministerele lucreaza la o analiza a propriei activitati, in urma careia va rezulta daca e nevoie sa disponibilizez personal sau dimpotriva, are nevoie de personal pentru a-si imbunatati eficienta si calitatea muncii. In scenariul in care reducerea medie de 15% s-ar aplica uniform in tot sectorul bugetar, cele mai multe disponibilizari ar avea loc in administratia publica locala, nu cea centrala, iar cel mai vizat sector in cadrul administratiei locale ar fi vizat de invatamantul preuniversitar, unde numarul posturilor ocupate a crescut in perioada decembrie 2012-martie 2013.
Mai jos aveti numarul reprezentand 15% din personalul bugetar, adica media posturilor care ar trebui eliberate din sistem (dati click pe imagine pentru a o mari pana la dimensiunea dorita):

"Discutia vizand numarul de bugetari e foarte complexa: sunt putini sau sunt multi? Dupa toate ajustarile facute- am redus numarul cu 15%- depinde cum ii numaram. Daca ne uitam ca procent in total populatie, de pilda numarul de bugetari la mia de locuitori, am putea concluiziona in mod eronat ca sunt prea putini bugetari", a afirmat luni Ionut Dumitru, seful Consiliului Fiscal si economistul sef al Raiffeisen Bank, la o conferinta desfasurata la BNR.
Mai jos aveti pozitia Romaniei in context european, ca numar de bugetari raportati la numarul total de contribuabili (dati click pe imagine pentru a o mari pana la dimensiunea dorita):

"Trebuie sa ne uitam la ponderea numarului de bugetari in total numar contribuabili, suntem in topul tarilor europene, alaturi de Danemarca, Norvegia si Finlanda. Desi s-au facut concedieri, desi au mai plecat oameni din sistem, au ramas inca prea multi, raportat la numarul de contribuabili", a mai spus Dumitru, adaugand ca Romania se confrunta si cu o evaziune foarte ridicata, cu peste doua milioane de romani muncind la negru.
- In privinta salariatilor din domeniul public, chiar si Guvernatorul BNR a transmis un semnal public cat se poate de clar in cadrul unei conferinte: "In 1990 Statul functiona cu circa 800.000 de bugetari cu tot cu cei din Comitetul Central. Dupa 20 de ani avem 1,2 milioane si ne intrebam unde este problema", a spus Isarescu. Perfect adevarat.
Mai jos aveti sub forma de tabel datele din primul grafic:

In 1990 nu exista informatizarea de astazi-cu alte cuvinte masina de scris si posta rapida/fax/telex ar fi trebuit inlocuite cu software-ul si internetul.
Judecand dupa numarul de salariati pare ca nu e asa.
N-am inteles niciodata de ce mai cer unii dischete la anaf ,cand majoritatea calculatoarelor nici nu mai au floppy.
Ar trebui redus cu 50% si sa ramina 600.000 de toti.Iar trendul sa fie spre descrestere nu invers.
Si legat de 1990, atunci nr angajatilor statului era de 800.000 bugetari plus 6-7 milioane de salariati in firmele de stat (aproape toate firmele erau de stat).
De fapt, cei 800.000 de bugetari din 1990 nu includeau invatamantul, unde lucrau peste 500.000 de oameni, deci in total erau peste 1,3 milioane de bugetari, fata de 1,18 milioane in prezent.
La ce este nevoie de atata forta de munca?
Acum un computer dotat cu ceea ce este necesat poate inlocui cel putin 5 oameni.
De ce au nevoie de 1,2 milioane lenesi?!
A,... ca sa ii voteze...
Mersi!
- Cei 2,9 mil. din sectorul privat ii includ si pe cei care muncesc la negru, fara carte de munca.
- Cei 2,3 mil de bugetari lucreaza in administratia de stat sau locala (parlament, guvern, justitie, primarii, consilii locale, administratii financiare, politie, armata, sanatate, invatamant, etc), si cei care lucreaza in companiile de stat (posta, sectorul energetic, minier, transporturi feroviare si aeriene, extractiv, in industria de aparare sau medicala, in industria petoliera si chimica,forestiera, ferme agricole de stat, fabrici cu capital de stat, etc).
Evident, Isarescu a comparat doar numarul de angajati din administratila de stat si locala, care inainte de '89 numara cam 800000 de angajati iar acum a ajuns la 1,2 mil.
Nici n-avea cum sa faca altfel din moment ce in 1989 numarul de angajati in armata si politie era de 1,6 mil (acum sunt 160000 in armata si 80000 in politie), angajatii din invatamant erau 600000 (acum sunt 380000), angajatii din sanatate erau 600000 iar acum sunt 400000, etc.
Mentionez ca in 1989 numarul total de salariati era de peste 10 mil si ca acum cel putin 3 mil de romani lucreaza in afara tarii.
Isarescu are dreptate !
Din cei 2,9 milioane de angajati la privat, cat poti sa storci sa hranesti restul de cca.16 milioane de romani ramasi in tara, bugetari, pensionari, elevi si handicapati?!
Ar mai fi inca cca. 2,9 milioane de romani care lucreaza afara, dar ei platesc taxe si impozite in tarile de adoptie...in tara trimitand cash, pt nevoile rudelor directe...asa zisii bani care se reintroduc in economia gri sau neagra!
- 10,5 mil de angajati in sectoarele de servicii, industrie, agricultura (cooperatori), administratie de stat si locala, armata, politie, sanatate, invatanant, cercetare, turism, etc. Acum sunt doar 5,2 mil in total, privati plus bugetari.
- Atunci erau 3,5 mil de pensionari, acum sunt 5,5 mil (in conditiile in care atunci varsta de pensionare era de 53 de ani pentru femei si 58 de ani pentru barbati, iar acum este de 65 de ani pentru toti).
- Erau cam 4,5 mil de copii prescolari si tineri in scoala (gradinite, scoala primara, liceu, facultate);
- Erau alte 4 mil de persoane care se incadrau in categoriile: casnice (mai ales marea majoritate a femeilor din mediul rural), mici mestesugari (cizmari, croitori, blanari, ceasornicari, etc) sau cu alte profesii liberale (artisti plastici, olari, pictori, scriitori, poeti, sculptori, decoratori, actori, muzicieni, etc.);
Deci cam asta era structura societatii de atunci; cam 60% din populatie producea efectiv pentru intretinerea celorlati 40%.
Acum, la o populatie de 20 mil de locuitori, muncesc doar 5,2 mil de oameni (privat plus bugetar). Asta inseamna ca doar 25% dintre cetateni muncesc pentru intretinerea celorlalti 75%.
Asta fara ca sa mai socotesc cati dintre acestia produc in mod real si cati sunt platiti din bugetul de stat!
Hai sa le detaliem ,prin formele de organizare de atuncea : Partidul : comitet central cu tot aparatul,comitete judetene cu tot aparatul, primariile-organe de partid si de stat, aparatul central UTC ,precum si cele judetene,aparate centrale ale diferitelor organizatii,gen FDUS, pionieri,femei ,etc, ministere,care nu erau putine,CSP,tot un fel de minister,etc,etc.
Cred ca am acoperit cel putin 85% din fostii bugetari. Am uitat militia,securitatea...
Noi care am vietuit in acei ani si eram unii chiar implicati in viata politico-economica de atunci,nu cred ca aveam senzatia ca sunt numai 800000 de bugetari... pe capul tarii...
In 1990 nu aveam prefecturi!
In 1990 nu aveam cateva mii de comune (primarii) infintate de Adrian Nastase in 2004 cu aparat propriu si o gramada de consilieri locali care incaseaza indemnizatie de sedinta.
In 1990 nu aveam aproape 700 de parlamentari cu apara birocratic pentru fiecare.
In 1990 NU se preconiza infiintare regiunilor ca structura administrativ teritoriala, cu o gramada de noi posturi bugetare.
Altele!
In ultimii ani, am tot asistat la discutii despre necesitatea reducerii aparatului birocratic, dar n-am vazut nici macar o umbra de intentie de a reduce muntele de hartii pe care acesta trebuie sa-l mestece.
Vorba unui comentator, "sunt atat de multi idioti in tara asta, incat ar trebui decretata starea de urgenta!".
In ianuarie primesc de la ANAF o scrisoare cu o regularizare de 4 lei (mai scumpa expedierea). O platesc pe 25 februarie. 2 saptamani mai tarziu primesc o regularizare..SOMATIE cu titlul executoriu...de...15 Lei. O platesc pe 28 martie. Vadit iritat ii intreb ce este cu aceste regularizari ca mi-am platit impozitul pe proprietate pana la 31 martie. Functionara imi explica cu un zambet ironic atot-stiutor ca nu este pentru impozitul pe proprietate si pe venit. Intreb "ce venit?" (un contract de inchiriere din 2007!!! platit atunci!!! De ce sunt eu somat si amenintat pentru greselile lor, 6 ani mai tarziu?!?!?!) si imi spune cu calculatorul in fata sa ma duc la biroul 16 sa o mai ard si pe acolo!!!. Imi spune ca de fapt am 176 de lei de platit, dar ei imi trimit regularizari cu taraita ca sa vin cat mai des sa le dau de lucru (nu aveam bani la mine). Dupa ce scrie ceva acolo in computer ma trimite cu drag la ghiseul 5 sa platesc acolo!!!!. Adicatelea dragi platitori de taxe...daca te duci la Carrefour la casa cu cosul tau de merinde, o tanti scaneaza ce ai in cos, dupa care te trimite la alta casa sa platesti acolo, nu la ea!PENIBIL!!!
Idioti!!!
Sunt curios daca acele locuri de munca chiar vor disparea si cu ce vor fi inlocuite. Asta pentru ca intai trebuie umblat la procedurile de lucru prin simplificarea lor la maxim, a.i sa nu mai fie nevoie de oameni pentru a plimba o hartie intre birouri.
Revenind pe partea sociala, sunt curios care va fi raspunsul bugetarilor..vor iesi in strada? Isi vor da seama in ultimul ceas ca USL au promis multe, dar sunt nevoiti sa faca exact ce ar fi facut si ceilalti, din simplu motiv ca asta e singura solutie?
nu cred ce spune. pana in 1989 totul era de stat. de atunci pana 1990 nu se facusera disponibilizari si numarul angajatilor la stat era imens. sunt de acord sa scada numarul bugetarilor, dar sa scoti niste cifre pompieristice din pozitia lui, mi se pare ca este o iresponsabilitate.
in timp ce numarul medicilor si a cadrelor didactice a scuzut, probabil a crescut sectorul administrativ. daca sanatate si invatamant nu ai, ma intreb ce fel de dezvoltare se vrea.
1.Dintre acesti contribuabili, jumatate sunt taranii care lucreaza pamantul. Acestia nu sunt contribuabili in adevaratul sens, dar sunt trecuti acolo ca sa nu dea catastrofic la someri, deci din 20% deja am ajuns ca avem real 40% bugetari.
2.Raportul contribuabili - populatie totala este destul de dereglat, in sensul ca in restul tarilor din grafic sunt in jur de 50%contribuabili din populatie, pe cand la noi aceasta cifra este cam 30%.
Datorita acestor aspecte putem sa ne asteptam oricand la faliment de tip Cipru.
primul si ultimul UNU din 1.189.861
sunt cozi la caseriile Renelului, la Postă oamenii își plătesc factura de telefon mobil, proștii dela casele de pensii nu știu să calculeze o pensie corectă (vă aduceți aminte de scandalul pensiilor de anul trecut), la Fisc o proastă îți scrie datele de pe CI, iar alta îți dă chitanță, etc....și asta se întâmplă pentru că avem o populație slab culturalizată și foarte mulți au wc-ul în grădină chiar dacă locuiesc la bloc; evident că la o așa populație, avem cei mai potriviți politicieni; proști are fiecare națiune, însă procentul face diferența; când ai 21% PPDD, 15 pdl, 36% usl...nivelul de trai, adică banul din buzunar, este logic...serios acum, chiar vreți să trăiți bine cu atâția proști? bieții bugetari se simt ostracizați și pe bună dreptate;
nu vreau să îmi iau minusuri degeaba, așa că vă spun clar: sunt un mic patron și computeriza totul în regim de urgență, dacă aș putea; totul cu semnătură electronică, răspunedere penală masivă dela omul de rând până la politician; apropo, orice politician care nu își respectă angajamenntele electorale trebuie băgat în pușcărie pe viață; este un escroc și trebuie să fie pildă pentru toată lumea; te angajezi că rezolvi o treabă, o rezolvi; altfel, ești pa...
Cam asta-i treaba, tregeti si dvs concluzii.
2) salariatii din companiile de stat, evident, trebuie exclusi, ei desfasurand activitati economice ca si salariatii din sectorul privat si nu activitati administrative ori de servicii publice.
3) chiar si asa, din tabelul prezentat, nu rezulta ca avem prea multi bugetari iar daca Danemarca are proportional mai multi, nu se poate spiune ca e codasa , ci dimpotriva!
4) in concluzie, un articol care nu porneste de la date statistice concludente, care trage concluzii gresite.
5) nr. de profesori de ex. ( bugetari) nu scade daca cresc nr de calculatoare, nu e determinat de nr. de salariati din sectorul privat ci de nr. de copii de varsta scolara.
4) birocratia se poate reduce numai daca se simplifica legislatia. S-a simplificat ? Nu. Deci nu putem reduce nr. bugetarilor din administratia publica.