Tinerii care isi cauta un loc de munca au tendinta de a-si supraevalua nivelul de pregatire si considera ca institutiile superioare de invatamant nu contribuie suficient la pregatirea lor pentru a se angaja si a performa la primul loc de munca. Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, in 11 tari si cu aportul a peste 4.000 de studenti sau absolventi din institutii de invatamant cu profil economic din marile orase. Romania s-a alaturat proiectului la sfarsitul anului trecut, fiind astfel inclusa in cea de-a 3-a editie a raportului Primii pasi pe piata muncii. Citeste in atasament Raportul integral

Carmen BaibaracFoto: Hotnews

"Raspunsurile studentilor romani confirma concluziile raportului regional; in general, tinerii au tendinta de a-si supraevalua competentele inainte de primul lor contact cu realitatea din campul muncii, fapt ce este confirmat si prin experienta noastra de recrutare", spune Carmen Baibarac, Senior Manager Resurse Umane, Deloitte Romania. "Este o atitudine specifica varstei, cu totii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultatii. Dusa la extrem, insa, atrage riscul dezamagirii in viata reala, atunci cand angajatorii nu le confirma opinia pozitiva pe care o au despre calitatile si abilitatile personale, fie la momentul interviului de selectie, fie ulterior, la evaluarea performantelor", mai precizeaza aceasta.

Peste 80% dintre respondenti se auto-evalueaza ca avand abilitati bune si foarte bune de analiza, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de invatare si lucru in echipa. Chiar si o competenta pe care in general studentii si-o dezvolta prea putin - delegarea si coordonarea activitatii altora - este auto-evaluata ca fiind buna sau foarte buna de catre 71% dintre respondenti. Totodata, 79% dintre studentii participanti la studiu considera ca aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. In stransa legatura, asteptarile financiare medii pentru primul loc de munca depasesc suma pe care multi angajatori sunt pregatiti sa o ofere, fiind mai ridicate decat salariul mediu pe economie in Romania.

In acelasi timp, aproape 50% dintre respondenti considera ca pregatirea de care beneficiaza in cadrul institutiilor de invatamant superior este slaba sau foarte slaba, comparativ cu responsabilitatile lor profesionale viitoare.

Studentii afirma, de asemenea, ca nu primesc suficient sprijin pentru procesul de cautare a unui loc de munca (72% dintre ei apreciaza ca institutiile de invatamant la care sunt inscrisi au o contributie modesta in acest sens).

"Aceste concluzii reflecta un nivel general de nemultumire fata de calitatea educatiei formale pe care pe care o primesc, cu precadere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregatirea absolventilor pentru accesarea unor oportunitati atractive de cariera. Observam ca in ultimii ani universitatile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, insa exista in continuare o mare nevoie in acest sens", spune Silviu Badescu, Manager Resurse Umane. "La nivel particular insa, raspunsurile sunt mai nuantate, opinia studentilor fata de propria facultate (in ceea ce priveste sprijinul si calitatea educatiei de care beneficiaza) fiind diferita in functie de specializare: studentii cu profil contabil, financiar sau de la drept evalueaza mai bine propria facultate fata de studentii altor specializari", adauga acesta.

Totodata raportul arata ca tinerii valorizeaza munca in aceeasi masura cu generatiile mai inaintate in varsta, contrazicand convingerea comuna conform careia ¬tinerii de astazi¬ sunt mai aplecati catre maximizarea propriei dezvoltari si a timpului liber. In realitate, ei valorizeaza munca suficient de mult incat majoritatea respondentilor sunt dispusi sa se transfere ¬ fie in tara, fie in strainatate ¬ in scopul obtinerii unui loc de munca atractiv.

Europa Centrala ¬ o piata a muncii divizata, dar cu trasaturi comune

Contrar asteptarilor, reprezentantii asa-zisei Generatii Y (nascuti la sfarsitul anilor `80 si inceputul anilor `90) nu sunt un grup omogen, care impartasesc atitudini similare fata de munca si de echilibrul dintre viata personala si viata profesionala. Studentii din Polonia si Ungaria, de exemplu, manifesta o atitudine considerabil diferita fata de locul de munca, planurile pentru o cariera, asteptari si ambitii. Cei din tarile baltice (Lituania si Letonia mai ales) sunt mai optimisti decat restul tarilor incluse in studiu; la polul opus se situeaza studentii din tarile balcanice, care sunt cel mai putin optimisti.

Un alt aspect interesant identificat de studiul Deloitte este ca o mare parte dintre studentii si absolventii marilor universitati central-europene au tendinta de a-si evalua propriile abilitati mai favorabil decat pe ale celorlalti contra-candidatilor pe piata muncii. De altfel, asteptarile lor financiare pentru primul loc de munca depasesc nivelul pe care angajatorii din regiune sunt dispusi sa il plateasca si sunt adesea semnificativ mai mari decat salariul mediu pe economie din tara de origine.

"Este bine ca am identificat un nivel atat de ridicat al increderii in sine la nivelul studentilor implicati in studiul nostru, dar inevitabil concluzionam ca marea lor majoritate ar putea fi dezamagiti de faptul ca angajatorii nu le vor impartasi increderea in aceeasi masura. In acelasi timp, studentii si absolventii chestionati considera ca universitatile ar putea face mai mult pentru a-i pregati pentru piata muncii si procesul de angajare. O mai buna pregatire in acest sens ar putea spori valoarea pe care ei o genereaza angajatorilor inca din prima zi", exlica Gavin Flook, Partener responsabil cu gestionarea talentelor la nivelul Deloitte Europa Centrala.

De altfel, imbunatatirile aduse in aceasta arie ar putea fi un factor cheie pentru rezolvarea ratei ridicate a somajului inregistrata la nivelul tinerilor, inclusiv a absolventilor de facultate - una dintre cele mai importante provocari cu care se confrunta Europa Centrala, dar si Uniunea Europeana per ansamblu.

Potrivit raportului, multe dintre atributele unui angajator cu o strategie eficienta de atragere si retentie a talentelor de top nu sunt greu sau costisitor de implementat. In opinia respondentilor, cele mai importante criterii de selectie a unui loc de munca sunt oportunitatile de dezvoltare pe termen lung si invatare; de asemenea, aprecierea si recunoasterea calitatii muncii sunt cele mai eficiente metode de retentie a angajatilor buni. Gavin Flook subliniaza: "Acestea sunt, de altfel, calitatile unui bun angajator, fiind mult mai eficiente decat un nivel ridicat de salarizare".