Consiliul Concurentei a inchis investigatia avand ca obiect o posibila intelegere intre companiile active pe piata serviciilor bancare si interbancare din Romania. In cadrul investigatiei, a fost analizat, in special, comportamentul bancilor participante la stabilirea indicilor de piata de monetara, ROBID si ROBOR, in perioada octombrie - noiembrie 2008, pe fondul disfunctionalitatilor inregistrate de piata monetara interbancara, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. Povestea acestei investigatii e lunga si are ca principal obiect posibilele intelegeri care ar fi avut loc intre mai multe banci in cadrul atacului speculativ pe leu din toamna lui 2008. In urma acestui atac, dealerii bancilor participante au fost demisi sau si-au prezentat demisiile la presiunea BNR.Vezi in text filmul evenimentelor si concluziile raportului Concurentei.

Circa un miliard de euro a scos BNR din piata in toamna lui 2008, ca sa ajute leul in fata unui atac venit din strainatate. Era pentru prima oara in istoria Bancii Nationale cand Guvernatorul a vorbit public despre un asemenea eveniment. "Incercarea de a destabiliza moneda noastra nationala a esuat", a spus Isarescu, intr-o iesire publica dedicata acestui eveniment. Isarescu nu a nominalizat atunci bancile participante, marginindu-se sa declare ca acestea au intrat pe piata si au cumparat agresiv valuta. Leul risca sa ajunga la 5 lei in fata euro. "Cei care au anticipat gresit si-au primit portia", a spus Isarescu.

Citeste si "Dealer: "Atacul speculativ pe leu? A fost ca la razboi. Stateai cu mainile tremurand deasupra butoanelor si nu stiai ce sa faci mai intai"

Efectul negativ al contraatacului initiat de Isarescu a fost o foame de lei pe piata monetara, care s-a concretizat printr-o crestere foarte mare a dobanzilor. Vineri si luni acestea au depasit 40-50 %. "Asemenea anomalii nu pot sa reziste mult in timp, sunt temporare", spune Isarescu.

  • Povestea atacului

Atacul a inceput pe 29 septembrie si a durat circa trei saptamani. In prima saptamana, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 lei la 3,98 lei. Nivelul maxim a fost atins pe sase octombrie. Lucurile s-au petrecut atat de repede incat BNR n-a mai avut timp sa calculeze interventia. A inceput sa vanda euro mascat, putin inainte ca in ecranele bancilor euro sa atinga 4 lei. BNR nu stia cu cine se confrunta si nici cat va fi nevoita sa dea din rezerva.

La finalul primei saptamani de interventie cursul coborase abia la 3,8 lei. In timpul zilei cursul cobora impins de BNR, a doua zi dimineata era din nou sus. Vineri, pe 10 octombrie contraatacul BNR este in impas. A dat atat de multi euro in piata incat limitele bancilor prin care intervine s-au epuizat.

Isarescu a luat decizia unei interventii directe a BNR. La ora 13:00, la momentul anuntarii cursului de referinta, pe ecranele bancilor apare la vanzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77. BNR a amanat atunci 20 de minute anuntarea cursului oficial.

Banca Nationala mai avea in maneca un as - foamea de lei. Atuul unei banci centrale in fata unor speculatori care pot pune pe masa mult mai multe miliarde este controlul monedei nationale. Isarescu stia cati lei are in sistem si mai stia ca fara lei nu se pot cumpara euro.

Incepand de miercuri, 14 octombrie, dobanzile pe piata leilor au explodat. Au urcat de la 14% la 25, iar apoi la 60 si chiar 80%. S-a facut in acele zile chiar si o tranzactie la dobanda record de 150%. Speculatorii au avut nevoie de finantarea operatiunilor iar lovitura finala au primit-o cand s-au dus sa imprumute lei.

Nimeni nu stie exact cat au pierdut. Cel mai vehiculat nume este al unei uriase banci elvetiene, care a provocat deja caderi masive zlotului polonez si forintului maghiar. Putin probabil sa-si fi acoperit pierderile din Romania. Vor mai urma astfel de atacuri? "Daca nu s-au fript suficient... bineinteles", a incheiat Isarescu.

"Bancile comerciale au cumparat agresiv valuta, iar unii au jucat cam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca in orice meserie cu risc, se joaca un pic si poker. Daca joci tare, poti sa pierzi", a spus Isarescu.

Dupa acele evenimente Bogdan Mihoc, seful trezoreriei UniCredit Tiriac, a plecat din banca, iar Lucian Isar si-a pierdut pozitia de vicepresedinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria. Chiar daca aparent din alte motive, economistul sef al ING, Florin Citu a parasit si el institutia, procesul lui cu ING fiind notoriu.

  • Mugur Isarescu, guvernatorul BNR: Ne-au trecut cartuse fierbinti pe la ureche

Ce a declarat Guvernatorul legat de acele evenimente:

"In 2008 am incercat sa evitam panica si cred ca am reusit. Panica este irationala. Ne-au trecut cartuse fierbinti pe la ureche. Sa nu uitam cat de periculoasa poate sa fie o criza financiara";

"Cred ca nu noi am vandut agresiv, ci cel putin o parte dintre bancile comerciale au cumparat agresiv valuta. Probabil bancile au avut motive sa cumpere agresiv. Exista o explicatie obiectiva: trebuia sa plateasca clientii care fugeau cu valuta din tara speriati de criza"

"Bancile comerciale au cumparat agresiv valuta, iar unii au jucat cam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca in orice meserie cu risc, se joaca un pic si poker. Daca joci tare, poti sa pierzi"

" Semnalul pe care l-am dat a fost ca protejam leul, este produsul nostru national. Pana la adoptarea euro produsul nostru este de aparat. Nu cred ca se poate vorbi de un act de barbarism al bancii centrale"

"Am simtit pe pielea noastra ca inundatia de valuta este mai greu de administrat decat seceta. Instrumentele devin foarte perverse"

"S-au format pozitii lungi pe leu finantate prin operatiuni speciale, de swap, si cand nu au mai putut fi finantate pur si simplu s-au prabusit. Ca orice prabusire face zgomot si scoate fum, iar fumul s-a vazut pe piata monetara prin majorarea de dobanda. Aceasta arata o situatie speciala, o disfunctionalitate", a explicat Isarescu.

El a descris situatia facand trimitere la iepurasul din desene animate "care merge pe o crenguta pana se termina crenguta si mai face apoi vreo 10 pasi".

"Cand dobanda de pe piata monetara depaseste dobanda lombard (14,25% - perceputa de BNR la facilitatea de credit acordata bancilor in caz de urgenta), piata poate fi caracterizata ca fiind nefunctionala, potrivit lui Isarescu.

"Tehnic, este extrem de clar ce s-a intamplat. Toate aceste swap-uri nu au mai putut fi refinantate, pentru ca leii nu s-au mai gasit in piata."

"Daca lichiditatea era suficienta nu injectam doua miliarde si ceva. A fost suficienta, a fost exces, dintr-o data au fost unii care au facut swap, luau un fel de credit de la nu stiu cine. Mergeau niste swap-uri in gol. Au fost unii care a trebuit sa-si inchida pozitiile. Din cate stiu nu au apucat. Nu este cea mai mare glorie pentru o banca mare sa nu-si inchida pozitiile.

Isarescu a aratat ca "uneori si politetea si delicatetea in piata sunt limitate; se mai fac si faulturi".

  • Reactii ulterioare: a fost sau n-a fost atac speculativ?

Dan Pascariu, presedintele CA al UniCredit Tiriac Bank, considera- in cadrul unui eveniment dedicat atacului speculativ- ca BNR ar fi trebuit sa spuna daca bancile romanesti au fost vinovate de situatia din octombrie 2008, pentru ca in urma acuzatiilor de atunci au fost banci comerciale care au fost afectate.

"Au fost atunci niste declaratii foarte grave (din partea BNR - n.r.) la adresa unor banci comerciale. Au fost afectate banci despre care s-au facut acuzatii si de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate si destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligati sa paraseasca bancile. Ma asteptam ca BNR sa lamureasca daca au fost banci romanesti vinovate de un atac speculativ."

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului a aratat ca BNR a cheltuit in octombrie 2008 circa un miliard de euro pentru a tempera cresterea cursului. Doar trei luni mai tarziu, in ianuarie 2009, euro atingea insa varfuri istorice, la 4,3 lei.

Prezent la dezbateri, Claudiu Cercel, director general adjunct, coordonator al activitatilor piete financiare al BRD - SocGen, a spus ca in toamna anului 2008 nu a fost un atac speculativ concertat, ci o situatie de piata, pe care actorii au incercat sa o minimizeze, iar factorul politic a avut un rol important in declansarea evenimentelor intr-un context international deja tensionat.

"Nu cred ca a fost un atac concertat, cu lider de atac in sensul existentei unui general si a unui stat major. A fost o situatie de piata. Contextul international era tensionat. Situatia tensionata putea sa prefigureze o devalorizare. Factorul politic a avut un rol important in declansarea eveniᅡmentelor. Tipul de eveniment declansator este decizia de votare a ordonantei de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Decizia Parlaᅡmentului a fost total decuplata de fundamentele economice. Actorii au incercat sa minimizeze o situatie de piata", a spus Cercel. Si analistul financiar Aurelian Dochia a aratat ca in toamna lui 2008 a avut loc doar o reasezare a nivelului de echilibru al cursului in urma modificarii unor factori fundamentali.

  • Ce mai spune Consiliul Concurentei:

Bancile investigate au fost: Banca Comerciala Romana SA, BRD -Groupe Societe Generale SA, CEC Bank SA, Unicredit Tiriac Bank SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, Ing Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucuresti, Banca De Export Import A Romaniei Eximbank S.A., RBS Bank (ROMANIA) SA, Bancpost SA.

"Avand in vedere importanta pe care indicii de piata de monetara ROBID si ROBOR o au la nivelul produselor financiare (depozite, credite), autoritatea de concurenta acorda o atentie deosebita mecanismului de stabilire a acestora, in sensul respectarii regulilor de concurenta.

In acest context, Consiliul Concurentei atrage atentia ca schimburile de informatii confidentiale, de natura comerciala, intre concurenti, pot constitui incalcari ale Legii Concurentei.

Reamintim ca, pe parcursul investigatiei, autoritatea de concurenta a aplicat doua sanctiuni procedurale bancilor BRD -Groupe Societe Generale SA si Raiffeisen Bank SA. (14 milioane lei) pentru refuzul de a se supune inspectiei inopinate si, respectiv pentru furnizarea de informatii inexacte. Cele doua banci au contestat in instanta amenzile aplicate de Consiliul Concurentei. In cazul Raiffeisen, Tribunalul Bucuresti, printr-o sentinta irevocabila, a constatat ca banca nu a furnizat informatiile solicitate si a redus amenda de la 0,7% la 0,4% din cifra de afaceri a bancii. In cazul BRD, litigiul este pe rolul instantelor", se mai arata in comunicatul Concurentei.