Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe)
Importurile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au asigurat 4,6% din resursele totale.
Vezi in graficul de mai jos cate cereale importam, cate exportam si care e productia medie
In anul 2011 fata de anul precedent, stocul initial de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) a contribuit in proportie mai mica (-4,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale.
Cea mai mare pondere in productia totala de cereale a avut-o productia de porumb (56,8%), in crestere, fata de anul precedent, cu 2,1 puncte procentuale. Ponderea productiei de grau si secara, in productia totala de cereale, a scazut fata de nivelul anului 2010 (34,7% in anul 2011 fata de 35,4% in anul 2010).
In anul 2011, exporturile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au inregistrat o scadere de 504 mii tone fata de anul 2010 si au reprezentat 22,1% din resurse. Exportul de porumb a reprezentat 50,8% din exportul total de cereale si produse din cereale, iar exportul de grau si secara a reprezentat 32,4%.
Consumul intern de cereale
Cantitatile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari in anul 2011 cu 1756 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (57,5%) in consumul intern de cereale, au avut-o cantitatile de cereale destinate alimentatiei animalelor, in crestere fata de anul precedent cu 1619 mii tone
- Cartofi
Vezi in graficul de mai jos exporturile, importurile productia si consumul de cartofi
Consumul de samanta a reprezentat 26,6% din consumul intern, mai putin cu 0,5 puncte procentuale fata de anul precedent. Consumul de furaje a inregistrat in anul 2011, fata de anul precedent, o crestere de 54 mii tone.
- Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)
Cea mai mare pondere in productia totala de legume in anul 2011, a avut-o productia de varza (29,0%), cu 1,7 puncte procentuale mai mica decat cea a anului 2010, urmata de productia de legume din grupa "Diverse legume" (26,2%) comparabila cu cea a anului precedent si de productia de tomate (25,8%) cu 1,8 puncte procentuale mai mare decat in anul 2010.
Vezi in graficul de mai jos exporturile, importurile productia si consumul de tomate
Aportul importului la asigurarea resurselor totale de legume si produse din legume a avut o tendinta de scadere fata de anul precedent (9,3% fata de 10,6%). In anul 2011, importul de legume si produse din legume a fost mai mare de 6,9 ori decat exportul.
Cea mai mare pondere in importul total de legume si produse din legume, a avut-o importul de tomate si produse din tomate (43,4%). Ponderi importante in importul total de legume si produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa "Diverse legume" (28,8%), ceapa uscata (13,3%) si cele de radacinoase comestibile (10,2%).
- Fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete)
Vezi in graficul de mai jos exporturile, importurile productia si consumul de mere
Contributia cea mai mare la formarea resurselor totale in anul 2011, a avut-o productia de fructe (70,3%), in crestere cu 1,5 puncte procentuale, fata de anul precedent.
Importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a avut o contributie mai mica la formarea resurselor (-1,0 puncte procentuale), fata de anul precedent.
Cantitatea de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) exportata a inregistrat o scadere (-29 mii tone), fata de anul precedent.
In anul 2011, importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a depasit exportul cu 539 mii tone. Stocul initial de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a asigurat 9,0% din resursele totale, fata de 9,5% in anul precedent. Productia de struguri a avut cea mai mare pondere (37,3%) in productia totala de fructe, mai mult
cu 3,0 puncte procentuale fata de anul 2010, urmata de productia de mere (26,3%) usor mai mare decat cea a anului precedent (+0,7 puncte procentuale) si de productia de prune (24,3%), mai mica cu 4,6 puncte procentuale fata de anul precedent.
Cele mai mari ponderi in exportul total de fructe si produse din fructe, le-au avut exportul de mere si produse din mere, peste jumatate din intreaga cantitate exportata (53,3%), urmat de exportul de fructe din grupa "Diverse fructe indigene" (19,6%), cu 3,0 puncte procentuale mai putin fata de anul precedent.
Consumul intern de fructe
Consumul intern de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a fost mai mare, in anul 2011, cu 227 mii tone fata de anul 2010. Cantitatile de fructe destinate prelucrarii industriale (vin si bauturi alcoolice distilate) si consumului uman au detinut 97,0% din consumul intern.
- Zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat)
procentuale, in anul 2011 fata de anul 2010.
Ponderea productiei de zahar rafinat obtinut din sfecla a inregistrat o usoara scadere cu 0,6 puncte procentuale, fata de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, aportul importului de zahar rafinat si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) la formarea resurselor totale a fost mai mic cu 3,8 puncte procentuale. Exportul de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a crescut usor (0,3%) in anul 2011 fata de anul precedent.
Consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a fost mai mare in anul 2011 fata de anul precedent, cu 2 mii tone.
- Lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime)
Resursele totale de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) au crescut cu 911 mii hl, in anul 2011, fata de anul 2010.
Contributia cea mai mare (88,8%), la formarea resurselor totale, a avut-o productia de lapte a carei pondere in resursele totale este comparativa cu cea a anului precedent.
Ponderea importului de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) in total resurse a fost cu 1,1% mai mare fata de anul precedent. Exportul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a crescut cu 46 mii hl (+5,2%).
Vezi in graficul de mai jos exporturile, importurile productia si consumul de lapte
Importul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime), in anul 2011 a fost mai mare fata de exportul de lapte si produse din lapte, de circa 5,5 ori.
Consumul intern de lapte
Consumul intern de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a fost in anul 2011, cu 789 mii hl mai mare decat in anul precedent. Cea mai mare parte din consumul intern de lapte si produse din lapte a fost destinata consumului
uman, care s-a mentinut in aceeasi proportie ca si in anul precedent. Cantitatea de lapte destinata transformarii industriale a crescut cu 210 mii hl in anul 2011, comparativ cu anul 2010.
- Oua
Contributia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o productia de oua (85,3%), care in anul 2011 a scazut usor fata de nivelul inregistrat in anul precedent.
In anul 2011 importul de oua a avut o tendinta de crestere (+65 milioane bucati), contribuind intr-o masura usor mai mare fata de anul precedent, la formarea resurselor totale.
Cantitatea de oua exportata, in anul 2011 a fost de 116 milioane bucati, de aproximativ 60% mai mica fata de anul precedent.
Consumul intern de oua. Consumul intern de oua a crescut, in anul 2011, cu 206 milioane bucati, comparativ cu anul precedent.
Cea mai mare pondere in consumul intern, a avut-o consumul uman (81,5%), care a inregistrat o crestere cu 205 milioane bucati, in anul 2011, fata de anul precedent.
Cantitatea de oua pentru incubatie a scazut in anul 2011, cu 20 milioane bucati, fata de anul precedent.
- Carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata)
Cele mai mari ponderi in productia totala de carne si produse din carne in anul 2011, le detin: productia de carne de porc (46,0%) cu 0,7 puncte procentuale mai mica decat in anul precedent si productia de carne de pasare (37,3%) cu 0,8 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent. Cantitatea de carne de porc si produse din carne de porc importate in anul 2011 a avut ponderea cea mai mare (60,4%) in importul total de carne si produse din carne, urmata de cea de carne de pasare si produse din carne de pasare (31,4%).
Cele mai mari ponderi in exportul total de carne si produse din carne le-au avut exportul de carne si produse din carne de pasare (72,8%), comparabil cu cel din anul precedent si cel de carne si produse din carne de porcine (12,2%), mai mare cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2010.
Consumul intern de carne
Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a scazut, in anul 2011, cu 86 mii tone fata de cel din anul precedent.
Daca ati da dreptunghiul ala negru la o parte poate am vedea. Deocamdata nu se vede nimic...
Pamantul respectiv are statut incert, livada ca un tot unitar avand sanse minime sa mai existe in viitor.
Probabil se pregateste un proiect imobiliar, amplasamentul fiind excelent pentru asta
Era unu rumen in obrajori (seful asociatiei "merarilor" din zona) care zicea foarte cu patos ca modificarea legislativa va duce la cresterea preturilor la mere.
Cand il intreba reporterul "de ce"...raspunsul era "pentru ca o sa creasca preturile". Dupa vreo 2 minute de insistente reporterul a cedat, pentru ca era clar ca nu o sa primeasca un raspuns. Doar patosul afirmatiei era mare, nu si substanta.
Cu astfel de mentalitati si oameni- mai greu de facut afaceri. Comunismul moare greu.
Dar problema romanului e bentita tricolora si mama lor de masoni ca ne fura tara.
Bun bancul ala cu 'o tara frumoasa, pacat ca e locuita'
Dar sincer nu mai comentez, n-are rost sa ma enervez, fiecare are ce merita si ce e in stare sa faca.
Si e clar cam ce au romanii.
aceasta este economia de piata.
daca pe roman il costa 5 lei sa produca un kg de rosii, dar poate cumpara acelasi kg de rosii de la straini cu 3.5 lei (toate costurile incluse), aduci este mai eficient si mai comod.
acesta este crudul adevar.
Ce e interesant este ca fraierii care ar trebui sa produca si sa vinda marfa romaneasca voteaza la alegeri cu importatorii. Iar dupa aceea se mira cu o perplexitate cosmica ca de ce marfa lor e produsa mai scump, ca n-are cautare si ca trebuie s-o arunce la porci.
Mai apare citeodata un caz ca cel cu aflatoxina sau carnea de cal cind mai aflam despre inca niste baieti destepti, dar se uita repede.
E usor sa dam vina si pe proprietarii de pamanturi si mini-ferme ca nu muncesc suficient sa ne aduca noua rosia romaneasca.
Dar cel mai usor e sa ne ducem in hipermarket si sa cumparam cartofi din Egipt, mere din polonia si rosii din Turcia. Pana la urma nu avem timp sa mergem la piata, sa ne uitam de originea produselor, dar avem timp sa ne plangem pe net ca nu sunt produse romanesti.
Cati dintre voi care va plangeti v-ati gandit sa boicotati marile hipermarketuri care aduca cartofi din Egipt? Cati dintre voi va uitati la originea produselor cand le puneti in cos si cati dintre voi refuzati merele romanesti si va intindeti dupa alea poloneze ca "arata mai bine"?
Cand o sa incepeti sa faceti asta, poate ca o sa vedeti si produse romanesti, dar daca inghiti ce va dau, nu va mai plangeti.
In plus nu cred ca mai mult de 25% din vanzatorii din piete sunt producatori.
Cateva raspunsuri posibile de ce rosiile turcesti sunt mai ieftine:
1. pentru ca au un avantaj competitiv la productie- adica produc mult si ieftin
2. pentru ca au subventii de la stat si vin cu preturi mici la export
3. datorita fraudei vamale si fiscale (care nu se poate face la bunurile produse local)
Si bine mai e problema sezonalitatii. In Romania sezonul e scurt, in restul anului importam pt ca nu avem suficiente culturi in sere.
Ba chiar s-au gasit niste destepti sa afirme ca nu muncesc romanii, etc.
Daca macar vreunul dintre voi ar fi incercat cea mai banala cultura de legume, ar fi constatat ca Romania are cam 3 luni de vara din 12 calendaristice, care pot fi utilizate pentru legume. De asemenea, cu putina ratiune si mai putin propagandism ieftin, v-ati fi putut documenta despre aceste culturi, si ati fi aflat si voi ca in regim de cimp deschis au niste pretentii care greu pot fi atinse in Romania, din cauze de: umiditate (prea multa sau prea putina, in functie de capriciile anului resp), teren si relief. Pur si simplu, anumite culturi nu merg la munte, si altele nu merg la cimpie. Multe dintre ele nu merg mai deloc - daca nu imbunatatesti atit terenul de cultura, cit si calitatea semintelor - care sunt ale dracului de scumpe, daca iei profesionale.
Cit despre crescutul rosiilor in sere la -25 de grade... ce sa zic... felicit temerarii, dar nu e pentru oricine. In general, agricultura e un domeniu atit de dificil, ca numai politrucii habarnisti se baga repede cu gura. In realitate, dupa ce ai pierdut total o cultura care s-a manat sau a facut-o praf o furtuna, nu prea iti mai arde de dat cu parerea - eu am pierdut citeva, nu erau investitiile vietii mele, dar nici n-as mai sfatui sau judeca pe altii.
Un singur lucru va mai spun: 2013 e al treilea an in serie cu seceta crunta inca din lunile de primavara. Nu, n-or sa fie legume ieftine romanesti nici anul acesta... poate nu ar strica sa ne ocupam mai mult de industria de masini....
In fapt, Romania sufera continuu din lipsa statisticilor reale asupra orice: totul e masluit, bine coafat ca sa poata minti cetateanul, si drept explicatie de ce totusi traim prost primim mereu textul cu dusmanii, etc. In fapt, dusmanul e intern, si e un cumul de factori, printre care lipsa de realism, de informatii reale coroborate cu eterna complicitate politicianista - nici un politician nu va spune adevarul daca nu ii slujeste la ceva. Toti o vor tine la nesfirsit cu "gradina Maicii Domnului" - e mult mai lejer decit sa construiesti strategii pe termen lung pt industrie, agricultura sau transporturi, nu? Darmite sa iti asumi eventuale esecuri....
Citind comentariile 'savante' apartinind 'specialistilor', nu pot decit sa-mi para rau pentru cei care deschid 'gura' inainte sa INCERCE macar sa gindeasca.
Sanatate si toate cele bune!
Si vezi de un Voiculescu care a facut bani cu lopata in perioada aceea.
Nu-i bai, lauda-l tu pe cretinul de Ceausescu, pe ucigasul sau, Iliescu si pe continuatorii acestuia.
Capul limpede nu-l mai ai tu demult probabil.
Nu-i bai, esti "socializat" ca parte din cei 70%.
Hai sa facem un efort, domnule jurnalsit, sa "disecam" putin informatia:
1. care este raportul import export la rosii de exemplu in perioada in care Romania produce rosii? E normal sa existe import de rosii in decembrie sau de zapada in august.
2. daca scoatem bananele, mandarinele, kiwiul, ananasul etc, ce ramane ca cifre la fructe? ca nu e vina nimanui ca noi nu putem planta bananieri.
3. exista surplus de produse romanesti pe care noi il aruncam? sau pur si simplu mancam mai multe piersici decat producem?
ca sa-l parafrazez pe Turcescu: "facem si noi ceva jurnalism?"
PS: nu mai vorbesc despre raportul de prune consum-tuica, de struguri consum-vin, de rosii consum-zacusca sau suc de rosii sau de raportul import-export produse finite din legume, cereale sau fructe. Astea sunt SF chiar si pentru INS. Greu taica!
Taranii de la oras comanda pastrav "proaspat" la cherhanaua dintre Vama Veche si 2 Mai, mananca pangasius din hypermarket "ca n-are oase" sau "frig" un macrou, adus cine stie cum, ca "e ieftin". Taranii de la oras sunt convinsi ca un meltean cu clop este sibian sadea din Marginimea Sibiului. Taranii de la oras cumpara de la samsari cu 10% mai ieftin, desi langa exista si producatori reali..."ei de ce nu pot sa scada pretul?"
Taranii de la tara nu mai vor sa se intoarca in formatiuni tip CAP, adica sa se uneasca si sa devina puternici. Nu mai folosesc elementul diferentiator, adica rosia romaneasca sau altoiul pe specii din zona. Cumpara seminte olandeze si copaci din Italia de la Metro. Taranii de la tara nu mai vor sa munceasca, vordoar sa bea la birtul satului. Cei care mai fac ceva avere din agricultura, investesc in termopane, nu in sere sau in puturi pentru irigat.
Pe scurt, "niste tarani".
Marile ferme de sere s-au distrus ,aburul este scump pentru perioada rece ,asa ca din exportatori de legume de ani buni doar importam mincare.
Dar nu toata prostia ne apartine ,ne-au mai ajutat si altii apropo de Comtim terminat la ordin !!!,iar la vecinii unguri a crescut peste noapte unul in locul celui de la Timisoara .Dupa ce s-au tocat si sistemele de irigatii nici legumele de cimp nu mai sunt destule.La saminta au ingropat toate vechile ferme de material semincer asa ca soiuri autohtone mai gasesti doar la vro baba uitata de lume.
Aducem mere de afara si pe ale noastre speculantii nu le cumpara fiinca taranul nu poate accepta sa dea marul din batatura cu 1 leu kg ,iar speculantul il vinde cu 4-5 lei la piata.Unde mai este motivatia cind piata-i stapinita de speculanti si nu de producatori ???
Unu, comentariile semnate suk-yi sunt intr-adevar de exceptie. Mi-ar placea sa vad articole intregi scrise de acest autor.
Pentru ca impartasim o experienta intrucatva similara (eu fiind, apreciez cu aproximatie, cam cu 5-10 ani mai senior :-) dar facand la vremea mea munca patriotica, adica fortata, tot prin fosta balta a Bratesului), imi ingadui cateva marunte corectii:
- in Romania sezonul legumelor dureaza vreo 6-7, poate chiar opt luni pe an, nu trei. Asta daca acceptam ca nu doar rosiile sunt legume. Salata si ridichile (autohtone) apar pe piata in martie-aprilie, iar varza se culege in noiembrie. Sapte luni, daca nu chiar opt.
- situatia descrisa de suk-yi in mesajul de Vineri, 10 mai 2013, 10:48 este perfect adevarata; la vremea respectiva plecasem deja de niste ani din Galati, dar parintii mei traiau inca acolo si eram pur si simplu siderat de ce-mi povesteau, sau vedeam cu ochii mei in anii 80.
Exista insa o nuanta importanta; acea situatie exista din cauza unor decizii politice. Nu aveam legume NU PENTRU CA ELE NU SE FACEAU, sau nu se puteau face, ci pentru ca ordinul era sa fie exportate la preturi de nimic etc. Cu cativa ani mai inainte (anii 70), abundenta de legume autohtone era colosala, fabricile de legume functionau din plin (inclusiv cea uriasa dintre Braila si Galati, Zagna-Vadeni... din care acum mai exista doar cateva ruine) si practic nimeni nu se plangea de lipsuri in acest domeniu - si, atentie, vorbim de o perioada in care, in linii mari, populatia urban-rural nu diferea semnificativ de cea de astazi.
Paradoxul, imho, este explicat de schimbarea dramatica - si nu in bine, daca ma intrebati pe mine - a obiceiurilor de consum.
Cum spune suk-yi, in Romania, intr-adevar, rosiile "se fac" 3-4 luni pe an; hai, maximum maximorum cinci. Daca vrei musai sa mananci rosii in noiembrie-mai, nici Tatal Ceresc n-o sa te aprovizioneze cu rosii romanesti de-alea "adevarate"; n-ai decat sa mananci de-alea cauciucate si sa te plangi la luna.
Pe scurt, optiunea oraseanului modern este:
1) Se "pliaza" pe sezonalitatea agricola - adica mananci CE se face, atunci CAND se face, incepi cu stevie si urzici si termini cu varza, iar in perioada de iarna bagi muraturi, conserve "bio", 5-10 soiuri de radacinoase la "lada cu nisip" peste iarna si eventual cateva verzituri de sera, gen salata si spanac - iar ce pierzi la nivelul papilelor gustative, castigi la nivelul calitatii hranei. In aceasta varianta, Romania ar fi (mult) mai mult decat autosuficienta.
2) Casca gura si ramane prostit in fata reclamelor TV, a dietelor-minune si-a altor tampenii, conchizand cu fermitate ca daca tomata in ianuarie nu e, nimic nu e, iar viata fara nu stiu ce seminte magice, legume de la antipozi si cereale de prin Anzi nu merita traita. Caz in care Romania nu va fi in vecii vecilor nici macar pe departe auto-suficienta agro-alimentar si - ceea ce e mult mai grav, pentru ca, pana la urma, rostul nostru in viata nu e sa fie tara auto-suficienta, ci sa traim noi bine si sanatos - vom cheltui sume comparabile pe alimente (semi)artificiale, suplimente alimentare si medicamente. La fiecare farfurie de "mancare", hai si-un plic de suplimente si vreo 2-3 pastile...
Sunt prost, dar nu tampit, asa ca nu-mi fac iluzii cu privire la varianta deja aleasa de mandra noastra intelighentie urbana. Las'ca-i bine, oricum nu mai sunt bani de pensii.
Doi, celalalt mesaj de mai sus care mi-a atras atentia e unul foarte scurt, semnat FaraCoruptie. O intrebare poate naiva, poate provocatoare, sigur formulata in mod nefericit, cu Ceasca, dar totusi legitima - cum naiba de "inainte" nu paream chiar atat de iremediabil incapabili sa ne hranim singuri???
Raspunsurile (cu exceptia partiala, din nou, a lui suk-yi) sunt deplorabile. De fapt, nici nu sunt raspunsuri; doar insulte, mistocareli de bodega de cartier. Semn cert (ca si comentariile la acest mesaj) ca spalatul creierelor e aproape complet.