Cat de junk e Romania? In 2008 am fost retrogradati de S&P in categoria junk, in 2013 suntem mentinuti la acelasi nivel. Cat de corecta e decizia S&P?

Vineri, 10 mai 2013, 12:47 Economie | Finanţe & Bănci

Decizia Standard &Poor`s de a mentine Romania sub nivelul investment grade, in categoria "junk" a surprins economistii romani, mai ales ca intre momentul 2008 cand a fost retrogradata si 2013, schimbarile din economie sunt totusi, notabile. Titlurile de stat sunt la mare cautare, obligatiunile emise de Romania sunt incluse in indexul de investitii ale unor mari banci internationale, nu mai avem deficit de cont curent de 14% din PIB, pe scurt stam bine la echilibrele macro, chiar daca riscuri si vulnerabilitati inca exista.

" Decizia S&P de a mentine Romania in categoria speculativa este o surpriza pentru mine, deoarece Romania merita sa ii fie atribuit gradul investitional datorita fundamentelor economice rezonabile in comparatie cu alte tari care au ratinguri mult mai bune", explica Melania Hancila, economistul sef al Volksbank.  Nu inteleg, mai spune Hancila, dupa ce criterii a apreciat S&P ca Romania are un nivel ridicat al datoriei publice cand acesta este printre cele mai scazute din UE si chiar din lume.

 "Dupa parerea mea personala, cred ca am putea renunta la serviciile lor, ca am avut destula rabdare cu ei si am asteptat destul sa ne imbunatateasca ratingul in conformitate cu realitatile economiei romanesti. Sunt singurii care ne considera ca fiind in categoria nerecomandata investitiilor, dupa ce am fost printre performerii UE ca rapiditate a ajustarii deficitului bugetar, avem al doilea cel mai scazut datorie publica din UE, dupa Bulgaria, mai exact 36 % din PIB, adica substantial sub pragul de 60 % stabilit prin tratatul de la Maastricht si sub media Zonei Euro de 90 % din PIB", mai spune economistul sef al Volksbank.

In opinia analistului sef al BCR, Eugen Sinca, decizia S&P  trebuie sa impulsioneze aplicarea de politici pro-crestere economica in paralel cu mentinerea stabilitatii fiscale. "Beneficiile unei cresteri economice ridicate, de 3-4% pe an, sunt multiple – imbunatatirea nivelului de trai al populatiei, reducerea deficitului bugetar si a datoriei publice chiar si in lipsa implementarii unor masuri suplimentare de consolidare fiscala, cresterea economisirii interne si diminuarea dependentei Romanei de fluxurile externe de capital. Metodologia agentiilor de rating ia in calcul puterea economica a unei tari prin analizarea ratelor de crestere economica si a volatilitatii lor, a PIB-ului pe cap de locuitor si a PIB-ului nominal. Soliditatea economica a unei tari, alaturi de soliditatea institutiilor sale, contribuie la cresterea rezistentei in fata socurilor economice, la imbunatatirea pozitiei financiare a guvernului si in final la imbunatatirea ratingului de tara. Cresterea economica este cu atat mai importanta in prezent cu cat agentiile de rating au inceput sa acorde o pondere mai ridicata acestui factor", explica Eugen Sinca.

 Piata evalueaza costul riscului de tara al Romaniei (cotatia CDS-ului) la mai putin de 2 puncte de baza in prezent, iar unele dintre cele mai importante banci de investitii au inclus obligatiunile de stat romanesti in indexul lor de investitii pentru pietele emergente, iar investitorii straini cumpara tot ce emite trezoreria statului de cand s-a stabilizat situatia la nivel politic. Anul acesta Romania va inregistra unul dintre cele mai ridicate niveluri de crestere din UE, leul se apreciaza pe baza imbunatatirii balantei de cont curent si a interesului investitorilor straini pentru plasamente in lei si in plus Romania dispune si de o centura de siguranta suplimentara reprezentata de acordul cu FMI, CE si BM, conchide Melania Hancila.

• Ce consecinte are decizia S&P?

Cat despre consecinte, acestea nu vor fi notabile, spune economistul sef al Volksbank. "Nu ma astept la consecinte notabile in urma mentinerii ratingului in categoria "junk" de catre S&P si probabil aceasta va impiedica o apreciere rapida a leului. Insa, daca S&P ne-ar fi imbunatatit ratingul, atunci Romania ar fi putut sa se imprumute mai ieftin de pe pietele externe si sa atraga mai multe investitii straine directe", crede Hancila.

"Nu vedem implicatii majore ale deciziei S&P si credem ca investitorii straini vor continua sa cumpere obligatiuni romanesti datorita perspectivelor de reducere a inflatiei, a sanselor ridicate de iesire din procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene in 2013 si a stabilitatii politice", spune si Eugen Sinca, analistul sef al BCR.

• Ce e de facut mai departe?

Pentru analistul sef al celei mai mari banci locale dupa active,  ceea ce are Romania de facut arata destul de clar: Imbunatatirea rapida a absorbtiei fondurilor europene, lansarea unor proiecte majore de infrastructura in parteneriat public-privat, publicarea unei legi care sa faciliteze consolidarea micilor terenuri agricole in ferme medii si mari orientate catre economia de piata, sustinerea investitiilor private in hoteluri noi de patru si cinci stele pe litoral "Acestea sunt doar cateva masuri care pot impulsiona cresterea economica pe termen scurt. Daca ne uitam la randamentele la hectar la cereale aflate la jumatate fata de cele din Uniunea Europeana, sau la cele 300 de milioane de euro pe care Romania le pierde in fiecare an din turism fata de un surplus de 2 miliarde de euro pe an in cazul Bulgariei sau 6 miliarde de euro pe an in cazul Croatiei vedem ca exista suficiente motoare de crestere economica pe termen scurt si mediu. Pe termen lung ar trebui sa ne indreptam catre sectoare puternic tehnologizate, precum industria aerospatiala unde Romania are traditie, industria farmaceutica si sectorul IT&C pentru pastrarea competitivitatii pe pietele internationale", spune Eugen Sinca

Romania arata rezonabil daca analizam principalii indicatori macroeconomici, insa nivelul de trai este inca scazut, atat in ceea ce priveste PIB/locuitor cat si al veniturilor populatiei. Chiar daca avem o tara bogata in resurse naturale si avem perspective bune de crestere datorita mai multor factori, populatia ramane printre cele mai sarace din UE din cauza guvernantei ineficiente si a numeroaselor deficiente legislative. In consecinta, autoritatile ar trebui sa ia masuri efective pentru stimularea cresterii economice, a absortiei de fonduri europene si a investitiilor straine directe care ar trebui sa devina prioritati nationale nu doar promisiuni electorale, e de parare Melania Hancila.

• ING: Credem ca acestea subliniaza importanta unui nou Acord Stand-by cu FMI, intrucat apetitul pentru reforme al autoritatilor nu pare foarte puternic chiar si sub supravegherea FMI. 

"Decizia S&P nu ne surprinde, spune economistul Mihai Tantaru (ING), intrucat riscurile care ar fi putut conduce la modificarea rating-ului BB+, confirmat si in urma cu aproximativ un an, nu s-au materializat. Anume, in pofida continuarii consolidarii fiscale - care a adus deficitul bugetar (ESA 95) in 2012 sub pragul de 3% pentru prima data din 2007, S&P mentioneaza in continuare riscurile la adresa cresterii economice, precum ritmul redus de implementare a reformelor structurale. Totodata, nici riscurile de scadere a rating-ului nu s-au materializat, dezechilibrele externe continuand sa se modereze (deficitul de cont curent s-a ajustat la 3,8% din PIB in 2012 de la 4,5% in anul precedent).

 S&P citeaza consolidarea fiscala din 2009 pana in prezent, impreuna cu reformele structurale drept principalii factori care sustin rating-ul, in vreme ce potentiala indepartare de traiectoria recenta a reformelor este privita drept un risc de scadere a rating-ului. Credem ca acestea subliniaza importanta unui nou Acord Stand-by cu FMI, intrucat apetitul pentru reforme al autoritatilor nu pare foarte puternic chiar si sub supravegherea FMI. 

"Raportul S&P mentioneaza drept riscuri de crestere a rating-ului ajustarea dezechilibrelor externe, cuplata cu accelerarea cresterii economice (in 2012, nivelul PIB pe locuitor in termeni PPP in Romania se afla cu circa 20% sub media tarilor cu acelasi rating S&P, in vreme ce cresterea economica medie – ponderata la marimea PIB – a acestor state a fost de peste 4% in 2012, mult peste 0,7% in Romania), pe fondul continuarii consolidarii fiscale si a reformelor structurale. Credem insa ca ritmul reformelor structurale va ramane redus, fapt ce impreuna cu slaba perfomanta in atragerea de fonduri europene reprezinta riscuri pentru perspectivele de crestere economica. In aceste conditii, semnarea unui nou acord cu FMI apare mai degraba drept un factor necesar mentinerii rating-ului decat un risc de crestere a acestuia", mai spune Mihai Tantaru.

• Ce e cu agentiile de rating si cum se iau deciziile?

Jocuri de putere si de culise, disensiuni interne, decizii in spatele usilor inchise ori telefoane discrete primite de la sefi de hedge fonduri- nimic nu e parca mai misterios in culisele finantelor decat modul in care agentiile de rating anunta „nota financiara” a unui stat. Vineri dimineata, un grup restrans de analisti seniori ai agenţiei de rating Standard & Poor's aveau notata in agenda o intalnire extrem de discreta. De fapt, urmau sa faca istorie. Dupa cateva ore de deliberari, decizia a fost luata: reducerea ratingurilor mai multor state europene. Secretul e total- nimeni nu scoate o vorba despre ce anume s-a discutat de fapt in spatele usilor inchise.

Agenţiile de rating cultiva secretul în intalnirile acestor "comitete de rating." Puterea lor este uriasa; in fond, ele decid soarta financiara a unei tari. Numarul celor care participa la intalnire nu e dezvaluit, dar ceea ce hotarasc membrii lor acolo da tonul in piata financiara.

• Teoria şi practica

Procedura prevede ca reuniunea comitetului de rating sa aiba la baza un eveniment major cu impact asupra economiei tarii. De la caderea Guvernului si pana la publicarea unor statistici relevante. Asta e teoria. În practică, agenţiile nu se iau doar dupa aceste evenimente. „Zgomote dese intr-o piata sau chiar discutii interne in cadrul agentiei pot declansa redeschiderea unor dosare”, explica un fost analist senior al unei asemenea agentii de rating

• Scurt remember. Senatul SUA a demonstrat lipsa de rigoare a Moody`s si S&P

Aprilie 2010. Subcomisia permanenta a Senatului american care se ocupa de cercetarea cauzelor crizei a avut audieri (documentele le aveti aici). Cei care s-au prezentat sa isi spuna punctul de vedere au fost sefii agentiilor de rating Moody`s si S&P, care au contribuit major la adancirea crizei. In mai bine de 580 de pagini sunt descrise modalitatile baietilor “destepti” care acordau ratinguri dupa ureche si dupa cum le dicta lupta pentru cota de piata. Cand s-au trezit, au coborat masiv in cateva zile, mii de calificative de la AAA la junk. Azi erai vedeta pietei, maine erai retardatul ei. Fara a intra in detalii legate de mailurile interne (merita citite pentru a se vedea la ce duce competitia intre agentii si cum isi suflau contractele una, alteia), iata cateva dintre concluziile senatorilor americani.

1) Se foloseau modele de rating incorecte. Intre 2004 si 2007, Moody’s si Standard & Poor’s foloseau cifre „inadecvate” pentru a putea estima cat de mare era riscul in cazul ipotecilor rezidentiale.
2) Presiunea concurentiala ii facea pe angajatii agentiilor de rating sa noteze fals performantele clientilor lor.
3) Desi stiau ca ratingurile pe care le acordau ar putea insela investitorii, agentiile de rating continuau sa opereze cu cifre si modele incorecte.
4) In ciuda profiturilor mari obtinute, agentiile de rating nu au investit in resurse care sa le imbunatateasca modul de notare.
5) Cand au coborat masiv ratingurile a mii de companii in iulie 2007 si apoi in ianuarie 2008, au provocat un soc pe piata financiara, provocand pierderi consistente si contribuind la adancirea crizei. Uneori, ratingurile au fost coborate de la AAA direct la junk. In alte cazuri, desi angajatii nu recomandau ratinguri bune, conducerea agentiilor nota cu risc zero (AAA) anumite produse pentru ca doreau sa isi mentina clientul (in cazul la care ma refer e vorba despre elvetienii de la UBS). Continuare

• Numarul membrilor comitetului de rating  depinde de importanta Statului analizat

Pentru a se pregăti pentru o reuniune a comitetului de rating, analistul care se ocupă de ţara în cauză se întâlneşte cu autorităţile fiscale. O dată sau de două ori pe an daca situatia e stabila si de mai multe ori, cand e criza. El nu primeste de regula acces la informatii mai multe decat ar primi un investitor mare care ar dori sa investeasca in economia respectiva. În urma unei metodologii stricte si specifice pentru fiecare agenţie, analistul scrie o recomandare pentru ratingul tarii in cauza si face o propunere pentru reunirea comitetului de rating. De regula, propunerea vine cu o zi inainte de reuniune, timp in care analistul trebuie sa isi convinga pe cei circa 20 de colegi de justetea observatiilor sale. Nu sunt intotdeauna 20 de analisti atunci cand se decide soarta unei tari- depinde de marimea si importanta statului luat in colimator.

• Un om, un vot

Un om, un vot: acest principiu democratic opereaza si in cazul comitetelor din cadrul agentiilor de rating. Cel putin in teorie. In practica, se fac aliante si mici clanuri care incing discutiile, spune Pierre Cailleteau, fostul responsabil al unui astfel de comitet, in prezent consilier la banca privata Lazard. De exemplu, spune el, "parerile au fost foarte impartite cand am discutat despre Grecia”.

• Isarescu, despre agentiile de rating

“Ar trebui ca S&P sa trimita o echipa de specialisti care sa refaca cele doua pagini scrise pe langa subiect” (luni, 3 noiembrie 2011).

"Agentiile de rating coteaza Romania mai degraba pentru pentru lucrurile pe care nu le face, decat pentru ceea ce realizeaza"

"Agentiile de rating au avut dreptate, dar poate ca ne-au penalizat prea tare"

• Cand opiniile pro si contra sunt egale in comitetele de rating
  

Standard & Poor's a găsit soluţia: comisiile sunt întotdeauna formate din numar impar de membri. Mai e si metodologia stricta a agenţiei în discuţie. Mai ai si un sef al comitetului care sa calmeze la o adica lucrurile. "In unele cazuri, directorul poate avea o influenta decisiva în cadrul comitetului", spune un alt specialist in agentiile de rating, Norbert Gaillard (Norbert Gaillard este autorul cartii "Agenţiile de rating," Éditions La Découverte, 2010). Statutul Moody prevede ca, pentru a nu fi influentati de membrii cu greutate ai comitetului, primul care voteaza este cel mai mic in ierarhie.

Salariile nu sunt dintre cele mai mari din zona financiara (circa 110.000 euro/an), dar la final de an se dau bonusuri care sa-i „motiveze suplimentar”. Aceste bonusuri, stabilite de catre Area Manager, au insa la baza criterii subiective, spun angajatii.

• Lipsa de personal

"Agenţiile nu au resurse suficiente de personal dupa cat de importante le sunt misiunile de indeplinit", se plânge un fost angajat de top dintr-o agentie. Standard & Poor's, lucreaza cu numai 70 - 80 analişti (juniori şi seniori) cu care acopera 126 de tari. Rezultatul? "Fiecare analist senior este responsabil in medie de 6- 10 ţări. Când a lucrat pentru Fondul Monetar International, un economist era dedicat exclusiv unui singur stat”, mai spune fostul angajat. La fel se intampla si cand analistii merg pe teren. "La FMI, misiunile sunt efectuate de echipe de minim 5 persoane care stau in medie 15 zile. La agentia de rating la care am lucrat am mers doar doi oameni si am stat două-trei zile", mai spune fostul analist sef.

Ca profil tehnic, cei mai multi au un master in finante (de regula obtinut la universitati anglo-saxone). Multi au experienţă într-o bancă centrală sau comercială. Foarte puţini au doctorate în economie. "In anii 2000, cei mai multi erau cu parul grizonat si se aflau spre final de cariera. Azi sunt insa mult mai tineri. Stau o vreme aici si apoi isi gasesc un job mai bine platit la banci mai mari si mai renumite”, mai explica fostul angajat.

• Proprietarul Standard & Poor's a anunţat că agenţia "a subperformat", propunându-se separarea acesteia în patru divizii

In august 2011, McGraw-Hill Cos, proprietarul Standard & Poor's a anunţat că agenţia "a subperformat", propunându-se separarea acesteia în patru divizii - S&P, divizia de indici, divizia de informaţii şi media şi divizia educativă. Decizia McGraw-Hill vine după ce preşedintele agenţiei, Deven Sharma, a fost eliminat de la conducere.

În ultima vreme, tot mai mulţi oficiali europeni pun sub semnul întrebării corectitudinea agenţiilor de rating pe care le suspectează că fac jocul speculatorilor şi fondurilor de investiţii. Neîncrederea vine din faptul că agenţiile de rating au printre acţionari fonduri de investiţii, instituţii interesate de speculaţii. Unii analişti se întreabă dacă mai este normal să tratăm agenţiile de rating ca şi cum ar fi arbitri. Pentru că nu sunt, acestea sunt jucători, şi nu doar jucători ci şi speculatori. Astfel, atunci când creditul era în creştere şi ieftin, în anii 1990 şi 2000, orice vânzător de obligaţiuni era în mod obişnuit recompensat cu un rating AAA.

Moody's (potrivit şefului comisiei federale de anchetă al lui Barack Obama), a fost o "fabrică de ratinguri triplu A". Ceea ce a rezultat este faptul că toate produsele, de la creditele ipotecare cu risc până la pieţele de obligaţiuni a fost inundat cu produse financiare supraevaluate, garantate de cei care, în cele din urmă, nu ar fi trebuit să le coteze.

Citeste si "Arbitrii banului de imprumut"

Surse utilizate: Le Figaro, "Agenţiile de rating," Éditions La Découverte, declaratii publice ale Guvernatorului BNR