"Se vorbeste in ultima perioada de austeritate si de faptul ca aceasta nu duce la nimic bun. Scoala din BNR nu agreeaza cuvantul austeritate. Noi preferam cuvantul "ajustare". Ti-a facut o haina croitorul dar nu-ti vine tocmai bine si mai ai de facut niste ajustari. Ce faci, iesi asa cu haina neajustata pe strada sau ii faci ajustarile necesare? N-ai cum sa renunti la ajustari asa cum n-ai cum sa renunti la ideea de crestere economica", a declarat marti Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isarescu la un seminar organizat de Finmedia.
Vasilescu s-a mai referit si la disputa internationala care vizeaza inlocuirea notiunii de PIB. "Mai nou studiile converg care abolirea notiunii de PIB. Si Clubul de la Roma, Stiglitz intr-o recenta carte si alti autori importanti pleaca de la ideea ca in lumea de astazi nu mai avem nevoie de PIB. Un complex de indicatori pe care il dau cei care vor inlocuirea PIB-ului ar suna cam asa: in primul rand, in al doilea rand reducerea datoriilor de stat. In al treilea rand, reducerea deficitelor publice, apoi cresterea PIB-ului, reducerea somajului si vocatia pentru lucrul bine facut. Poate va aparea in viitor un indicator sintetic cu care sa masuram si datoria publica si somajul si deficitele si cresterea PIB si mai ales, lucrul bine facut. Toti cei care critica indicatorul PIB si in primul rand Cubul de la Roma, spun ca PIB masoara cantitati nu calitati iar lumea de astazi are nevoie de calitate", a mai spus Vasilescu.
- simplul criteriu monetar al comensurarii bogatiei unei tari -PIBul- nu reflecta realitatea "micro"
Ideea e urmatoarea: simplul criteriu monetar al comensurarii bogatiei unei tari -PIBul- nu reflecta realitatea "micro". Am sa dau un exemplu: Daca la nivelul unei firme, salariul directorului se dubleaza, asta va duce la o crestere a mediei salariale in firma respectiva. Ori, simplul angajat nu resimte aceasta crestere in niciun fel. La calculul PIB/capita lucrurile pot deveni chiar hazlii, daca ne gandim in termenii unei epidemii care ar decima populatia. Un asemenea nefericit eveniment, ar sui PIB/capita si ne-ar plasa in randul tarilor cu locuitori aflati foarte sus pe scara bunastarii. Putini, dar statistic foarte fericiti.
Dupa Franta, Marea Britanie si Italia, trei tari aflate deja in cautarea unor noi indicatori pentru a masura bogatia, Berlinul a infiintat o comisie care sa ia in considerare limitele masuratorilor actuale in privinta cresterii economice.
In timp ce in Franta, Comitetul pentru masurarea performantei economice si a progresului social, in frunte cu laureatul Premiului Nobel Joseph Stiglitz, a fost compus aproape exclusiv din economisti din Statele Unite, Asia si Europa, structura creata in Germania e formata exclusiv din germani.
Subiectul cautarii unui nou PIB a fost discutat in cadrul Consiliului de Ministri, comitetul incluzanda 17 experti si 17 parlamentari. Sase economisti, doi chimisti, doi sindicalisti, un avocat, doi filozofi, un sociolog si trei doctori in stiinte politice- acesta e grupul de experti care, alaturi de cei 17 politicieni au primit dead-line pana in vara acestui an pentru a-si prezenta rapoartele. Investigatia germanilor se va concentra dezvoltarea unui indicator global de bunastare.
- Antecedentul de la Busan- Coreea de Sud
In 2009, in Coreea de Sud ( la Busan), statisticienii sefi ai lumii s-au intalnit cu reprezentantii OECD pentru a discuta despre posibila schimbare a setului actual de macroindicatori (in frunte cu PIB) cu un altul care sa masoare mai fidel dezvoltarea statelor lumii.
Dupa primele 3 zile de lucrari, s-a ajuns la doua concluzii. Una optimista si una pesimista. Cea optimista e ca indicatorii trebuie schimbati. Cea pesimista e ca va fi foarte dificil, fiindca trebuie implementat acelasi sistem in toate tarile lumii, ceea ce presupune resurse financiare consistente. E drept, pesimistii sunt incurajati de insusi secretarul general al OECD, care a confirmat si el ca trebuie schimbat setul vechi de indicatori.
Pana si PIB-ul e o notiune care poate fi reformata. Erorile pe care le poate da provin din situatia in care, pe fondul unor cheltuieli amproasta facute de Stat, productia creste, PIB-ul se umfla, fara ca acest lucru sa fie in mod necesar considerat o dezvoltare sanatoasa.
De asemenea, atunci cand evaluam un bun sau un serviciu, obisnuim sa utilizam pretul de piata. Numai ca iata ca pietele mai intra in colaps si spulbera toate masuratorile noastre anterioare. Te poti baza pe un asemenea indicator? De azi pe maine, da. Pe termen mediu si lung, clar ca nu.
Aici aveti Raportul Stiglitz, pentru cei interesati. Cuprinde concluziile pentru Franta, desigur.
0
0
