Sefii de stat si de guvern din UE se intalnesc miercuri la Bruxelles pentru un summit ce vizeaza doua mari teme, energia si lupta impotriva evaziunii fiscale, ambele fiind considerate parghii pentru a sustine cresterea economica si competitivitatea continentului, transmite AFP.

Este vorba despre "doua domenii de o importanta cruciala pentru economia si coeziunea sociala in Europa", a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, in scrisoarea prin care i-a invitat pe partenerii europeni la discutii.

Discutiile vor incepe la ora 11:00 GMT (14:00 ora Romaniei) si ar trebui sa se incheie in jurul orei 15:00 GMT (18:00 ora Romaniei). Summitul va aborda aceste probleme astfel incat "se ne asiguram ca toate politicile noastre contribuie la maxim pentru a imbunatati competitivitatea, gradul de ocupare a fortei de munca si crestere economica ", a explicat Van Rompuy.

Lupta impotriva evaziunii fiscale a fost recent adaugata pe ordinea de zi. Presedintele Consiliului European a precizat ca vrea sa "profite de avantul politic" generat de scurgerile recente de informatii, cunoscute sub numele de Offshore-Leaks, privind paradisurile evaziunii fiscale. Principalul scop este de a prezenta un front european unit in timpul summitului G8 de la inceputul lunii iunie.

Pentru a lupta mai bine impotriva fraudei fiscale, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut marti tarilor din UE sa generalizeze schimbul de date bancare privind toate formele de venituri.

In ceea ce priveste transparenta bancara, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker s-a aratat mai sceptic estimand saptamana trecuta ca "nu este posibil" sa se mearga mai departe de ce au stabili ministrii de finante ai celor 27 de tari la ultima lor reuniune din 14 mai.

Acestia au decis in 14 mai sa acorde Comisiei un mandat pentru a renegocia acorduri fiscale cu cinci tari: Elvetia, Andorra, Monaco, San Marino si Liechtenstein. Ei nu au reusit sa depaseasca un obstacol major: revizuirea unei legi privind privind regimul de fiscalizare a economisirilor, care necesita unanimitate. Aceasta lege din 2003 prevede schimbul automat de informatii in cadrul UE, insa Luxemburg si Austria beneficiaza de o derogare.

Luxemburg a anuntat ca va adera la acest dispozitiv fiscal in 2015, renuntand totodata, in parte, la secretul bancar. Dar, ca si Austria, Luxemburgul nu intentioneaza sa adopte, pentru moment, directiva revizuita, menita sa extinda schimbul automat de informatii si la alte venituri, cum ar fi asigurarea de viata.

Ambele tari doresc sa astepte incheierea negocierilor cu cele cinci tari inainte de a o sustine.

In pofida acestui impas, se crede ca dezbaterea a progresat. "Tonul si atmosfera s-au schimbat substantial. Exista deschideri care nu erau imaginabile in urma cu 12 luni", a declarat marti ministrul francez pentru Afaceri Europene, Thierry Repentin.

Premierul italian Enrico Letta a denuntat insa "o ipocrizie incredibila la nivel european" in lupta impotriva evaziunii fiscale. "Trebuie sa impunem transparenta iar timiditatea nu este permisa", a afirmat Letta.

Daca summitul de miercuri nu aduce la progrese concrete, s-ar putea ajunge la un acord asupra directivei privind regimul de fiscalizare a economisirilor cu ocazia urmatorului summit, din decembrie, a declarat o sursa diplomatica europeana pentru AFP.

Potrivit unei alte surse europene, summitul de la sfarsitul anului ar putea reveni si asupra altor teme fiscale de pe ordinea de zi a intalnirii de miercuri, precum frauda legata de TVA sau lipsa armoniei fiscale internationale care permite companiilor multinationale, cum ar fi Google sau Amazon, sa evite unele impozite.

Un alt subiect al summitului - energia - va ocupa circa jumatate din dezbateri. Liderii europeni vor cauta modalitati de a reduce costurile facturii la energie, in special prin asigurarea unei productii interne continue.

La acest punct, dezbaterea ar trebui sa se axeze pe gaze si petrol de sist, a caror exploatatare a oferit un avantaj clar producatorilor din SUA, preturile gazelor fiind mult mai mici decat cele europene. Cele 27 de tari ale Uniunii au pareri divergente privind aceasta problema, temandu-se de efectul pe care l-ar putea avea asupra mediului inconjurator.

Siria ar putea fi invitata la summit. Liderii europeni "vor sa vorbeasca despre situatia politica" din tara, insa "nicio decizie nu este prevazuta", in special cu privire la problema sanctiunilor, a declarat aceeasi sursa, potrivit AFP.

• Miza Romaniei la Bruxelles: diversificarea resurselor de energie, gazele de sist, exportul de gaze prin conductele din Romania, reabilitarea energetica a blocurilor
  

Potrivit cursdeguvernare.ro, din Mandatul cu care premierul Victor Ponta merge la Bruxelles reiese ca Romania va sustine la Consiliul European diversificarea resurselor de energie in Uniunea Europeana, o politica de neingradire a exploatarii gazelor de sist, mutarea banilor europeni de la energia verde la reabilitarea blocurilor de locuinte, precum si tranzitul gazelor prin conductele romanesti, in vederea exportului, in conditiile in care Romania asteapta sa fie chemata in judecata la Curtea Europeana de Justitie pe acest subiect.

*Gazele de sist: Romania vrea sa introduca acest subiect in dezbatere in continuarea discutiilor de la Consiliul European din februarie 2011, care s-au axat pe necesitatea diversificarii surselor si resurselor de energie, in speranta ca se va ajunge la un acord la nivel european potrivit caruia UE nu va da in viitor vreo reglementare care sa impiedice explorarea si exploatarea gazelor de sist. Delegatia Romaniei asteapta opozitie din partea comisarului european pentru Mediu, slovenul Janez Potocnik, si un posibil sprijin dim partea Marii Britanii, arata sursa citata.

* Gazoductul Nabucco: Romania spera ca Uniunea Europeana sa-si reafirme sprijinul pentru proiectul gazoductului Nabucco. Proiectul Nabucco este a concurent cu conducta Transadraitica, iar Azerbaidjanul (ca sursa de gaze) ar urma sa decida in iunie pentru care dintre gazoducte va opta sa furnizeze hidrocarburi, explica cursdeguvernare.ro.

Proiectul Transadriatic (TAP) este sustinut de guvernele albanez, grec si italian, potrivit unui acord de sustinere semnat in luna februarie la Atena. TAP concureaza cu Nabucco West, care isi propune sa transporte gaz caspic in Europa pe un traseu intre frontiera bulgaro-turca si Austria.

Constructia TAP, care ar urma sa aiba o lungime de 800 km, dintre care 478 km pe teritoriul grecesc, ar reprezenta o investitie de 1,5 miliarde de euro in Grecia si crearea a 2.000 de locuri de munca..

Ministrul italian a vorbit atunci despre "posibilitatea unei finantari semnificative a proiectului" de catre Uniunea Europeana, reafirmand ambitia tarii sale de a deveni un "hub gazeifer" in sudul european.

* Exportul de gaze prin conductele care tranziteaza Romania: Un alt subiect de pe agenda Romaniei este cel legat de sanctiunile pe care le risca din cauza lipsei unor sisteme de interoperabilitate care sa permita, printre altele, exportul de gaze prin conductele romanesti in alte state din UE, scrie cursdeguvernare.ro.

Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania ar trebui sa asigure si "fluxul invers", ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze.

Problemele apar din cauza a doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia, care blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza Romania. Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea - Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate."Practic, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu", au explicat surse din sector in martie 2012 pentru HotNews.ro.

Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul lui 2011. Insa, conform prevederilor respectivelor conventii, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016. HotNews.ro arata in vara lui 2011 ca Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Federatia Rusa. Aceasta conventie este foarte importanta in conditiile in care face referire atat la cantitatile de gaze rusesti livrate in Romania, cat si la tranzitul in tari terte. O modificare esentiala a conventiei va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele livrate de Rusia pentru consumatorii romani.

Potrivit cursdeguvernare.ro, interesul Romaniei la Consiliul European este ca Uniunea Europeana sa recunoasca acordul Romaniei cu Rusia ca fiind o chestiune de relatie a UE cu Moscova, ci nu o problema bilaterala Romania-Rusia. Sursele au declarat pentru publicatia citata ca CE are insa reticente, pentru ca este vorba de Rusia.

* Reabiltarea energetica a blocurilor: Un alt punct al Mandatului Romaniei la Consiliul European este ca UE sa accepte o anumita flexibilitate pentru realocarea unor fonduri europene de la proiectele pentru energie din surse regenerabile la reabilitarea termica a blocurilor. Interesul Romaniei vizeaza aici banii de pe Politica de Coeziune 2014-2020, arata sursa citata.

Premierul Victor Ponta a declarat marti ca unul dintre principalele subiecte cu care se va prezenta la reuniunea Consiliului European de miercuri este alinierea politicii Romaniei privind energiile regenerabile la media europeana. Potrivit prim-ministrului, decizia Romaniei este de a sustine in continuare "energia verde", insa pastrand un echilibru. "Mai pe romaneste, vrem energie regenerabila, dar vrem sa tinem costurile pentru industrie si pentru populatie in limitele acceptabile. Altfel degeaba avem energie verde, dar nu are cine sa o mai consume", a spus Victor Ponta.

Acesta a precizat ca un alt subiect de discutie va fi protectia consumatorului vulnerabil. "Romania are o parte mai importanta a populatiei cu venituri reduse, care are nevoie in continuare de politici, asa cum de altfel am si adoptat, de sprijinire a celor cu venituri foarte mici, unde cresterea pretului la energie este greu de suportat".

In cadrul reuniunii Consiliului European va fi discutata si problema surselor neconventionale de gaze.

Reamintim ca Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ privind reducerea schemei de sprijin pentru producatorii de energie regenerabila.