Persoanele ocupate care au inceput sa lucreze la un nou loc de munca in ultimele trei luni au reprezentat 1,0% din totalul populatiei ocupate, se arata intr-o cercetare a Institutului National de Statistica furnizata la solicitarea HotNews.ro. In aceasta categorie sunt incluse persoanele angajate pentru prima data, precum si cele care si-au schimbat locul de munca in ultimele trei luni. Persoanele active cu nivel scazut de instruire reprezentau 36,0% din totalul populatiei de 15 ani si peste, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 12,4%. Somajul a afectat intr-o masura mai mare persoanele cu nivel de instruire mediu, pentru care rata somajului a fost de 7,4%, comparativ cu ratele inregistrate pentru absolventii invatamantului scazut (6,7%) si superior (5,6%). Vezi in text in ce domenii durata de lucru/saptamana e cea mai ridicata, cati lucratori part-time sunt in Romania si care e legatura dintre gradul de ocupare si nivelul de instruire

Analiza pe forme de proprietate si pe activitati ale economiei nationale evidentiaza ca, dintre persoanele ocupate in activitati neagricole, 23,1% si-au desfasurat activitatea in sectorul public si 75,4% in sectorul privat. Repartizarea populatiei ocupate pe grupe de ocupatii indica faptul ca, cele mai mari ponderi in totalul populatiei ocupate erau detinute de lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit (28,8%) si de muncitorii calificati si asimilati (15,2%). Dintre tineri (15-24 ani), 9,7% au lucrat ca lucratori calificati si asimilati, 14,9% lucratori in domeniul serviciilor, 17,5% ca muncitori necalificati, iar 34,8% ca lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit.

Persoanele ocupate in varsta de munca (15-64 ani) se regaseau in proportie de 44,4% in servicii, 26,1% in sectorul agricol, iar 29,5% lucrau in industrie si constructii

Pentru populatia ocupata in trimestrul IV 2012, durata medie obisnuita a saptamanii de lucru in activitatea principala a fost de 40,1 ore/saptamana, iar durata medie efectiva de 38,7 ore/saptamana. Cea mai mare durata medie efectiva a saptamanii de lucru s-a inregistrat in transporturi si depozitare (41,7 ore/ saptamana), iar cea mai mica in sectorul agricol (33,5 ore/saptamana).

Au lucrat cu program partial 885.000 persoane; dintre acestea 88,2% locuiau in mediul rural, 57,1% erau lucratori pe cont propriu, iar 50,8% erau barbati. In ultimul trimestru al anului 2012, 521 mii persoane doreau sa lucreze cu program de lucru mai lung (numar mai mare de ore) decat in prezent, pastrandu-si sau nu aceeasi ocupatie. Din aceasta categorie de persoane 79,2% locuiau in mediul rural, 62,5% erau de sex masculin si numai 11,8% au cautat un alt loc de munca. Ponderea persoanelor care doreau sa lucreze un numar mai mare de ore decat in prezent in totalul populatiei ocupate era de 5,6%.

Somajul a afectat intr-o masura mai mare persoanele cu nivel de instruire mediu, pentru care rata somajului a fost de 7,4%, comparativ cu ratele inregistrate pentru absolventii invatamantului scazut (6,7%) si superior (5,6%). Rata somajului de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost de 3,2%. Ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri a fost de 45,8%.

Somajul pe termen lung a inregistrat valori foarte apropiate pe sexe (46,0% in randul femeilor si 45,7% in randul barbatilor), pe medii insa intensitatea a fost mai mare in randul persoanelor din mediul urban (48,5%, fata de 39,8% pentru persoanele din mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de 13,3%, iar incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului de 58,5%. Repartizarea populatiei de 15 ani si peste dupa nivelul de instruire releva ca, in trimestrul IV 2012, putin peste jumatate (51,6%) avea nivel mediu de instruire.

Persoanele cu nivel scazut de instruire reprezentau 36,0% din totalul populatiei de 15 ani si peste, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 12,4%. Femeile reprezentau majoritatea absolventilor invatamantului superior (51,3%), iar barbatii al celui mediu (52,5%). Pe medii de rezidenta, aceste categorii de absolventi aveau domiciliul in mediul urban in proportie de 88,1% si respectiv 63,7%. Ponderea persoanelor de 30-34 ani cu studii superioare a fost in trimestrul IV 2012 de 21,7%, cu valori relativ apropiate pe sexe (22,3% pentru femei si de 21,1% in cazul barbatilor), dar semnificativ diferite pe medii (32,3% in mediul urban fata de numai 5,9% in rural).

Distributia populatiei in varsta de 25-64 ani dupa nivelul scolii de cel mai inalt grad absolvite arata ca majoritatea persoanelor din aceasta grupa de varsta (60,4%) avea nivel mediu de instruire. Persoanele cu studii superioare detineau o pondere de 15,7%; pe sexe, proportia a fost relativ apropiata (15,9% pentru persoanele de sex feminin si 15,4% pentru cele de sex masculin). In schimb, pe medii de rezidenta s-au inregistrat diferente semnificative: 23,6% pentru persoanele cu domiciliul in mediul urban, fata de numai 4,3% pentru persoanele cu domiciliul in mediul rural. Tinerii in varsta de 20-24 ani cu nivel de instruire cel putin mediu reprezentau 80,8% din totalul tinerilor apartinand acestei grupe de varsta. Pe sexe, aceasta proportie a avut valori relativ apropiate (82,1% in cazul persoanelor de sex feminin si 79,4% in cazul celor de sex masculin); pe medii de rezidenta insa, diferenta a fost semnificativa: 90,5% in mediul urban, fata de numai 68,7% in mediul rural.

Participarea la instruire a populatiei de 15 ani si peste Din populatia de 15 ani si peste, in luna premergatoare intervievarii, 9,7% a urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie sau in afara acestuia. Nivelul acestui indicator a inregistrat o diferenta mica pe sexe: 9,9% pentru persoanele de sex masculin si 9,6% pentru cele de sex feminin. Pe medii de rezidenta, insa, diferenta a fost mai mare: 11,1% pentru persoanele cu domiciliul in mediul urban, fata de 8,0% pentru persoanele cu domiciliul in mediul rural. In trimestrul IV 2012, gradul de participare la procesul educational sau de instruire al persoanelor de 25-64 ani era de 1,3%. Gradul de participare la cel putin o forma de instruire a fost de 1,1% pentru persoanele ocupate, 2,6% pentru someri si 20,4% pentru persoanele inactive in varsta de 15 ani si peste.

Instruirea in cadrul sistemului national de educatie In trimestrul IV 2012, 1,7 mil persoane in varsta de 15 ani si peste au urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie; dintre acestea, ponderile majoritare au fost detinute de catre femei (51,2%), de persoanele cu domiciliul in mediul urban (63,5%) si de catre tineri (92,3%). Pentru 94,3% dintre aceste persoane, durata totala a instruirii a fost de doi ani si peste. Timpul alocat instruirii a fost, in medie, de 28,6 ore pe saptamana Scopul declarat al instruirii a fost, in 95,1% din cazuri pregatirea scolara sau universitara de baza.

Proportia persoanelor care au urmat o forma de instruire in vederea formarii profesionale era de 4,0% din total.

Din totalul celor care au urmat o forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie, persoanele ocupate au reprezentat 4,2%, iar somerii numai 1,0%.

In ceea ce priveste domeniile de pregatire, 25,5% au urmat o forma de instruire in domeniul stiintelor sociale, economice si juridice, 19,7% in domenii specifice activitatilor industriale, constructii si arhitectura, 19,6% au urmat programe generale care asigura pregatirea de baza a individului, iar 14,7% au studiat in domeniul stiintelor, matematicii sau al informaticii.

Rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tinerii de 18-24 ani (proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel scazut de educatie, care nu urmeaza nicio forma de instruire formala sau non-formala, in ultimele patru saptamani precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani) a fost in trimestrul IV 2012 de 16,9%. Aceasta rata a inregistrat valori mai mari pentru persoanele de sex masculin (18,1% fata de 15,8% in cazul persoanelor de sex feminin) si in randul persoanelor din mediul rural (28,1%, fata de numai 7,3% in mediul urban).

Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire (proportia tinerilor de 15-34 ani care nu urmau nicio forma de instruire - formala sau non-formala - si nici nu lucrau in totalul tinerilor de 15-34 ani) a fost in trimestrul IV 2012 de 20,3%, mai mare in cazul femeilor (25,6% fata de 15,2% in cel al barbatilor) si in cazul celor rezidenti in mediul rural (23,3% fata de 17,9% pentru tinerii din mediul urban).

Distributia populatiei ocupate dupa nivelul de instruire evidentiaza faptul ca majoritatea (55,3%) erau absolventi ai invatamantului liceal (inclusiv treapta I) si profesional. Pe sexe, in randul persoanelor ocupate, ponderi semnificative erau detinute de absolventii invatamantului liceal (inclusiv treapta I): 32,4% dintre persoanele de sex masculin si 35,5% dintre persoanele de sex feminin.

Numarul femeilor antreprenor este de 2,6 ori mai mic decat cel al barbatilor. Dintre persoanele ocupate tinere (15-24 ani), 54,8% au lucrat ca salariati, 34,2% ca lucratori familiali neremunerati si numai 10,7% ca lucratori pe cont propriu. Dintre salariati, 73,3% lucrau in sectorul privat, 25,0% in sectorul public si 1,7% in sectorul mixt.

Activitatea secundara In perioada octombrie-decembrie 2012, 197.000 persoane au desfasurat si activitati secundare, majoritatea in sectorul agricol (92,7%). Populatia cu activitati multiple reprezenta 2,1% din populatia ocupata, ponderile cele mai mari inregistrandu-se in randul populatiei masculine (2,5%, fata de 1,6% in cazul femeilor), al celei din mediul rural (4,3%, fata de numai 0,4% in urban), precum si in cel al absolventilor de invatamant profesional (3,3%). Majoritatea persoanelor ocupate cu activitati multiple locuiau in mediul rural (90,4%), iar 66,1% erau persoane de sex masculin. Dintre persoanele care in activitatea secundara erau lucratori pe cont propriu sau lucratori familiali neremunerati, 94,0% locuiau in mediul rural, iar 91,4% s-au declarat salariati in activitatea principala. Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atat in activitatea principala cat si in cea secundara au reprezentat numai 2,8% din totalul celor cu activitati multiple

Somajul Rata somajului (proportia somerilor in populatia activa) la nivelul tarii a fost de 6,9%. Se mentin rate inalte pentru somerii de sex masculin (7,2%, fata de 6,5% pentru somerii de sex feminin) si pentru cei cu domiciliul in mediul urban (8,5%, fata de 4,8% in mediul rural). Pe grupe de varsta, rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (22,7%) in randul tinerilor (15-24 ani), prezentand o diferenta semnificativa pe cele doua medii de rezidenta: 31,5% pentru mediul urban, fata de 16,5% pentru mediul rural Dupa nivelul de instruire absolvit, din totalul somerilor 39,0% proveneau din randul persoanelor cu pregatire liceala (inclusiv treapta I), 22,3% erau absolventi ai scolilor profesionale, complementare sau de ucenici, iar 17,3% erau absolventi ai invatamantului gimnazial. In totalul somerilor, absolventii invatamantului universitar detineau o pondere de 14,6%, inregistrandu-se o valoare mai mare in randul femeilor (20,3%, fata de 10,6% in cazul barbatilor).

Rata somajului dupa nivelul de instruire a atins nivelul cel mai ridicat in randul absolventilor de invatamant cu nivel mediu de instruire (7,4%). Somajul a afectat in masura mai mica persoanele cu nivel de educatie superior si scazut, pentru care rata somajului a inregistrat valoari de 5,6%, respectiv 6,7%. Valoarea cea mai mica a ratei somajului s-a inregistrat in randul persoanelor de sex feminin cu nivel scazut de instruire 4,2%, iar cea mai mare valoare au inregistrat-o somerii din mediul urban cu nivel de pregatire scazut, respectiv, 19,0%.

• In trimestrul IV 2012, 61,8% dintre somerii au provenit din randul persoanelor care au lucrat inainte, fenomen ce s-a manifestat mai pregnant in randul persoanelor de sex masculin (62,8%, fata de 60,3% in cazul femeilor) si in mediul urban (64,4%, fata de 55,8% in mediul rural).

• Dintre somerii cu experienta in munca, 35,1%, au absolvit liceul (inclusiv treapta I), iar 30,4% erau absolventi ai scolilor profesionale, complementare sau de ucenici.

• Dintre somerii care nu au lucrat niciodata, 64,1% aveau domiciliul in mediul urban, 56,8% erau de sex masculin, iar 45,3% aveau studii liceale (inclusiv treapta I). Durata medie a somajului a fost in trimestrul IV 2012 de 13,4 luni. Pe sexe, valoarea acestui indicator a fost de 13,8 luni pentru persoanele de sex masculin si 12,9 luni pentru persoanele de sex feminin.
  
• Pe medii de rezidenta, durata medie a somajului a fost de 14,2 luni in mediul urban si 11,7 luni in mediul rural. Distributia dupa durata somajului evidentiaza ca somerii se concentrau in prima parte a intervalului generat de durata somajului: 54,2% dintre someri se aflau in somaj de o perioada mai mica de 12 luni. Din numarul total al somerilor, 21,4% erau in somaj de doi ani si peste.

Din cei 313.000 someri pe termen lung (aflati in somaj de un an si peste) 58,2% erau barbati, iar 73,0% locuiau in mediul urban. Rata somajului de lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de un an si peste in populatia activa) a fost de 3,2%.

• Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului (ponderea somerilor in varsta de 15-24 ani aflati in somaj de sase luni si peste, in totalul somerilor din aceeasi grupa de varsta) a fost de 58,5%. Somerii tineri aflati in somaj de un an si peste au detinut in totalul somerilor tineri o pondere de 42,4%.

Rata somajului de foarte lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de doi ani si peste in populatia activa) a fost de 1,5%. Acest indicator a inregistrat valori mai ridicate pentru somerii cu domiciliul in mediul urban si pentru cei de sex masculin (de 2,0%, respectiv 1,6%). Somerii de sex feminin si somerii cu domiciliul in mediul rural au inregistrat valori ale ratei somajului de foarte lunga durata de numai 1,3%, respectiv 0,8%.

• Pentru populatia ocupata din categoria salariatilor, analiza pe decile a castigului salarial din activitatea principala arata ca raportul dintre castigul salarial mediu din decila superioara (decila 10 - formata din cei mai bine platiti salariati) si cel din decila inferioara (decila 1 - care cuprinde salariatii cu cele mai mici salarii) a fost in trimestrul IV 2012 de 4,093 (fata de 4,214 in trimestrul precedent). Disparitatile intre salariile realizate de persoanele de sex feminin si cele de sex masculin, pe diferite activitati economice pot aparea ca urmare a diferentelor de nivel de calificare si de pozitie ierarhica. Un procent de 11,8% dintre barbatii salariati se regaseau in decila superioara (decila 10) fata de numai 7,2% in cazul femeilor. In schimb, in decila inferioara (decila 1) se aflau 15,6% dintre femeile salariate si numai 8,1% dintre barbatii salariati.

Castigul salarial creste pe masura inaintarii in varsta. Astfel, 35,3% dintre persoanele in varsta de 55 de ani si peste se regaseau in decilele 8, 9 si 10, fata de numai 18,9% in cazul tinerilor (15-24 ani). Salariatii cu nivel de instruire superior ocupa o pozitie mai buna in ierarhizarea dupa castigul salarial. Astfel, 52,8% dintre acestia se pozitionau in ultimele 3 decile (decilele 8, 9 si 10). Procentul corespunzator a fost in cazul salariatilor cu nivel scazut de instruire, de numai 9,6%. Repartizarea salariatilor pe decile de castig salarial si activitati ale economiei nationale arata ca peste jumatate dintre salariatii din industria extractiva (77,0%), productia si furnizarea de energie electrica, termica, gaze si apa (59,3%) si informatii si comunicatii (53,6%) se regaseau in decilele superioare (decilele 8, 9 si10).

La polul opus, ponderi mari ale salariatilor din decilele inferioare (1, 2 si 3) s-au inregistrat in activitatile de servicii administrative (47,1%), hoteluri si restaurante (45,0%) si comert cu ridicata (40,7%). In functie de ocupatia detinuta, 30,3% dintre conducatorii si functionarii superiori din administratia publica si din unitatile economico-sociale si 27,0% dintre lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit realizau castiguri salariale care ii plasau in ultima decila.

Pe masura ce scade nivelul de instruire, scade si gradul de ocupare. Astfel, sunt ocupate 62,6% dintre persoanele cu nivel mediu de instruire si numai 42,0% dintre cele cu nivel scazut de instruire. Rata de ocupare a populatiei din grupa de varsta 20-64 ani a fost la finele anului trecut de 63,6%, inregistrand valori mai mari pentru persoanele ocupate de sex masculin (71,8%) fata de cele de sex feminin (55,6%). Pe medii de rezidenta rata de ocupare a populatiei de 20-64 ani din mediul rural (65,6%) a depasit-o cu 3,4 puncte procentuale pe cea a populatiei rezidente in mediul urban. Rata somajului a fost de 6,9%. Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate a fost de 0,7 puncte procentuale (7,2% pentru barbati fata de 6,5% pentru femei), iar pe medii rezidentiale, de 3,7 puncte procentuale (8,5% pentru urban fata de 4,8% pentru rural).