Finantele intentioneaza sa propuna inlocuirea penalitatii fixe de intarziere de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de intarziere (7,3% pe an), potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta (vezi atasament). Actualul sistem (penalitatea de intarziere de 5% sau 15%) incurajeaza plata voluntara pana la implinirea termenului de 90 de zile de la scadenta, astfel ca, dupa acest termen, contribuabilii nu mai sunt incurajati sa achite impozitele si taxele deoarece penalitatea de intarziere este aceeasi (15%). De asemenea, mai apar modificari in domeniul esalonarilor la plata si posibilitatea amanarii la plata a unor obligatii fiscale administrate de ANAF.

Descarca din atasament proiectul de OUG

De exemplu masura de esalonare la plata s-a dovedit eficienta din punct de vedere al colectarii, in sensul ca de aceasta a beneficiat un numar de aproximativ 7000 contribuabili si au fost incasate obligatii fiscale de peste 870 milioane lei (din esalonari finalizate, in derulare si pierdute). Mai mult, eficienta masurii consta nu numai in incasarea arieratelor, dar ea a asigurat si incasarea obligatiilor curente, intrucat achitarea acestora reprezinta conditie de mentinere a valabilitatii esalonarii.

"Prin aplicarea masurilor prevazute in proiectul de act normativ, statul se comporta ca un creditor privat prudent care urmareste recuperarea integrala a obligatiilor fiscale restante. De asemenea, prin masurile propuse in ceea ce priveste amanarea la plata Statul, de asemenea, se comporta ca un creditor privat prudent in conditiile in care creanta sa este asigurata prin poprirea legala infiintata la tert (autoritatea competenta). Pe cale de consecinta, ca efect al popririi, autoritatea competenta nu va mai plati obligatiile de plata catre contribuabil, ci acestea vor fi virate organului fiscal in vederea stingerii obligatiilor fiscale amanate la plata. Referitor la masura de anulare a dobanzilor si penalitatilor de intarziere pe care contribuabilii le datoreaza ca urmare a neachitarii la scadenta a obligatiilor fiscale, mentionam ca o asemenea masura nu ofera un avantaj de natura economica contribuabililor atata timp cat aceasta masura priveste doar situatia in care si contribuabilii, la randul lor, renunta la incasarea sau perceperea de dobanzi, penalitati sau accesorii, de orice natura, de la autoritatile competente.

Schimbarea sistemului dobanzilor si penalitatilor de intarziere cu unul mai flexibil, reprezinta o masura favorabila mediului de afaceri, povara fiscala fiind redusa, in contextul in care nivelul penalitatilor propus prin prezentul act normativ (0,02% pentru fiecare zi de intarziere) este inferior celui actual", se arata in Nota de Fundamentare care insoteste documentul.

Schimbarile vizate:

In domeniul procedurii fiscale

Penalitatile de intarziere trebuie sa constituie o sanctiune pentru neplata la scadenta, calculata ca un procent la nivelul sumei neplatite, astfel incat aceasta sa creasca in raport cu valoarea sumei neplatite si cu perioada de intarziere.

Astfel, modificarea privind stabilirea naturii dobanzilor, respectiv faptul ca acestea au caracter recuperatoriu, reprezentand pierderea suferita de creditor (statul) ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale, se impune pentru a elimina eventualele confuzii cu privire la natura juridica a dobanzilor, pe de o parte, si a penalitatilor de intarziere pe de alta parte, in contextul modificarii modului de asezare a penalitatilor, respectiv similar dobanzilor.

Revizuirea modalitatii de percepere a penalitatilor de intarziere, a fost facuta astfel incat sa incurajeze conformarea voluntara in cea ce priveste plata obligatiilor fiscale.

• In acest sens, se propune inlocuirea penalitatii fixe de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de intarziere (7,3% pe an). Actualul sistem (penalitatea de intarziere de 5% sau 15%) incurajeaza plata voluntara pana la implinirea termenului de 90 de zile de la scadenta, astfel ca, dupa acest termen, contribuabilii nu mai sunt incurajati sa achite impozitele si taxele deoarece penalitatea de intarziere este aceeasi (15%). Or sistemul propus diferentieaza cuantumul penalitatii de intarziere in functie de zilele de intarziere.
  

• In ceea ce priveste stingerea obligatiilor fiscale prin darea in plata prin oferirea unui bun imobil, pentru o mai buna claritate a textului, se propune ca si persoanele care devin debitori in conditiile art. 25 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala (persoana care isi asuma obligatia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata) sa poata oferi un bun imobil (de regula bunul afectat garantarii) pentru a se stinge obligatiile fiscale.
  

De asemenea, se reglementeaza si faptul ca in cazul acestor debitori, bunurile oferite in vederea stingerii prin dare in plata trebuie sa fie libere de orice sarcini si sa nu fie supuse executarii silite, scopul fiind acela de a nu diminua activul acestui debitor in situatia in care el este supus executarii silite pentru obligatiile fiscale personale.

In proiectarea unui regim de sanctiuni pentru platile intarziate, trebuie ca penalizarile si dobanda sa descurajeze neconformarea, in timp ce dobanda este destinata sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului.

Pentru acest motiv, legislatia fiscala ar trebui sa stabileasca penalitatile si dobanzile ca doua instrumente separate. Nivelul dobanzii trebuie sa fie peste rata dobanzii creditelor acordate de institutiile financiare astfel incat sa descurajeze contribuabilii de a utiliza arieratele ca surse de finantare ale activitatilor lor dar nici sa nu fie la un nivel foarte mare pentru a constitui un element impovarator pentru contribuabil.

In domeniul esalonarii la plata

Modificarile in domeniul esalonarii la plata vizeaza, :

• clarificarea prevederilor referitoare la constituirea de garantii in situatia in care bunurile sunt ipotecate/gajate, respectiv precizarea expresa ca valoarea bunurilor aduse drept garantie trebuie sa fie indestulatoare si nu garantia (sechestrul sau ipoteca);

• extinderea cazurilor cand se poate modifica decizia de esalonare la plata in perioada de valabilitate a esalonarii, prin includerea in esalonare a obligatiilor fiscale stabilite de organele de inspectie fiscala prin decizie de impunere, cu termene de plata dupa data comunicarii deciziei de esalonare la plata;

• extinderea termenului de la 30, respectiv 90 de zile, la 180 de zile in vederea achitarii obligatiilor transmise spre recuperare Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si care nu intra in sfera de acordare a esalonarii la plata;

• completarea criteriilor in functie de care un contribuabil se incadreaza in categoria de contribuabil cu risc fiscal mic, prin introducerea conditiei ca persoanele juridice sa fi fost infiintate cu minimum 12 luni inainte de data depunerii cererii, pentru a preintampina posibilitatea accesarii unei esalonari la plata conform procedurii simplificate de catre contribuabilii nou infiintati si al caror comportament nu poate fi inca apreciat datorita informatiilor insuficiente cu privire la acest contribuabil;
  

• reglementarea situatiei in care organul fiscal constata ca, ulterior emiterii undei decizii de esalonare la plata in cazul  ontribuabililor cu risc fiscal mic, ca datele si informatiile prezentate de acestia nu corespund realitatii. In acest caz, organul fiscal emite decizie de anulare a deciziei de esalonare la plata care produce aceleasi efecte cu decizia de constatare a pierderii valabilitatii esalonarii la plata.

In domeniul acordarii de facilitati sub forma amanarii la plata a obligatiilor fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pentru contribuabilii care au de incasat sume certe, lichide si exigibile de la autoritati cu competente in gestionarea fondurilor europene in baza contractelor de finantare incheiate cu acestea

• S-a reglementat o noua facilitate la plata impozitelor, taxelor si contributiilor, respectiv amanarea la plata a acestor obligatii fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau transmise spre recuperare acestei institutii, in situatia in care contribuabilii au de incasat sume certe, lichide si exigibile de la autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene in baza contractelor de finantare incheiate cu acestea.

In acest sens, se propune ca amanarea la plata:

- sa fie in limita sumei de incasat de la autoritatea competenta;

- sa fie pana la momentul la care autoritatea competenta are resurse banesti pentru executarea obligatiei, dar nu mai mult de 2 ani.

• Totodata, se propune ca amanarea la plata sa nu se acorde anumitor contribuabili fie datorita procedurilor speciale in care se afla (in procedura insolventei sau in procedura esalonarii la plata), fie datorita riscului de a nu putea "valorifica garantia" (sumele ce trebuie platite de institutia sau autoritatea publica sunt poprite de alti creditori).

De subliniat ca, in situatia in care contribuabilul a renuntat la perceperea sau incasarea de dobanzi, penalitati sau accesorii, de orice natura, aferente creantelor de incasat de la autoritatea competenta, organul fiscal emite o decizie de anulare a dobanzilor, penalitatilor de intarziere si accesoriilor, de orice natura, aferente obligatiilor fiscale principale amanate la plata. In plus, pentru aceasta situatie contribuabilul nu datoreaza, pe perioada amanarii, nicio dobanda, penalitate de intarziere sau accesorii de orice natura. O asemenea masura reprezinta o aplicatie a principiului echivalentei, in conditiile in care ambele parti ale raportului juridic au renuntat la perceperea de obligatii accesorii ca urmare a neplatii la scadenta a obligatiilor pecuniare ce le reveneau.

"Modificarile aduse prin prezentul proiect de ordonanta de urgenta produc efecte asupra conformarii voluntare, cresterea volumului incasarilor la bugetul general consolidat si reducerii arieratelor", se mai arata in Nota de Fundamentare a proiectului.