Inflatia anuala din Uniunea Europeana a urcat in luna mai la 1,6%, in timp ce preturile de consum din zona euro au crescut in medie cu 1,4%, iar Romania a inregistrat cea mai puternica rata de majorare a preturilor din UE, se arata intr-un comunicat publicat vineri de Eurostat. Romania a avut cea mai ridicata inflatie din UE in mai, de 4,4%, urmata de Estonia (3,6%) si Olanda (3,1%), se mai spune in comunicat. Datele Eurostat se refera la indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC). Cele mai scazute rate ale inflatiei din UE in luna mai au fost inregistrate in Grecia (-0,3%), Letonia (-0,2%) si Cipru (0,2%).

In general, diferentele intre IPC si IAPC corespunzatori unei anumite tari sunt generate de cel putin unul dintre urmatorii factori:

  •  Cel mai important factor cu impact asupra comparabilitatii internationale a IPC este modul de tratare a costurilor aferente locuintelor ocupate de proprietari. In 16 dintre cele 27 de state membre UE, aceste costuri se exclud din calculul IPC conform definitiei nationale, in timp ce in alte state membre se aproximeaza fie prin chirii imputate proprietarilor, fie prin cheltuieli asociate creditelor ipotecare. In cel de al doilea caz, se includ, de regula, si variatiile cheltuielilor cu reparatiile/amenajarile importante sau, alternativ, variatiile amortizarii estimate a locuintei. In prezent, IAPC nu include variatiile costurilor aferente locuintelor ocupate de proprietari, nefiind inca luata o decizie in aceasta privinta. Eurostat analizeaza metoda achizitiei nete, respectiv includerea variatiilor pretului de cumparare a locuintelor si ale cheltuielilor cu reparatii/amenajari importante si intretinere.
  • Cheltuielile de consum luate in calculul IPC conform definitiei nationale pot varia de la o tara la alta. In cazul in care se utilizeaza principiul "national" al consumului, IPC reflecta variatiile preturilor tuturor bunurilor si serviciilor achizitionate de consumatorii rezidenti in tara respectiva, inclusiv ale cheltuielilor efectuate de acestia in strainatate. Alternativa consta in aplicarea principiului "intern", care ia in considerare toate cheltuielile de consum realizate in tara respectiva, indiferent de statutul de rezident/nerezident al consumatorilor. IAPC se calculeaza pe baza principiului "intern" al consumului.
  • Actualizarea componentei si structurii cosului de consum utilizat in calculul IPC conform definitiei nationale si respectiv  al IAPC se poate face la intervale diferite. Un avantaj al actualizarii periodice (de exemplu, in fiecare an) a cosului si a ponderilor IAPC il reprezinta faptul ca indicele reflecta astfel tendintele actuale ale consumului. IAPC este un indice Laspeyres cu baza fixa care permite, dar nu impune, o actualizare anuala a ponderilor bunurilor si serviciilor in cosul de consum. Anual, este necesara o verificare a reprezentativitatii ponderilor IAPC, pentru a se putea opera modificari in cazul in care acestea influenteaza negativ relevanta sau comparabilitatea indicilor de preturi.
  • Unele institute nationale de statistica utilizeaza, pentru nivelul cel mai detaliat de agregare, formule diferite pentru calculul IPC conform definitiei nationale si, respectiv, al IAPC.
  • In cazul IPC conform definitiei nationale, sfera de cuprindere a serviciilor de sanatate, protectie sociala si educatie difera semnificativ de la o tara la alta. De exemplu, cheltuielile efective ale consumatorilor pentru servicii medicale si de educatie nu sunt intotdeauna luate  in considerare in masurarea inflatiei prin IPC. Armonizarea modurilor de abordare a acestor cheltuieli in cadrul IAPC a reprezentat o realizare majora.
  • Exista diferente semnificative in abordarea statistica a modificarii calitatii produselor, a introducerii noilor produse in cosul de consum, a soldarilor, a produselor sezoniere etc.