- Presiune crescanda din partea investitorilor si a actionarilor pentru atingerea obiectivelor
Desi respondentii romani sustin ca au o viziune optimista in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de piata, acest lucru este contrazis de asteptarile lor. Ei se asteapta ca obiectivele financiare sa devina si mai greu de atins si la o presiune suplimentara asupra pachetului salarial, ceea ce sugereaza ca, de fapt, perspectiva lor este una pesimista.
Kenan Burcin Atakan, Lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young Romania afirma: "Angajatii din Romania par sa resimta o presiune crescuta pentru a obtine performanta si constientizeaza posibilitatea unor eventuale reduceri salariale. Aceasta presiune interna ar trebui sa fie sustinuta si gestionata printr-o solida cultura interna de combatere a fraudei si de guvernanta a aspectelor legate de conformitate".
- Organizatiile nu stiu ce se intampla in interior
Rezultatele sondajului, incluzand respondentii din Romania, sugereaza ca, desi majoritatea celor intervievati constientizeaza importanta politicilor de combatere a coruptiei in organizatiile lor, considera ca monitorizarea acestora este deficitara.
In plus, sondajul arata ca unul din patru respondenti din Romania considera ca respectarea indeaproape a politicilor de combatere a coruptiei dauneaza competitivitatii lor pe piata locala.
Kenan Burcin Atakan comenteaza: "Politicile timide, incoerente de prevenire si combatere a fraudei creeaza o imagine de vulnerabilitate a companiei fata de propriii angajati. Odata ce aceasta vulnerabilitate este constientizata, implementarea efectiva si eficienta a unui program de prevenire si combatere a fraudei devine o provocare majora pentru organizatie si, de fapt, reprezinta o componenta esentiala a unei afaceri durabile".
- Mita si coruptia mai scazute in Romania decat in Europa de Est
Mai mult, dintre romanii chestionati, doar 19% au indicat ca in sectorul in care firma lor isi desfasoara activitatea, mita este o practica des intalnita pentru a castiga contracte, comparativ cu o rata de raspuns de 37% inregistrata in Europa de Est. Aceasta afirmatie a fost sustinuta si de cei 59% dintre respondentii romani, care considera ca oferirea de cadouri, bani sau alte atentii pentru a castiga sau mentine o afacere nu poate fi justificata pentru a ajuta o companie sa supravietuiasca, nici macar in situatia unei recesiuni economice.
Rezultatele studiului scot in evidenta faptul ca majoritatea respondentilor percep coruptia ca pe un fenomen raspandit pe scara larga in tarile lor, dar cand vine vorba despre existenta acestui fenomen in cadrul sectorului de afaceri in care firmele lor activeaza, perceptia lor se schimba.
Kenan Burcin Atakan este de parere ca "pentru a reduce riscurile de frauda, mita si coruptie, managementul trebuie sa constientizeze faptul ca si compania pe care o conduce, si nu doar piata locala, este expusa la astfel de riscuri. Acceptarea faptului ca aceste riscuri exista reprezinta primul pas in crearea si implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei".
- Programele locale de prevenire fraudei nu sunt considerate eficiente
In Romania, eficacitatea programelor de conformitate este considerata a fi partial impiedicata de o lipsa perceputa de flexibilitate, intrucat numai 13% dintre respondenti considera ca politicile anti-coruptie sunt adaptate la nevoile locale. Aceasta problema este exacerbata de lipsa de incredere in raportarea fraudelor si in cadrul ce defineste semnalarea actelor de coruptie. Mai putin de jumatate din angajatii intervievati sunt de parere ca firma lor sustine persoanele care au raportat cazuri de suspiciuni de frauda, mita si coruptie.
Kenan Burcin Atakan concluzioneaza: "Desi companiile resimt presiunea reducerii costurilor, o abordare proactiva in ceea ce priveste prevenirea fraudei este mai eficace si mai putin costisitoare decat o abordare reactiva privind combaterea fraudelor. Odata definite, programele anticoruptie trebuie puse in aplicare in mod corespunzator prin comunicare constanta, training si monitorizare, precum si printr-un mesaj puternic venit din partea celor care conduc compania".
La ce ne trebuiesc atâtea comune, cu aparatul bugetar aferent? Dar atâtea primării şi alte aparate bugetare?