TOPUL evenimentelor economice din saptamana 24-30 iunie: esecul Nabucco, scumpirea gazului, incheierea acordului cu FMI, aprecierea leului. Declaratia saptamanii

Sâmbătă, 29 iunie 2013, 6:30 Economie | Finanţe & Bănci

Romania a incheiat cu bine ultimele doua evaluari ale boardului FMI, chiar daca a fost nevoie de prelungirea cu trei luni a acordului. Leul s-a apreciat in saptamana 24-30 iunie, iar proiectul Nabucco s-a sfarsit inainte de a prinde contur. Acestea sunt doar cateva din evenimentele economice importante ale saptamanii. In finalul articolului veti gasi evenimentele de semnalat pentru saptamana urmatoare si o noua rubrica, "Declaratia saptamanii". Ordinea evenimentelor prezentate este aleatoare.
Voi ce evenimente ati fi adaugat celor selectate de noi?

Evenimente interne

• Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat miercuri ultimele doua evaluari ale acordului cu Romania

FMI a aprobat in aceeasi sedinta scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes. "Romania a incheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflatia de baza ramane redusa, iar balanta fiscala si cea a contului curent sunt sustenabile. Totusi, cresterea este slaba si exista riscuri de inrautatire a situatiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potentialului de crestere al Romaniei si pentru crearea de locuri de munca, in timp ce continuarea disciplinei fiscale este esentiala pentru ancorarea stabilitatii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

FMI recomanda Guvernului noi reforme in domenii precum sanatate, taxe, energie, transporturi si companii de stat.
Va urma probabil un nou acord de tip preventiv, dupa ce directorul general al FMI Christine Lagarde va vizita Romania la jumatatea lunii iulie. Citeste si Cata nevoie mai avem de un acord cu Fondul?

• Pretul gazelor pentru populatie va creste la 1 iulie cu 8% si la 1 octombrie cu 2%, iar pentru clientii noncasnici vor fi majorate cu 3%

Pretul gazelor pentru populatie va creste la 1 iulie cu 8% si la 1 octombrie cu 2%, iar tarifele pentru gazele livrate clientilor noncasnici vor fi majorate cu 3%, atat la 1 iulie cat si in etapa a doua, la 1 octombrie, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), transmite Mediafax.

Cresterea de 3% programata pentru 1 iulie este putin mai mica fata de cea de 5% inclusa in calendarul de eliminare treptata a preturilor pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale, datorita evolutiilor favorabile ale pretului de import si a necesarului de import pentru acoperirea consumului, se arata intr-un comunicat al ANRE.

Modificarile programate pentru 1 iulie au fost aprobate vineri de catre Comitetul de Reglementare al ANRE.

Majorarea tarifelor la gaze va ansamblul intregului an va fi, astfel, de 10% pentru populatie (aceeasi cu cea din calendarul asumat in relatia cu FMI si UE) si de 11% in cazul clientilor noncasnici (fata de 18% in calendar).

De la inceputul anului pretul gazelor pentru clientii casnici nu a fost modificat, iar in cazul celorlalti consumatori tarifele au urcat cu 5% la 1 februarie, alta majorare de 5%, programata pentru 1 aprilie, nemaiavand loc.

Urmatoarea etapa din calendarul aprobat de Guvern este stabilita pentru 1 octombrie, cand preturile vor avansa cu 2% pentru populatie si cu 3% pentru consumatorii noncasnici.

• Esecul Nabucco

Azerbaidjan a ales sa-si transporte gazul natural spre Europa prin conducta TAP (Grecia, Albania, Italia) in detrimentul Nabucco West (Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria). Decizia nu e neaparat surprinzatoare, dar ea demonstreaza citeva lucruri pe care e bine sa le tinem minte: Rusia isi mentine intiietatea in zona Caspica, UE a fost incapabila sa-si promoveze interesele, SUA au renuntat sa joace in acest joc, democratiile de fatada din zona (Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia) sint mai aproape de Kremlin decit de Occident, se arata intr-o analiza HotNews.ro. Consecinta pe termen scurt si mediu pentru tari ca Bulgaria si Ungaria este continuarea dependentei fata de gazele rusesti. Romania pierde un potential business bun, dar, din fericire, are un prezent mai linistitor si alternative pentru viitor .

"Intelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atat mai mult trebuie sa avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI - si este momentul sa avansam cu acest proiect pe termen mediu si lung - si implicarea companiei nationale SOCAR in investitii concrete in Romania", a spus Ponta, aflat in vizita oficiala in Azerbaidjan.

Principalul proiect concurent al Nabucco West in cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale este TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face legatura intre Turcia si Italia, tranzitand Grecia, Albania si Marea Adriatica. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Nabucco a fost sustinut politic de UE si vizeaza alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Marii Caspice, pentru a reduce dependenta Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria.
Exploatarea gazeifera de la Sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).
Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, dupa retragerea grupului Gazprom din cursa, potrivit presei internationale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite in acordul de finantare externa incheiat de Grecia cu UE si FMI.

• Iesirea Hidroelectrica din insolventa

Tribunalul a decis miercuri, 26 iunie, iesirea companiei Hidroelectrica din insolventa, ceea ce inseamna ca, in aceeasi zi, mandatul administratorului judiciar, Euro Insol, a luat sfarsit. La doar o ora dupa pronuntarea sentintei a fost convocat primul Consiliu de Supraveghere al Hidroelectrica, presedinte de sedinta fiind chiar Remus Borza. Componenta Consiliului de Supraveghere fusese desemnata intr-o sedinta AGA inca din 29 mai, urmand sa-si intre in atributii imediat dupa iesirea companiei din insolventa. In prima sedinta, membrii CS au luat act de situatia de incompatibilitatea in care se afla unul dintre ei, respectiv Stefan Doru Bucataru, noul director al Transelectrica, a declarat pentru HotNews.ro, Remus Borza. Intrebat daca nu cumva si Remus Vulpescu, tot membru CS, se afla in incompatibilitate, Borza a raspuns: Din punctul meu de vedere nu este!  Iesirea din insolventa a fost salutata de premierul Victor Ponta, care a apreciat ca acesta este un succes al Guvernului in lupta cu 'baietii destepti', o reusita care da sperante si in ceea ce priveste viitorul companiei Oltchim.

Pe 19 iunie, premierul Ponta a declarat ca procedura de listare pe bursa pentru pachetul minoritar al Hidroelectrica va fi declansata imediat dupa iesirea companiei din insolventa.

Hidroelectrica a intrat in insolventa in data de 20 iunie 2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii si cu pierderi de 350 milioane de lei dupa primul semestru al anului 2012, iar administrator judiciar al companiei a fost desemnata firma Euro Insol. Termenul de iesire din insolventa a companiei a fost 26 iunie 2013

• Noua Politica Agricola Comuna, aprobata la nivel european, va permite acordarea de sprijin financiar micilor fermieri

Noua Politica Agricola Comuna, aprobata la nivel european, va permite acordarea de sprijin financiar micilor fermieri a declarat la Radio Romania comisarul Dacian Ciolos.Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos a explicat ca fermierii activi, care isi lucreaza terenurile, vor primi mai usor subventii si ca s-a gasit o solutie si pentru folosirea eficienta a suprafetelor agricole care in prezent nu sunt cultivate din diferite motive.

Comisarul european pentru agricultura a mai spus ca noua Politica Agricola mai prevede o plata fixa, simplificata, pentru fermele mici, astfel incat agricultorii nu vor mai completa in fiecare an cereri de plata.

O serie de elemente care tin cont si de specificul Romaniei se regasesc in noua Politica Agricola Comuna, a declarat Dacian Ciolos, comisarul european pentru Agricultura.

Dacian Ciolos a declarat la Radio Romania la emisiunea "Actualitatea in dezbatere"  ca ultima reforma profunda a Politicii Agricole Comune dateaza de acum zece ani, iar actuala reforma era necesara deoarece politica agricola "intereseaza nu doar agricultorii ci, practic, toti cetatenii europeni".

• Leul a incheiat o saptamana de apreciere

Cursul de schimb leu/euro a inceput saptamana la un nivel de 4,52 si a incheiat-o la 4,45. In fata dolarului SUA, leul a incheiat la aceeasi cotatie ca la inceputul saptamanii- 3,41/usd iar fata de francul elvetian, de la 3,68/chf a incheiat vineri la un curs de 3,61.
Piata a fost animata marti si miercuri de ordinele plasate pentru vanzare de euro si cumparare de lei inainte de plata licentelor telecom, cursul scazand cu aproape 3%, pana aproape de 4,4 lei/euro, iar rulajele au fost crescut considerabil. Piata s-a linistit in sedinta de joi, iar volumele de tranzactionare s-au intors la niveluri reduse.
Companiile Cosmote, Orange, RCS&RDS, Vodafone si 2K Telecom au avut ca termen-limita ziua de vineri pentru a plati aproape 500 milioane de euro pentru licentele telecom adjudecate in toamna anului trecut.
La deschiderea sedintei de vineri, euro a fost tranzactionat la 4,4565 lei, cu 0,65 bani peste inchiderea de joi, de 4,45 lei/euro. In prima ora, cotatiile au coborat pana la 4,4435 lei/euro, iar dupa ora 12:00, au urcat usor spre 4,46 lei/euro.
Rata de schimb a urcat pana la un nivel maxim al zilei de 4,4655 lei/euro, dar apoi s-a intors sub 4,46 lei/euro. In jurul orei 16:30, euro era cotat la 4,4545 - 4,4585 lei, respectiv cu 0,45 - 0,85 bani peste inchiderea de joi.
Pe de alta parte, comparativ cu nivelurile de la finalul saptamanii anterioare, cand euro a fost la 4,5245 - 4,5260 lei, cursul este mai jos cu 6,75 - 7 bani, respectiv, cu aproape 1,6%.
Cursul de referinta leu/euro anuntat vineri de Banca Nationala a Romaniei (BNR) a crescut cu 1,25 bani, la 4,4588 lei/euro.
Pentru dolarul american, banca centrala a publicat un curs de 3,4151 lei/dolar, similar celui de joi, iar rata de schimb pentru francul elvetian scazut de la 3,6124 lei/franc la 3,6123 lei/franc.
Ratele de schimb leu/dolar si leu/franc elvetian sunt calculate de Banca Nationala a Romaniei in functie de paritatea leu/euro si ratele de schimb euro/dolar si euro/franc elvetian.
Dobanzile practicate vineri de bancile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o zi au crescut la 5,05% - 5,55% pe an, dupa ce joi au fost la 4,34% - 4,84% pe an. Randamentele au ajuns, astfel, sa incadreze rata dobanzii de politica monetara a BNR, de 5,25% pe an.

• TAROM- scandal dupa scandal

La Tarom, managerul belgian selectat in baza unei proceduri convenite cu FMI acuza presiuni si amenintari din partea Consiliului de Administratie. Situatia nu e insa singulara printre companiile unde actionar majoritar e Ministerul Transporturilor. In parohia lui Relu Fenechiu au mai fost citeva plecari ale managerilor privati cu scandal sau cu mari semne de intrebare, iar privatizarea CFR Marfa e orice, numai exemplu de bune practici nu. Tacerea complice a presei, a partenerilor politici si a Opozitiei intareste siguranta pradatorilor de profesie ai acestor companii de stat ca sint intangibili. Dispretul fata de banii publici e egalat de dispretul fata de partenerii externi precum FMI, se arata intr-o analiza a HotNews.
Christian Heinzmann, CEO-ul belgian al Tarom, il acuza pe Dan Pascariu, seful Consiliului de Administratiei al companiei, ca l-a fortat sa accepte reducerea mandatului in fruntea companiei sub amenintarea demiterii. Heinzmann a confirmat pentru HotNews.ro ca a semnat o anexa la contractul prin care mandatul sau se reduce de la patru ani la doar un an, facand ca sefia sa la TAROM sa se incheie practic in luna noiembrie a anului in curs. Heinzmann, numit in functie in noiembrie 2012, spune ca asteapta ca situatia sa fie clarificata de premierul Victor Ponta, iar despre ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, spune ca a primit asigurari din partea acestuia ca activitatea sa nu va fi afectata - lucru care nu s-a intamplat. Debarcarea fortata a lui Heinzmann are loc pe fondul unei evolutii pozitive a companiei, dupa cum arata cifrele comunicate de Tarom.
In replica, presedintele CA al Tarom, Dan Pascariu, a declarat pentru HotNews.ro ca Heinzmann a semnat de bunavoie documentul. "Reducerea costurilor inregistrata la TAROM a fost conjuncturala, provine din reducerea costurilor cu combustibilul, nu e un efect direct al managementului", a explicat Pascariu. " Heinzmann a fost mai degraba deranjat de numirea lui Nicolae Demetriade (ca director executiv -  n.red.), desi decizia nu ii afecta pozitia", a mai spus Pascariu.

• Cu deficitul bugetar stam bine pe moment. Sa vedem ce ne aduc lunile urmatoare

Deficitul bugetului general consolidat la sfarsitul lunii mai 2013 a fost de 1,05% din PIB, cu 0,18 pp mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut. Deficitul se incadreaza in limitele agreate cu organismele financiare internationale, fiind in linie cu deficitul prognozat pentru sfarsitul anului 2013, se arata intr-o nota a Ministerului Finantelor. Executia lunii mai a anului 2013 a inregistrat un excedent de 932,2 milioane lei, in principal datorita platii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie, care  s-au reflectat in luna precedenta.

Evenimente externe

• Acord pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Suma rămâne de 960 de miliarde de euro, dar modul în care sunt alocaţi banii pe capitole se va modifica

După luni întregi de negocieri, tensiuni şi amânări, statele membre şi Parlamentul European au reuşit să ajungă la un acord pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Suma rămâne cea agreată în februarie, respectiv de 960 de miliarde de euro, dar modul în care sunt alocaţi banii pe capitole se va modifica.

„Avem un acord al Consiliului European”, a anunţat preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy, la finalul negocierilor de azi-noapte. Acordul înseamnă deblocarea unor capitole de finanţare, inclusiv cheltuielile aprobate pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. Suma totală pentru perioada 2014-2020 rămâne la 960 de miliarde de euro, aceeaşi aprobată la summitul din februarie (mai mică decât în precedentul exerciţiu bugetar, 2007-2013). În februarie însă, Marea Britanie a blocat negocierile, solicitând în schimbul votului pozitiv păstrarea scutirilor de care beneficiază. Londra se temea că noul mod de finanţare al Politicii agricole comune (PAC) va reduce uşor pragul, iar astfel suma deducerii britanice. Însă alte state, precum Franţa, erau îngrijorate că vor trebui să contribuie mai mult dacă Marea Britanie obţine ceea ce vrea.

• Economia Marii Britanii iese de la "terapie intensiva" - ministru

Economia britanica iese de la "terapie intensiva", se arata intr-un discurs pregatit de ministrul de Finante al Marii Britanii, George Osborne, pentru un eveniment care va avea loc miercuri si obtinut de presa, transmite AFP.
Ministrul va prezenta o evaluare a finantelor guvernului si informatii despre planuri pentru reducerea cheltuielilor cu 11,5 miliarde de lire sterline (13,5 miliarde de euro).
De asemenea, ministrul va anunta o strategie privind utilizarea fondurilor economisite prin reducerile de cheltuieli pentru investitii in educatie, cercetare, drumuri si cai ferate, care sa sustina "revenirea Marii Britanii in prima liga economica".
"Marea Britanie trece de la faza de salvare la cea de recuperare. Economia iese de la terapie intensiva, dar trebuie sa consolidam aceasta recuperare", se arata in discurs.
Osborne s-a confruntat in ultima perioada cu presiuni pentru cresterea investitiilor care sa sustina cresterea economica si urmeaza sa prezinte miercuri detalii ale "unui plan de infrastructura pe termen lung".
"Economisim bani de la ajutoare sociale si de unde se face risipa pentru a investi in drumuri, cai ferate si educatie, care vor ajuta economia in viitor", potrivit sursei citate.
Marea Britanie a inregistrat in mai imprumuturi nete de 8,8 miliarde de lire sterline (10,3 miliarde de euro), mai putin decat anticipau analistii, au aratat date publicate recent de biroul de statistica de la Londra.

• Agentia de evaluare financiara Fitch a confirmat ratingul "AAA" acordat datoriei suverane a Statelor Unite.

 Perspectiva continua sa fie negativa din cauza incertitudinilor legate de politica bugetara a Statelor Unite si a consecintelor recesiunii si a crizei datoriilor care afecteaza Europa, scrie Reuters.

"Confirmarea ratingului AAA pentru SUA este sustinuta de economia foarte productiva si diversificata, de dobanda de referinta, de o politica monetara flexibila si de flexibilitatea extraordinara oferita de statutul de moneda de rezerva a dolarului american", explica agentia de rating intr-o declaratie de presa.

• Planuri prea mici pentru un somaj prea mare

Liderii europeni, reuniti joi si vineri la Bruxelles, au convenit sa puna deoparte 8 miliarde de euro pentru combaterea somajului in randul tinerilor, recunoscand totusi ca situatia de pe piata muncii nu se va putea imbunatati intr-un mod sustenabil decat dupa revenirea la crestere a economiilor europene, care au avut de suferit din cauza crizei, informeaza agerpres.ro.

Cei peste trei ani de tulburari economice si austeritate au dus la cresterea somajului in Europa de Sud, Centrala si de Est, cei mai afectati fiind tinerii. In Grecia si Spania, aproape 60% dintre tineri nu au un loc de munca, iar in Italia si Portugalia acest procent trece de 40%. In total, aproape sase milioane de persoane cu varste intre 15 si 24 de ani nu au de lucru, ceea ce genereaza temeri privind o 'generatie pierduta' si chiar tulburari sociale destabilizatoare.
Grupul de reflectie Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a remarcat la randul sau ca UE greseste concentrandu-se asupra somajului in randul tinerilor in loc sa ia masuri pentru impulsionarea cresterii. 'Din pacate, simpla adoptare a unor masuri cu privire la tineri nu va schimba, cel mai probabil, situatia', a punctat economistul Andre Sapir de la grupul de reflectie mentionat. 'Daca Europa chiar vrea sa impiedice un deceniu pierdut pentru cetatenii sai si o generatie pierduta pentru tinerii sai someri, trebuie sa ia in scurt timp masuri mult mai puternice decat un simplu mecanism de garantii pentru tineri'.

Mai mult, dupa cum remarca publicatia Wall Street Journal, guvernele europene au incercat o serie de programe similare in perioadele anterioare de crestere accentuata a somajului din anii '70, '80 si '90 si din pacate s-a vazut ca eficienta acestora este indoielnica, chiar si cele care functioneaza neavand decat rezultate modeste in materie de crestere a ocuparii mainii de lucru.

Potrivit economistilor, problema fundamentala este ca aceste programe sunt lansate intr-un context economic in care cererea de forta de munca este extrem de slaba, iar economiile sunt in recesiune. 'Daca pe piata muncii nu sunt locuri de munca, este aproape inutil sa activezi forta de munca, sansele reintegrarii lucratorilor pe piata muncii sunt foarte mici', a explicat Janine Leschke, economist la Copenhagen Business School.

• Merkel vrea un fond pentru zona euro

Cancelarul german Angela Merkel a evocat joi, intr-un discurs rostit in fata deputatilor germani, o posibila creare a unui 'fond pentru zona euro', parand a sugera ca este gata sa ia in calcul un nou mecanism de solidaritate pentru tarile partenere aflate in criza, transmite France Presse, citata de Mediafax

Mentionand necesitatea ca tarile din zona euro sa-si coordoneze mai bine politicile economice si sa-si fixeze obiective pentru imbunatatirea competitivitatii, cancelarul german a adaugat: 'In acest context, consider ca ar putea fi luat in calcul un mecanism de solidaritate, supus unor conditii stricte, de exemplu un fond pentru zona euro'.

Potrivit cancelarului german, cand Europa vorbeste de mecanisme de solidaritate, 'nimeni nu mai vorbeste de parametrii pentru competitivitate, ci doar de o noua sursa de finantare, iar aceasta este exact ceea ce Germania nu va accepta'.

Berlinul doreste ca problemele Europei 'sa fie tratate la radacina si solutionate pas cu pas, pentru ca Uniunea Monetara sa devina, in sfarsit, o uniune a stabilitatii', a subliniat cancelarul german. 'Pentru aceasta avem nevoie in Europa de o politica financiara solida, de stimulare a cresterii prin reforme structurale si de mai multe investitii in educatie si cercetare', a adaugat Angela Merkel.

Evenimente de urmarit in saptamana 1-6 iulie

BNR:

01.07.2013 - Rezervele internationale - iunie 2013- Comunicat de presa

01.07.2013 - Sedinta Consiliului de administratie pe probleme de politica monetara - Decizie de politica monetara

03.07.2013 - Ratele dobanzilor practicate de institutiile de credit - mai 2013 -Date statistice

05.07.2013 - Indicatori de risc bancar, Centrala Riscului de Credit - mai 2013- Date statistice

05.07.2013 - Buletin lunar 5/2013 -Sectiune statistica

05.07.2013 - Schimb transfrontalier de informatii intre registrele de credit nationale - martie 2013 - Date statistice

INS:

Somajul BIM  -   1 iulie
Turismul  - 1 iulie
Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul - 2 iulie
Indicele preturilor productiei industriale (IPPI)  - 2 iulie
Produsul Intern Brut in trimestrul ... si in perioada...-Date provizorii   4 iulie
Castigul salarial mediu lunar   5 iulie
Veniturile si cheltuielile gospodariilor     trim. I 2013     5 iulie
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie   5 iulie
Indicii valorici ai comenzilor noi din industrie   5 iulie
Resursele de energie (date provizorii)     5 iulie

• Declaratia saptamanii

"Bancile ar trebui sa scoata mai multi bani din buzunare si sa plateasca un personal specializat plecand de la psihologi, filosofi, sociologi, oameni care sa vina in grupurile de analiza ale bancilor si sa asigure momentul de relansare a creditarii" (Adrian Vasilescu- BNR)