La 30 iunie 2013, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 32,33 miliarde euro, fata de 32,69 miliarde euro la 31 mai 2013, a transmis luni BNR. Scaderea a fost estimata de economistii ING care anuntasera luni dimineata ca interventiile pe curs ale BNR au dus la o diminuare a acestora cu peste 300 milioane de euro. "Conform estimarilor noastre, acest nivel este consistent cu interventii valutare de circa 300 milioane euro prin care banca centrala si-a crescut rezervele, actiune care credem ca a fost vizibila in timpul episodului de apreciere a leului de saptamana trecuta", se arata intr-un raport al ING.

Potrivit datelor BNR, in cursul lunii au avut loc urmatoarele operatiuni:

  • Intrari de 662 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice si altele.
  • Iesiri de 1.046 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta (inclusiv a opta rambursare de capital din imprumutul de la Fondul Monetar International pentru care Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice au platit fiecare circa 123 milioane echivalent euro) si altele.
  • Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 3.074 milioane euro.
  • Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 iunie 2013 au fost de 35.381 milioane euro, fata de 36.312 milioane euro la 31 mai 2013.
  • Platile scadente in luna iulie 2013 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza circa 160 milioane euro.
  • Isarescu: Daca am tine o rezerva prea mare, ar aparea intrebarea daca Romania ascunde ceva, o frica, un eventual default

Guvernatorul Mugur Isarescu declarase anterior ca daca banca centrala ar tine o rezerva prea mare, ar aparea intrebarea de ce are nevoie Romania si insista sa tina rezerva, care acopera 12-13 luni de importuri, sub forma de cash, cu o rasplata slaba. "S-ar fi intrebat daca Romania ascunde ceva, o frica, un eventual default, o problema de maturitati neasezate bine in timp", a spus Isarescu.

Rezervele valutare internationale ale Romaniei nu mai au nevoie neaparat sa creasca, in conditiile in care se situeaza la un nivel confortabil, a mai explicat guvernatorul BNR. El a precizat ca trebuie sa renuntam la ideea potrivit careia este bine doar daca rezerva valutara internationala a tarii creste.

In ce priveste rezervele de aur ale statelor din regiune, guvernatorul a mentionat ca rezerva de aur a bancii centrale a Bulgariei este de 39,8 tone, a celei din Letonia - de 7,8 tone, a Lituaniei - de 5,9 tone, din Polonia - de 103 tone, iar a Slovaciei - de 31,7 tone, in conditiile in care rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone.

Isarescu a mai atras atentia ca Romania are chiar un nivel ridicat al rezervei de aur, cel putin prin comparatie cu tarile din regiune, mai ales ca Polonia are o populatie dubla fata de cea a Romaniei si o rezerva de aur aproape egala cu a noastra.

"Rezerva internationala a Romaniei nu trebuie sa creasca. Anumite fluctuatii in sus si in jos sunt absolut normale. Stabilizam rezerva in functie de foarte multi alti indicatori", a spus Isarescu. Guvernatorul a mai vorbit despre castigul din administrarea rezervelor internationale, care "a scazut dramatic din 2008 in 2009 si in 2010 si mai mult".

"Dobanzile pe plan international au scazut foarte mult, am scazut si noi si aceasta se reflecta in rentabilitatea Bancii Nationale", a comentat Isarescu. El a mai vorbit despre ideea potrivit careia rezerva valutara ar trebui sa acopere importurile de bunuri si servicii ale tarii timp de 3 luni, pentru un nivel optim, si a explicat ca, din acest punct de vedere, Romania ar trebui chiar sa mai scada rezerva, deoarece poate fi considerata excedentara.

  • La ce e folosita rezerva internationala a Romaniei?

Scopul rezervei internationale a Romaniei este onorarea platilor aferente obligatiilor externe ale statului roman, asigurarea credibilitatii tarii, fluidizarea imprumuturilor externe, limitarea vulnerabilitatii externe (absorbtia socurilor financiare adverse in perioade de criza sau in situatia restrangerii accesului la pietele internationale de capital), consolidarea credibilitatii politicii economice, a politicii monetare si a celei de curs de schimb, inclusiv prin posibilitatea interventiei in sprijinul monedei nationale si acumularea de avutii pentru generatiile viitoare si pentru a face fata unor socuri exogene neprevazute.

Rezerva valutara este utilizata pentru rambursarea imprumuturilor externe contractate de statul roman, a dobanzilor si comisioanelor aferente. De asemenea, mai este utilizata pentru onorarea obligatiilor externe rezultate din garantiile emise de Guvernul Romaniei, sub forma participatiilor Romaniei la organismele internationale, pentru plata comisioanelor si spezelor aferente operatiunilor de administrare a rezervei, pentru rambursari catre bancile comerciale in limita rezervelor minime obligatorii detinute de acestea sau pentru vanzarea de valuta pe piata valutara interbancara.

  • Fructificarea rezervei internationale

Conform practicii internationale, valutele sunt mentinute la banci centrale din strainatate, emitente ale valutelor respective (in cazul euro, banci centrale din Eurosistem) sau la alte institutii financiare internationale.

Stocul de aur este pastrat partial in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, partial la alte banci centrale.

Conform standardelor FMI, mentinerea rezervei valutare in tara ar determina pierderea calitatii acesteia de rezerve internationale.