Inaintea semnarii unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar, tabloul economic al Romaniei arata decent. Nu stralucit, dar decent. Oricum, datele economice nu recomanda ca necesara incheierea unui nou acord, lucru confirmat si de rapoartele interne ale bancilor, ai caror economisti noteaza:" (...) Acestea sunt in linie cu opinia noastra ca un nou acord este"probabil, insa nu neaparat justificat de catre tabloul actual al economiei Romaniei". Sa vedem cum stam, privind cateva date.

  • Cresterea economica:2,2%. Exporturile arata bine, estimarile fiind revizuite in sus. Divergenta intre cererea externa neta si cererea interna se va diminua in intensitate

Conform estimarilor finale ale INS si citate intr-o analiza a SSIF Broker, economia a crescut cu 2,2% in ritm anualizat in trimestrul I, INS revizuind in crestere datele cu privire la evolutia exporturilor (de la 3,9% an/an la 9,1% an/an). Pe de alta parte, au fost reduse estimarile cu privire la evolutia formarii brute de capital fix (la -5,4% an/an, de la -2,8% an/an). Practic, divergenta intre cererea externa neta si cererea interna s-a intensificat in T1.

Date fiind evolutia economiei in primul trimestru si a indicatorilor economici comunicati in T2 (pana in prezent), dar si perspectivele pozitive pentru productia agricola am majorat previziunile pentru PIB la 1,8% an/an in 2013, scriu analistii de la SSIF Broker. In scenariul central actualizat divergenta intre cererea externa neta si cererea interna se va diminua in intensitate in semestrul II, iar economia va converge sustenabil catre ritmul potential pe termen mediu. Acest scenariu este conditionat de neintensificarea factorilor de risc.

  • Dinamica exporturilor coroborata cu declinul dobanzilor si cu ajustarea deficitului de cont curent (sub 3% din PIB) vor contribui la relansarea graduala a investitiilor in semestrul II

In scenariul actualizat exporturile vor creste cu 6,4% an/an si importurile se vor majora cu 2,1% an/an in 2013. Dinamica exporturilor coroborata cu declinul dobanzilor si cu ajustarea deficitului de cont curent (sub 3% din PIB) vor contribui la relansarea graduala a investitiilor in semestrul II (ritm de 6% an/an). Cu toate acestea, am revizuit in scadere previziunile cu privire la evolutia formarii brute de capital in 2013 (de la 4,1% an/an la 1,7% an/an). Astfel, am majorat si previziunile pentru rata somajului la 7,3% in 2013. Totodata, am redus si previziunile pentru evolutia consumului privat (de la 1,1% an/an la 0,3% an/an) si a consumului guvernamental (de la -1% an/an la -1,5% an/an).

Inflatia va decelera in semestrul II, atingand un minim local de 2,9% an/an in septembrie, in contextul ameliorarii productiei agricole. Am diminuat previziunile cu privire la evolutia inflatiei in 2013, de la 4,5% an/an la 4% an/an.

  • BNR ar putea opera cel putin o noua reducere a dobanzii de referinta cu 0,25% in ultimele 3 sedinte de politica monetara

Perspectivele de decelerare a inflatiei non-core si de evolutie a cererii interne la un ritm cu mult sub potential pe termen scurt vor determina BNR sa opereze cel putin o noua reducere a dobanzii de referinta cu 0,25% in ultimele 3 sedinte de politica monetara din acest an, scenariu conditionat de evolutia stabilitatii preturilor si a stabilitatii financiare.

  • Piata fortei de munca: Evolutia economiei la un ritm sub potential (in contextul contractiei investitiilor) a determinat cresterea numarului de someri

Cererea interna a continuat din pacate sa se contracte, evolutie determinata de: procesul de deleveraging (atat sectorul privat, dar si cel public); persistenta unui climat dificil in piata fortei de munca si in sfera creditarii; declinul ISD si lipsa capitalului autohton; nivelul ridicat al inflatiei.

Spre exemplu, consumul privat a scazut cu 0,3% an/an, in timp ce investitiile s-au contractat cu 5,4% an/an in trimestrul I.

Recent am asistat la deteriorarea indicatorilor economici, pe fondul volatilitatii din pietele financiare internationale, ceea ce nu era dificil de anticipat. Numai ca toate aceste evolutii exprima premise de decelerare a economiei interne in T2.

Cererea externa neta a continuat sa contribuie pozitiv la dinamica economiei in mai, importurile scazand cu 3,8% mom (la 4,5 mld. EUR), ritm mai sever comparativ cu cel de contractie a exporturilor (1,6% mom, la 4 mld. EUR).

Astfel, deficitul balantei comerciale s-a diminuat cu 18,6% an/an, la 0,5 mld. EUR. Evolutia recenta a exporturilor exprima faptul ca potentialul cererii externe a fost atins, fiind necesare noi investitii pentru ameliorarea acestuia. In primele 5 luni ale anului exporturile au crescut cu 5,7% an/an, la 19,7 mld. EUR, in timp ce importurile s-au contractat cu 1,9% an/an, la 21,9 mld. EUR. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 40,5% an/an, la 2,2 mld. EUR.

Deteriorarea exporturilor in mai s-a resimtit in sfera industriei, productia industriala scazand cu 10,7% mom (industria prelucratoare s-a contractat cu 14,2% mom). Cea mai severa scadere a fost consemnata pe segmentul bunuri de capital (19,2% mom), evolutie care confirma persistenta unui climat dificil pentru investitiile de capital in economia reala in prima jumatate a anului. La 5 luni productia industriala a crescut cu 6,1% an/an.

Pe de alta parte, cererea interna continua sa contribuie negativ la dinamica PIB. Spre exemplu, comertul cu amanuntul s-a contractat cu 3% mom (4,4% an/an) in mai, pe fondul declinului vanzarilor de bunuri ne-alimentare si combustibili, cu 6% mom, respectiv 6,6% mom. In primele 5 luni ale anului vanzarile din comertul cu amanuntul au scazut cu 0,5% an/an.

Totodata, sectorul de constructii (intensiv in capital si forta de munca) s-a contractat cu 7,2% an/an in perioada ianuarie - mai.

Nu in ultimul rand, consumul guvernamental a scazut cu aproximativ 2% an/an in primele 5 luni ale anului, expresie a consolidarii bugetare.

Rata somajului a atins in mai nivelul maxim de la finele anului 2011. Evolutia economiei la un ritm sub potential (in contextul contractiei investitiilor) a determinat cresterea numarului de someri cu 8 mii la 720 mii in mai (rata a somajului de 7,5% - nivelul maxim de la finele lui 2011). Tinerii (sub 25 ani) sunt cei mai afectati de flagelul somajului, cu o rata de 23% in martie, conform Eurostat. Atrag atentia cu privire la faptul ca nivelul actual al somajului este determinat de componenta structurala: pentru diminuarea acestuia sunt necesare investitii importante in economie si implementarea unor noi reforme structurale.

  • Inflatia si politica monetara: BNR este pregătită să reducă dobânda de referinţă până la 4,25% în primăvara anului 2014.

Inflaţia s-a menţinut peste nivelul de 5% an/an în iunie, evoluţie în linie cu estimările din scenariul central. Preţurile de consum au stagnat în iunie, declinul preţurilor la alimente fiind contrabalansat de creşterea preţurilor la bunuri ne-alimentare şi la servicii.

Componenta core s-a majorat cu 0,35% mom. Raportat la iunie 2012 preţurile de consum au crescut cu 5,37%, în uşoară accelerare faţă de mai (5,32% an/an).

BNR a redus dobânda de referinţă cu 0,25% şi a menţinut RMM. La a 5-a şedinţă de politică monetară din acest an Banca Naţională a României a redus dobânda de referinţă cu 0,25% la 5% şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii la 15% pentru RON şi 20% pentru valută, decizii în linie cu estimările din scenariul central. Mă aştept la noi reduceri ale dobânzii de politică monetară, pe fondul perspectivelor de convergenţă a inflaţiei către ţinta BNR.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul că entitatea bancară centrală va ajusta gradual politica monetară pentru a asigura stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară. În scenariul central al BNR inflaţia va converge către intervalul ţintă (2,5% +- 1p.p.) pe termen scurt, evoluţie condiţionată de neintensificarea factorilor de risc: volatilitatea din pieţele financiare internaţionale şi persistenţa rigidităţilor structurale.

Cel puţin o nouă reducere cu 0,25% a dobânzii de referinţă până la finele anului curent. Mă aştept la cel puţin o nouă reducere a dobânzii de politică monetară (cu 0,25%, în cele trei şedinţe de politică monetară programate până la finele anului curent), pentru a susţine creditarea bancară şi relansarea investiţiilor în economia reală, în contextul atenuării presiunilor inflaţioniste. Cu toate acestea, momentul deciziei de reducere este dependent de evoluţia inflaţiei şi a volatilităţii pe piaţa valutară. După părerea mea, BNR este pregătită să reducă dobânda de referinţă până la 4,25% în primăvara anului 2014.

Percepţia de risc a capitalului străin cu privire la expunerea pe România s-a ameliorat recent, fapt reflectat de declinul costurilor de finanţare (cu 0,37 p.p. de la finele lunii iunie) şi de interesul mai ridicat al băncilor pentru licitaţiile cu titluri de stat. Aceste evoluţii au fost determinate atât de factori externi (semnalele recente emise de oficialii FED), dar şi interni (reducerea de dobândă operată de BNR la începutul lunii iulie). Cu toate acestea, costul finanţării statului se menţine cu 0,46 p.p. (în medie) peste nivelul minim record înregistrat la jumătatea lunii mai. Mă aştept la volatilitate pentru evoluţia dobânzilor la titluri de stat până la semnarea unui nou acord Stand-By cu FMI. Curba randamentelor se menţine aproape flat, expresie a aşteptărilor pieţei de creştere lentă (aproximativ 2% an/an) şi inflaţie ridicată (peste 3% an/an) în trimestrele următoare.

  • Scenariul macro de baza

Conform noului scenariu macroeconomic PIB-ul va creşte cu 1,8% an/an în 2013 (faţă de 1,4% an/an, previziunea anterioară). Această revizuire a fost determinată de dinamica cererii externe nete (susţinută de: stabilizarea contracţiei în Zona Euro, evoluţia cursului de schimb, potenţialul de export către pieţele non-UE): în acest scenariu actualizat exporturile vor creşte cu 6,4% an/an şi importurile se vor majora cu 2,1% an/an în 2013.

Impulsul cererii externe coroborat cu declinul dobânzilor va contribui la relansarea graduală a investiţiilor în economia reală în lunile următoare: mă aştept ca formarea brută de capital fix să crească cu 6% an/an în semestrul II şi cu 1,7% an/an în 2013.

Pe de altă parte, se arata in analiza SSIF Broker, am revizuit în scădere previziunile pentru cererea internă, dat fiind climatul dificil şi evoluţia nefavorabilă a creditării. În noul scenariu previzionez o creştere a consumului privat cu doar 0,3% an/an în 2013 (faţă de 1,1% an/an, previziunea anterioară), evoluţie condiţionată de accelerare în SII (pentru a contrabalansa evoluţia nefavorabilă din SI). De asemenea, consumul guvernamental se va contracta cu 1,5% an/an în 2013, expresie a continuării procesului de consolidare bugetară. Deşi România a ieşit din procedura de deficit excesiv, climatul finanţelor publice se menţine fragil, pe fondul intensificării riscurilor externe, dar şi a expirării acordului Stand-By cu FMI (în iunie).

În scenariul actualizat mă aştept la persistenţa unui climat dificil pe piata muncii în 2013, pe fondul evoluţiei nefavorabile a investiţiilor în SI, dar şi a rigidităţilor structurale: rata şomajului (medie anuală) va urca la 7,3% de la 7% în 2012. Ulterior, date fiind perspectivele de convergenţă a economiei spre ritmul potenţial mă aştept la stabilizarea ratei şomajului în jurul nivelului de 6,6%.

Riscuri.

Acest scenariu macroeconomic central actualizat este condiţionat de reintensificarea riscurilor: climatului macro- financiar global/European; o nouă deteriorare a climatului financiar intern (deprecierea RON, contracţia creditului neguvernamental); riscurile asociate negocierilor unui nou acord Stand-By cu FMI; riscurile politice şi sociale; noi şocuri inflaţioniste.

Inflaţia revizuită în scădere. Pe de altă parte, am revizuit în scădere previziunile pentru inflaţie în 2013 (de la 4,5% an/an la 4% an/an, IAPC), pe fondul aşteptărilor pozitive pentru producţia agricolă, dar şi a evoluţiei cererii interne la un ritm sub potenţial (elemente care contrabalansează impactul majorării preţurilor la bunurile administrate); în scenariul actualizat mă aştept ca inflaţia să atingă un nivel minim de 2,9% an/an în septembrie, pentru a urca ulterior, la 3,3% an/an în decembrie (în intervalul ţintă al BNR).

Diminuarea presiunilor inflaţioniste non-core coroborată cu evoluţia cererii interne la un nivel sub potenţial exprimă o probabilitate ridicată pentru o nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% în ultimele trei şedinţe de politică monetară din 2013. Cu toate acestea, atrag atenţia cu privire la faptul că acest scenariu este condiţionat de evoluţia perspectivelor pentru stabilitatea preţurilor şi pentru stabilitatea financiară, mai arata analistii SSIF Broker.