Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Sorin si-a tras Internet si a inceput sa studieze cum se cultiva ceapa, rosiile, cum se creste o gaina si care sunt avantajele dar si costurile vietii la tara. Anul acesta i-a iesit prima recolta de rosii, de care e foarte mandru. Ca el sunt zeci de mii de romani. In anii de recesiune au fost cu sutele de mii.
Mai jos, aveti un grafic reprezentand migratia neta. Adica diferenta dintre numarul sositilor si numarul plecatilor intr-un an. De pilda, in 2011 -ultimul an pentru care INS ofera informatii, migratia neta interna in mediu rural a fost de 30.000 de oameni. Au plecat din mediu rural 130.000 de oameni si au venit sa locuiasca acolo 160.000 de oameni. Din cei plecati, o parte se duc la munca in strainatate, altii pleaca in urma casatoriei, iar altii isi incearca norocul in marile orase, in speranta gasirii unui loc de munca.
- Cel mai mult s-a plecat din judetele Vaslui, Hunedoara, Olt si Botosani.
- Tinerii intre 20-34 ani au fost cei mai mobili (valoarea maxima a fost de 48.200 persoane pentru grupa 20-24 ani), dupa varsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendinta evidenta de scadere la persoanele varstnice (60 ani si peste).
- Numarul cel mai mare de persoane care si-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani (19.100 persoane) pentru barbati si la grupa de varsta 20-24 ani (32.400 persoane) pentru femei
- Din cele 278.000 persoane in varsta de 14 ani si peste care si-au schimbat domiciliul, 40,7% erau absolventi ai invatamantului liceal.
- Aproape jumatate din persoanele care si-au schimbat domiciliul erau necasatorite, iar doua din cinci erau casatorite.
- Pe stari civile, doar in cazul persoanelor necasatorite care si-au schimbat domiciliul, ponderea barbatilor (55,1%) a depasit ponderea femeilor (42,9%).
- Numarul copiilor sub 14 ani, care s-au mutat odata cu parintii a fost de 46.400 persoane.
- Din cele 103 municipii, 94 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului; valori mai mari s-au inregistrat in municipiile: Bucuresti (-1947 persoane), Bacau (-1123 persoane), Ploiesti (-1079 persoane) si Craiova (-1036 persoane).
- Schimbarile de domiciliu se fac de obicei in cadrul regiunii de dezvoltare, astfel ca, in anul 2011, dintre persoanele care si-au schimbat domiciliul 74% s-au mutat in alte localitati din aceeasi regiune.
In atasament aveti detaliate miscarile urban-urban, rural-rural, urban-rural si rural-urban.
Productia industriala, cea care a motivat urbanizarea fortata din anii 50-70, a scazut dramatic acolo unde (poate) ii era locul in contextul economic global, iar orasele si-au reluat functia de provider de servicii pentru regiunile lor. La oras gasesti un avocat, un liceu bun, un medic mai bun, un targ, un supermarket, politie, procurori, etc.
Pe langa acestia, mai exista inca, din pacate si fostii muncitori ai fabricilor inchise, care nu au ocupatie si pentru ei, cea mai logica mutare este intoarcerea in mediul rural ,si obtinerea unui trai mai decent acolo.
E bine ca se realizeaza asta totusi, dar ar fi bine sa exista niste organizatii guvernamentale care sa ii ajute in aceasta tranzitie.
Viata la tara e grea, daca nu esti nascut si format la tara, nu rezisti...
Rosiile si ceapa nu cresc singure din pamant, trebuie sadite rasaduri, apoi sapate, udate, stropite de daunatori, se da cu ingrasaminte (naturale, daca le mananci cu familia si nu le vinzi in piata la Obor), apoi udate iar, culese, puse in ladite.
Cu ceapa e si mai rau, ca o sadesti acum si o recoltezi la anul ( e planta bianuala), in primul an se fac semintele, si abia la anul iese ceapa.
Orasenii astia care cauta date pe internet despre cum sa cultivi rosii si ceapa, nu au ce cauta la tara...
Ca dumneavoastra vi se par activitati complexe este o alta problema care tine strict de dezvoltarea dumneavoastra psihosomatica.
La rosii problema princippala, udatul se rezolva cu 100-200 de lei pe an cu furtun care uda la radacina plantei. Iar ceapa o fi bianuala, da' cea ce rezulta dupa primul an, (arpagicul) ori se cumpara, ori se cultiva in paralel cu ceapa. Si daca vrei, discutia poate continua.
Totul e sa vrei sa faci ceva pentru a trai decent si nu din mila publica. Restul, documentare, specializare, etc, se cistiga in timp.
Agricultura nu e o stiinta complexa, dar iti trebuie rezistenta, vointa, sacrificiu sa o practici. E de sapa, de stat in soare, si mai ales iti trebuie pamant pe care sa cultivi gradina (ca vad ca pe asta ne axam ca discutie). pamantul costa si asta...iar apa pt irigat de unde o iei, daca imi permiteti sa intreb? Daca nu ai sistem de irigatie (si nu ai, pt ca au fost distruse dupa 1989) trebuie sa faci tu fantana si sa pui pompa in apa....alte munca, alte costuri..poate sa vina seceta, nu mai ai apa suficienta in fantana.
Asa ca, mutatul la tara ca sa devii agricultor nu e deloc usor.
Iti trebuie chef de munca, restul vin cu timpul.
Terenul agricol are pret de 1-2000 eur/hectar, da' daca e mai departe de oras obtii si pret mai bun. Pentru inceput, unhectar e suficient. De pe el scoti 200-300 de tone de rosii, pe care le vinzi cu 1 leu / kg, sa zicem 250k lei, adica 55 k eur. Scazi cheltuielile, scazi zilierii, si-ti mai si ramane ceva, daca e an bun. Apa, ori ai un riu pe aproape, ori iti sapi citeva fintini, dar astea costa.
Alternativ, poti incepe cu niste solare si sa iesi cu mai putin rosii, dar mai devreme, deci la pret mai bun.
Si discutia poate continua la nesfirsit.
Nu zice nimeni ca e usor, dar daca n-ai alternativa, e o varianta la indemina oricui de a trai din propria munca.
pleaca da la sol, componenta structura, asta e pedologia,trece prin biologie,botanica,chimie,entomologie,fitotehnie si ajunge la irigatii,mecanizare,depozitare si comercializare...pe langa astea mai sunt si altele cum ar fi genetica. fitopatologia si altele.
tinand cont ca eu nu sunt de meserie ci doar am mai auzitsieupe ici pe colosi am mai citit...pot spune ca nici "meseriasii" nu considera agricultura ceva usor.
oricand o boala sau o insecta iti poate distruge cultura total sau partial.
Si daca revenim la rosii, cam tot ce gasesti azi pe piata e rosie de olanda, foarte rezistenta si la mana, si la daunatori, si la seceta si cu prodiuctivitate foarte buna. Si pe deasupra si dupa ce-o culegi tine citeva saptamini bune. pina se moaie Doar ca nu prea are nici un gust. In concluzie nu-ti trebuie 3 facultati, e suficient sa te documentezi nitel.
Du-te dom'ne la țară, chiar dacă citești de pe net cum se fac roșiile, fă roșii, vinde-le, pune mai multe roșii, fă solar, vinde mai multe roșii. Dacă nu vrei cu roșii, fă altceva. Doar FĂ CEVA! Nu sta și aștepta la "stat" - nu-ți va da nimic, doar îți va lua taxe și impozite.
Acuma, din categoriile astea de populatie, o parte sunt lenesi si se multumesc cu ajutorul de la stat. Am si aici exempu in familie, el pensionat pe caz de boala, ea casnica, stau acasa si asteapta pensia si ajutorul. S-au obisnuit asha si nici nu le trece prin cap sa mai munceasca ceva in plus.
Alta categorie nu suporta pur si ssimplu sa traiasca din mila publica. Din astia vro citeva milioane sunt la munca in afara, altii s-au reprofilat pe diverse servicii sau pe agricultura.
La tara nu mori de foame, cata vreme ai ceva gaini in ograda, daca nu o vaca macar 2-3 capre, un porc, ceva cartofi si ceva porumb in gradina, mai niste zarzavat, rosii, eventual fasole si dovleci in porumb, eventual cativa pruni - cam ce e tipic sa ai pe langa casa, nu zic de hectare de cereale. Da' o asemenea gospodarie costa si ea ceva, suficient ca unu' efectiv sarac lipit sa nu si-o permita.
La oras, stau si dorm pe jos la un prieten pana-si gasesc o maghernita intr-un fost camin muncitoresc, fac cumva si supravietuiesc, cata vreme au o leafa. La tara lumea e prea saraca ca sa ai garantia unui venit cat de cat stabil din munca cu ziua, de angajat nu te angajeaza nimeni cu carte de munca in agricultura, si iarna e sezon mort-mort - exact in perioada cea mai grea, daca n-ai casa ta.
Sau poftim, pleaca omul 2 ani in Spania la munca si se intoarce cu 2-3000 de eur si-si face o casuta. Toata chestia e sa vrei.
In plus, ca om cu ziua gaseste de munca in mai-iunie cand e de sapa si prasila, si prin toamna, cand incepe culesul (dar atunci se plateste mai ieftin, ca e mai usor sa culegi struguri sau porumbi decat sa daci cu sapa).
Din oct pana in aprilie nu gasesti nimic de lucru.
Cei care vor cu adevarat sa munceasca reusesc pin la urma. Cei care vor sa caute motive pentru care e mai bine sa trindavesti, vor gasi deasemenea. In general, daca studiezi tipologia celor mai saraci, vei descoperi printre cauze alcoolul, lenea, prostia.
Asa ca, pe undeva, si cei care prefera sa traiasca - prost, dar fara efort - din pensii si ajutoare sociale au o logica (perversa, ce-i drept). Cu cat te straduiesti mai mult, muncesti mai mult si indraznesti sa ridici capul din tarana, cu atat mai vartos se napusteste statul asupra ta.
Statul (nu doar cel roman, al nostru e doar mai primitiv in exprimare, dupa chipul si intelectul carmuitorilor) uraste oamenii independenti, pentru ca astia au mai putina nevoie de serviciile sale, ba chiar, horribile dictu, ar putea ajunge la concluzia ca n-au nevoie aproape deloc de stat... caz in care, nu-i asa, tare multi si-ar pierde obiectul muncii, fotoliile si sinecurile caldute.
De-aia i se pare d-lui bancher viata la tara grea (si, fireste, aia la oras usoara); pentru ca, atunci cand banca domniei sale da un chix, indata ii sar in ajutor guvernul si banca nationala (pe banii nostri, fireste), ca, deh, it's too big to fail, are importanta sistemica etc. Mai nou, daca dl. bancher face prostii, eu, deponent, trebuie in esenta sa i le acopar cu banii mei.
Sorin din Dambovita, in schimb, nu are o astfel de importanta sistemica; el poate fi sicanat si taxat oricat, pana ajunge pe drumuri... adica la mila si mana statului, de unde a indraznit sa-ncerce sa fuga.
Mai departe vad ca ai o obsesie cu bancile, banuiesc ca ai avut ceva experiente nefericite prin perioada de glorie a imobiliarelor. Bancile platesc si ele profit, si, din cite stiu, n-au fost ajutate pina acum de statul roman. Da' asta iar n-are legatura cu dorinta de a trece demn prin viata.
Si acu despre impozite. Statul, ca sa functioneze, are nevoie de bani. bani pe care-i ia de la cetateni, sub forma de impozite. Sanatatea, invatamantul, infrastructura rutiera, navala, politia, serviciile secrete, justitia, armata, functionarimea toate astea costa. Si fara ele nu se poate. Faptul ca serviciile-s proaste si impozitele mari, asta e alta discutie si tine de nivelul intelectual al poporului roman care prefera totdeauna hotii si smenarii in locul alora cu scoala si care au demonstrat ceva in cariera. Cind votezi 10 ani cu Ion Iliescu, cind votezi in 2012 70% adunatura asta de penali bezmetici condusa de un plagiator dovedit care desfiinteaza conmisia care-i constata plagiatul in timpul sedintei, de un repetent somnoros cu facultatea terminata in 6 ani si care n-a realizat nika in viata si de un turnator la secu dovedit, iti meriti soarta. Cind votezi primar unul cercetat penal pentru furt, sau chiar condamnat aflat dupa gratii, iar iti meriti soarta. Nu ca ceilalti erau rupti din cer, da cind dai 70% gastii astieia de golanasi de cartier, nu mai ai de ce te plinge.
"Daca romanii ar avea un stat performant ar intelege avantajele reciproce..." Da, numa' ca statul roman e incompetent si neperformant de 20+ de ani, asa ca romanii n-au cum sa inteleaga niste avantaje pe care nu le-au experimentat si in consecinta fie voteaza cu picioarele, fie incearca sa se fereasca pe cat pot de "binefacerile" statului. Ca asa-i statul roman - intai cere, apoi ia, si pe urma se mai gandeste daca sa dea si inapoi.
Voi pareti sa fiti convinsi ca orice taxe ar pune statul, oricat de multe si de mari, ele trebuie platite, pentru ca, deh, statul are nevoie de bani ca sa functioneze asta si aia. Hai sa platim la nesfarsit si oricat, ca poate s-o indura statul roman sa ofere servicii de calitate.
In opinia mea asta e un rationament gresit; rationamentul corect ar fi urmatorul - EU, PLATITORUL DE TAXE, decid de ce servicii am nevoie de la stat si cat merita platit pentru ele, iar el, statul, trebuie sa se conformeze. La noi se intampla exact invers; Maria Sa, statul, are de platit XL functionari si XXXXL sinecuri, mai tre' sa si "investeasca", mai tre' sa cumpere si voturi si ajusteaza taxele in consecinta...
Iar tu, Bogdane, daca nu intelegi legatura intre nivelul de taxare, corectitudinea acestuia si motivatia oamenilor de-a munci cinstit, ce sa zic... m-ai lasat fara replica.
La fel, daca nu stii cum devine treaba cu bancile, chiar daca ai citit macar ce s-a scris aici, pe HN, pe-acest subiect... iar n-am ce spune... decat eventual ca poti sa dormi linistit, ca Isarescu vegheaza pentru tine.
Insa cu hectarul ala de rosii in camp, fa-ti o favoare si mai citeste cate ceva (uite-aici un link bun, http://www.legumicultura.ro/articoletehnologii/culturi-in-camp/cultura-tomatelor-10.htm), pentru ca cifrele tale sunt complet aiurea, gresite si cu un ordin de marime. Sau consulta-ti socrul; am convingerea ca-ti va da acelasi sfat ca si mine - ramai la nivelul asta "artizanal", pentru care, sincer, te admir si felicit.
Cit despre banci, eu dorm linistit doar dupa ce am stiu exact ce contract am semnat, la ce rate m-am inhamat astfel incit riscul de neplata sa fie minim. Nu dorm linistit pentru ca Isarescu (sau oricine altcineva) vegheaza. Si in general, nu astept ca cineva sa vegheze asupra actiunilor mele, ci imi asum responsabiliatea lor personal.
Cit despre tomate... Intr-adevar am gresit productia, e undeva intre 20 si 80 t/ha. In functie de soi.
In ambele cazuri, n-are rost sa mai insist; mai citeste si tu macar comentariile de pe-aici, n-o sa ma apuc sa le repet.
In rest, "marunta" greseala intr-ale productivitatii rosiilor spune multe despre cat de bine iti fundamentezi opiniile; de-aia ziceam ca e mai bine - nu doar pentru tine, ci pentru noi toti - sa ramanem in zona noastra de confort, ca sa-i zic asa, unde chiar mai stim cate ceva.
Ah, sa nu uit - avertizeaza-i pe bunicii tai ca, in conformitate cu inaltele tale principii, sunt niste evazionisti fiscali atunci cand angajeza zilieri fara sa plateasca taxele aferente (chiar si pe mancarea si bautura pe care le-o ofera, nu mai vorbesc de munca propriu-zisa).
In rest, tine-ne la curent cum merg culturile din gradina; o sa ma amuz copios cand o pune guvernul taxe si pe-astea; e doar o chestiune de timp.
Cit despre bunicii mei, au trecut deja in lumea celor drepti. Deci mi-e cam greu sa-i avertizez. Iar la tara, decit sa faci un contract de munca unui zilier, e mai ieftin si rapid sa muncesti tu ziua aia in locul lui. Dar asta nu inseamna ca nu se numeste evaziune fiscala. Asha e in Romania, uneori e imposibil sa respecti legea.
Si cu asta am incheiat raspunsurile la comentariile tale.
Uite insa una care poate o sa-ti smulga macar un zambet (amar), ca prea esti incrancenat.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15454677-cazul-verificarilor-fiscale-prealabile-facute-fisc-vor-declarate-animalele-peste-3400-euro-detinute-tara-sau-strainatate-proiect.htm
Adicatelea, spune-mi ce vaca pasti, ca sa-ti spun cine esti (si ce impozit o sa-ti iau).
Colosal... chiar daca, recunosc, n-am priceput-o pe-aia cu extrateritorialitatea, cu vaca pe care o am in Bulgaria, da' platesc impozit pe ea in Romania...
Viata in Romania aduce tot mai mult a tragicomedie.
Ceea ce s-antimplat in Decembrie '89, n-a fost decit o perversa lovitura de stat....
"regizata" PERFECT, realizata cu ajutorul gratuit al 'oilor' si platita cu singele si vietile unor copii nevinovati.
Pe langa povestea cu pensiile (un alt articol semnat DP zilele trecute) si acest set de date statistice ar trebui sa dea insomnii guvernantilor nostri (in caz ca le-ar pasa catusi de putin de ce se intampla in tara).
Cel mai socant mi se pare faptul (pag. 70-71 in document) ca "migratia inversa", urban-rural, are sold pozitiv practic la toate categoriile de varsta (grupa 20-24 e de fapt singura exceptie, chiar daca din grafic nu rezulta clar).
Adica nu doar oameni (relativ) in varsta, care nu-si mai gasesc de munca sau sunt deja pensionari, cu pensii foarte mici, isi cauta supravietuirea in rural, ci si oameni tineri, cu copii cu tot - ca la 9000 din categoriile de varsta 30-44 de ani, adica oameni la deplina maturitate, la apogeul puterii de munca...
Lucrurile merg din ce in ce mai bine.
-taxele platite de clanuri, politicieni, multinationale, firme protejate ale administratorilor statului vor plati aceleasi taxe in medie cu IMM-urile cinstite
-justitia nu este un targ in care cine are mai multi bani are dreptate
-politia nu-ti spune ca daca nu stii cine te-a agresat si daca nu-l aduci legat fedeles la sectie ei nu au ce sa faca
-salariile in companiile de stat cu datorii nu rivalizeaza cu cele de pe Wall Street in timp ce politicienii se vaita ca "sunt legati la maini"
-lucrarile publice nu sunt cele mai scumpe din UE
Atunci voi zice Stat. Pana atunci toti sunt o sleahta de mafioti care impreuna formeaza Marele Mafiot.
Poate domnul Dan Popa va face un studiu si asupra migratiei romanilor(cca. 3 miloane din mediul rural si urban) inafara granitelor Romaniei si motivele pentru care, desi acum traiesc mai rau ca acum 5 ani, refuza sa se intoarca in tara si sa se apuce de vechile meserii, multe legate direct de agricultura!
Parafrazand o zicere care circula printre "analisti&specialisti" asi spune asa:
"Viitorul romanilor si Romaniei e "la tara"?! Da, e perfect posibil, dar in care tara?!"
Aveti un raspuns la aceasta dilema existentiala?
In primul rand, multi dintre cei care pleaca la tara din postura de someri nu se gandesc la hectare, sisteme complexe de irigatie, ladite, piata de desfacere, negocieri cu lanturi de magazine etc. Ideea e ca pleaca, o mare parte, ca sa poata supravietui. Pentru asta ai nevoie de o casa si putin teren.
In al doilea rand agricultura nu e nici simpla, nici complexa. Este ca orice alta meserie, iar contrar unei pareri, internetul de poate ajuta enorm. Taranul roman nu prea mai altoieste, nu mai pastreaza semintele de la un an la altul, nu mai practica rotatia culturilor sau o practica dupa ureche, stropeste abuziv, pe scurt, face totul din ce in ce mai prost. Si atunci ai nevoie de o sursa de informatie, mai ales daca vrei sa faci agricultura bio pentru familia ta.
Oricum, interesante cifre, satele romanesti vizitate de mine arata contrariul. Adica sunt depopulate si imbatranite. Sa nu fie vorba de satele din zonele rezidentiale....
Una dintre dezbaterile de o mare actualitate de pe scena publică europeană o constituie reformarea post 2013 a Politicii Agricole Comune (PAC). Această reformă, ce are loc în contextul adoptării unui nou cadru financiar european plurianual, are o importanţă deosebită întrucât ea trasează orientarile fundamentale ale agriculturii europene la orizontul anului 2020. Pentru România aceasta este o şansă nu doar de a se afirma şi de a contribui la crearea strategiei de viitor a uneia dintre cele mai importante şi consistente politici europene din punct de vedere financiar, dar şi de a-şi reforma, prin prisma noilor orientări ale PAC, propriul sector agricol cât şi spaţiul rural în ansamblul său.
De ce reforma agro-rurală este o prioritate majoră pentru România
Un raport din 2009 al Eurostat specifică faptul că în România există un total de aproximativ 4 milioane de exploataţii agricole de diferite dimensiuni (inclusiv mici gopodării rurale) în care îşi desfaşoară activitatea aproape 2 milioane de persoane, adică 30% din populaţia activă a României. Cu toate că aceste cifre sunt profund disproporţionate în raport cu media europeană (doar 5,6% din populaţia activă lucrează în agricultură în UE27), acestea nu reprezintă un motiv de îngrijorare în sine. Problemele apar, însă, atunci când analizăm structura acestor exploataţii şi sustenabilitatea lor economică. Datele sunt cel puţin îngrijorătoare: din cele 4 milioane de gospodării, aproximativ 2,5 milioane deţin sub 1 hectar şi doar aproximativ 900 000 au cel puţin gradul minim de rentabilitate economică (1 ESU). Cu toate acestea, din cele 900 000 de ferme „rentabile”, aproximativ două treimi produc doar pentru consumul propriu. Dintr-un calcul simplu rezultă că din cele 4 milioane de gospodării româneşti, doar 312 000, adică 8% sunt viabile economic şi conectate la piaţă, în timp ce restul de 92% sunt, în marea lor majoritate, gospodării de subzistenţă.
Altfel, de acord cu un dac si cu Un_Oarecare - s-a umplut forumul asta de indemnuri tovarasesti in cea mai pura noulimba UE-ista, indemnuri la munca, la platit cu voiosie taxele tot mai multe si mai mari cu care binevoieste stapanirea sa ne blagosloveasca, astfel incat sa se umfle pipota patriotica in noi, drapelul Romaniei sa fluture victorios pe cel mai inalt catarg etc., etc., etc.
In rest, petrec multa vreme in zone rurale si impresia mea (subiectiva si irelevanta statistic) este apropiata de a un dac. Cei mai multi oameni care se muta in rural o fac de nevoie, cautand doar supravietuirea, care le-a devenit practic imposibila la oras; nu vin de regula pe loc gol, ci au (mostenit) o casuta cu curtea si gradina aferente. In general, pentru astfel de oameni supravietuirea la tara e mai usoara si, intr-un fel, mai demna; dar nici vorba de investitii, de "construit" un viitor semnificativ mai bun etc.
Bogdan are dreptate aici, ceva-ceva se mai poate face, mai ales de cei relativ tineri. Mai muncind cu ziua, mai vanzand un porc sau un vitel etc., cei cinstiti si muncitori pot reusi sa-si imbunatateasca viata... dar foarte, foarte lent si fara sa poata spera sa depaseasca semnificativ nivelul acesta, al supravietuirii.
O alta categorie este la cealalta extrema -- oameni nu neaparat bogati, dar relativ indestulati, (upper) middle class, care pleaca din oras catre zonele rurale apropiate din alte considerente (calitate a vietii, liniste, aer curat, curte si gradina etc.), dar in esenta depind tot de veniturile obtinute in urban, nu traiesc/fac agricultura decat ca hobby.
Ceea ce lipseste este exact categoria cea mai importanta - chiaburii de pe vremuri, oameni muncitori, legati de agricultura, dar care au si ceva "cheag", astfel incat sa poata face oarece investitii. Hectarul de rosii, desi nefericit ca cifre, e bun ca exemplu - nu te apuci de-asa ceva fara niste (zeci de) mii de euro in buzunar.