Speranta dar si teama de pensie. Cat de sustenabil e sistemul de pensii?

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 13 septembrie 2013, 10:05 Economie | Finanţe & Bănci


La sfarsitul acestei veri, numarul mediu de pensionari a fost de 5,413 milioane, in scadere cu  20.000 mai putini decat in primavara, potrivit datelor furnizate vineri de Statistica. Mai notam in treacat ca pensia medie lunara a fost in trimestrul al doilea de 807 lei, mai mare cu 4,9% fata de acelasi trimestru al anului precedent. Situatia financiara a sistemului de pensii s-a deteriorat dupa 1990, raportul dintre numarul de contributori si numarul de beneficiari scazand foarte puternic, de la 2,3 salariati la un pensionar in 1990 la doar 0,8 salariati la un pensionar in 2012, numarul de pensionari de asigurari sociale de stat avand o tendinta crescatoare, in timp ce numarul de salariati a avut o tendinta descrescatoare, in special pana in 1999-2000. (vezi graficul de mai jos)
 




Ponderea cheltuielilor cu asistenta sociala in Romania este semnificativa, iar problema
deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvata. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile in raport cu contributiile incasate, chiar daca s-au mai luat unele masuri in vederea ameliorarii acestei deficiente, se arata in Raportul pe 2012 al Consiliului Fiscal.

  • Deficitul bugetului de asigurari sociale s-a adancit in ultimii ani, ajungand la 12,5 miliarde de lei in 2012 (2,2% din PIB).
  • Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 0,6 miliarde de lei in 2012, in principal ca urmare a intrarii in sistem de noi participanti cu pensii mai mari decat media, in timp ce veniturile au avansat doar cu 0,8 miliarde lei, fiind afectate partial si de returnarea contributiilor de sanatate colectate in mod ilegal care s-au reflectat la nivelul agregatelor bugetare ca venituri negative.
  • Avand in vedere aceste evolutii, exista riscuri importante cu privire la sustenabilitatea pe termen mediu a bugetului de asigurari sociale, iar oportunitatea unor eventuale majorari de cheltuieli sau reduceri de contributii trebuie analizata numai in contextul identificarii unor solutii alternative de reducere a deficitului, in special prin largirea bazei de impozitare.
  • Noua lege a pensiilor ar trebui sa sprijine pe termen mediu si lung imbunatatirea situatiei financiare a bugetului de asigurari sociale, in conditiile unei aplicari stricte a prevederilor acesteia.

Reamintim ca prin noua lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice) s-au urmarit o serie de obiective care sa imbunatateasca starea financiara pe termen mediu si lung a sistemului public de pensii:
- decuplarea evolutiei punctului de pensie functie de evolutia salariului nominal, prin indexarea punctului de pensie anual cu 100% din rata inflatiei, la care se adauga 50% (acest procent scade la 45% incepand cu 2021 si ulterior scade cu 5 pp pe an, pana in 2030, cand ajunge la 0%) din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent;
- integrarea in sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care apartineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum si a persoanelor care realizeaza venituri din profesii liberale;
- introducerea unor conditii mai restrictive privind accesul la pensia anticipata si la pensia de invaliditate;
- stabilirea pensiei pe principiul contributivitatii, in directa corelatie cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contributiile de asigurari sociale;
-cresterea varstelor de pensionare ca urmare a cresterii sperantei de viata a populatiei si egalizarea graduala - pana in anul 2030 0 a stagiului complet de cotizare pentru femei si barbati (din Raportul Consiliului Fiscal)

  • Scurta privire in Europa
Partea proasta e ca nu se mai fac copii. Indicele de fertilitate a scazut in cincisprezece tari europene - din 22 studiate si comparabile - este concluzia Institutului de demografie din Viena. Tendinta este observabila mai ales in tarile din sudul zonei euro.

Criza a dus la prabusirea natalitatii in Grecia (1,43 copii la o femeie), in Portugalia (1,35), in Spania (1,36) si in Irlanda (2,05). Fenomen ingrijorator in Grecia, numarul avorturilor a crescut cu 50% in 2011. In Portugalia, numarul de nasteri a scazut in 2012 la 90 000, cota cea mai mica din ultimii 60 de ani.
  • Sa ramanem la cifrele din tara noastra

Pana in 2004,  la noi se nasteau mai multi copii in mediul rural. Din 2004, mediul urban este cel care genereaza un spor al natalitatii cel mai ridicat. E drept, trebuie luat in calcul si numarul comunelor devenite orase (care au "mutat"nou-nascutii din rural  in urban) si in mica masura, migratia interna.  Mai observam ceva: in perioada crizei, natalitatea a crescut, ceea ce ar putea parea surprinzator. Numai ca nu e asa.

Multe femei au preferat sa fac un copil pentru a putea intra in concediu de maternitate si a evita concedierile, aceasta pare a fi cea mai logica si la indemana explicatie. Pe de alta parte, discutam de valori medii. Exista localitati in mediul urban in care natalitatea a fost constant mai ridicata decat in rural si viceversa. Dar ele sunt exceptii.

  • Ce e de facut?
Cea mai buna optiune pentru diminuarea deficitelor din zona pensiilor este cresterea varstei de pensionare proportional cu cresterea sperantei de viata la varsta de 65 de ani. Stiu, e dureros, dar intr-acolo ne indreptam.  "Este singura solutie care nu afecteaza negativ pensiile pensionarilor de dupa 2030. Pentru asigurarea unui venit cat mai bun, cea mai recomandabila varianta este cea a economisirii suplimentare in pilonii II, III sau prin alte instrumente. Cele mai proaste optiuni sunt: Legarea pensiei de cresterea salariilor deoarece poate produce deficite imense aruncand economia in haos si nationalizarea pilonului II care ar scadea valoarea pensiei cu o treime (ca rata de inlocuire a salariului), se arata in concluziile studiului "Cine va plati pensiile decreteilor?", lansat recent de Expert Forum

Desi generatia cea mare a decreteilor e astazi la potential activ maxim, reuseste cu greu sa sustina pensiile parintilor si bunicilor sai iar fondul public acumuleaza deficite de 2,4% din PIB. Cand decreteii se vor pensiona, in jur de 2030, va incepe cu adevarat dezastrul: daca nu se schimba ceva in actualul sistem public, raportul pensie/salariu va scadea pana sub 25%. Acest pericol e ignorat in prezent, politicul romanesc nefiind interesat sa planifice cu patru cicluri electorale in avans.

Pe termen lung, sistemul de pensii din Romania este sub presiune din multe directii. In primul rand, tendintele demografice de imbatranire sunt foarte accentuate. Desi in momentul de fata, Romania are o populatie mai tanara decat marea majoritate a statelor europene, in urmatorii 50 de ani va ajunge in grupul tarilor cu cea mai imbatranita populatie.

Conform prognozei Comisiei Europene, proportia tinerilor (0-14 ani) va scadea in perioada 2010 - 2060 cu cca. 38%, iar proportia persoanelor active (15 - 64 ani) scade in aceeasi perioada tot cu cca. 38%. In schimb  populatia de 65 ani si peste va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in 2060 sa reprezinte aproape 35% din populatie. Cresterea cea mai spectaculoasa va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populatie) decat copiii intre 0-14 ani (11,8% din total populatie).

In acelasi timp, problemele actuale din zona pietei muncii par sa fie persistente pe termen lung. Rata mica a ocuparii, sub media europeana, nu se va corecta in urmatoarele decenii. Mai mult, din estimarile Comisiei Europene, Romania este singura tara in care se prognozeaza pe termen lung o scadere a ratei de ocupare sub nivelul actual.

Rata de dependenta a sistemului public de pensii (raportul dintre numarul de pensionari de asigurari sociale de stat si numar total de contribuabili la sistem) pleaca de la un nivel defavorabil, de la 0,85 pensionari/ contribuabil in 2010, ajungand la 1,5 pensionari/contribuabil in 2060.

In ce priveste cheltuielile, pensiile au fost un mijloc de obtinere de catre partidele la putere a votului pensionarilor prin propuneri sau decizii populiste ce nu puteau fi sustinute financiar. Dupa decizia Curtii Constitutionale prin care, de facto, nu se pot opera micsorari ale pensiilor, jocul populist a avut un impact financiar major iar costurile unor eventuale decizii populiste pentru viitor sunt riscante pentru echilibrul fondului public si chiar a intregii economii

Pensionarii de asigurari sociale, mai spun statisticienii in comunicatul lor de vineri, detin ponderea majoritara (99,9%) in numarul total de pensionari. Pensionarii de asigurari sociale de stat reprezinta 86,5% in totalul celor de asigurari sociale.


Economiile prognozate de Guvern la fundamentarea bugetului prin recalcularea pensiilor speciale se ridicau la 86,8 milioane lei in 2010, 260,6 milioane lei in 2011, 267,9 milioane lei in 2012, 274,6 milioane lei in 2013 si 281 milioane lei in 2014. Cu toate acestea, recalcularea a rezultat intr-o crestere a cheltuielilor bugetare anuale cu peste 1 mld. lei, se mai arata cu titlu de exemplu Raportul Consiliului Fiscal.

  • Este evident ca sistemul de pensii nu va putea asigura o pensie suficient de mare din pilonul I. Pilonul II va ajunge la maturitate intr-un moment de varf in ce priveste intrarile la pensie (2032) si va duce la o crestere a valorii pensiei.
  •  Chiar si asa, este absolut necesar ca generatiile care in prezent sunt active pe piata muncii sa fie constiente ca statul nu va putea asigura un nivel similar al pensiei ca pentru pensionarii actuali si sa economiseasca suplimentar pentru a nu se expuse riscului de saracie.
  •  Corectarea dezechilibrelor din piata muncii prin reducerea informalitatii si fiscalizarea economiei rurale, prin politici mai bune de ocupare si recalificare, prin cresterea angajabilitatii pentru categoriile expuse somajului sau inactivitatii (tineri, femei, lucratori varstnici). De asemenea, asigurarea unui mediu de afaceri prietenos care sa duca la cresterea activitatii economice si implicit la cresterea numarului de locuri de munca.
  • Diminuarea deficitelor prin cresterea veniturilor, fiind necesara imbunatatirea colectarii contributiilor (diminuarea evaziunii si eliminarea exceptiilor de la plata) si distribuirea echitabila a poverii fiscale.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2154 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    yooooo.... (Vineri, 13 septembrie 2013, 11:42)

    Codruta N [utilizator]

    Deci au reusit, in sfarsit, sa omoare mai multi decat cei care-si fac dosare... :P
  • 0 (0 voturi)    
    Analiza (Vineri, 13 septembrie 2013, 12:19)

    nick24 [utilizator]

    e f buna pt tarile din EU, dar nu la noi. In 2060 cine vor fi pensionari? 3-4 milioane care lucreaza acum in afara tarii, cei mai multi la negru, bugetarii de azi si pensiile speciale.
    Deci majoritatea vor fi pensii ff mici, iar cei 3-4 milioane nu se vor intoarce pt ajutorul social, ca la pensie nu vor avea dreptul. Deci in articol se confunda pensionarii din 2060 cu cei care vor avea varsta de pensie, dar fara sa indeplineasca conditiile de pensie.
  • +1 (1 vot)    
    Deci, emigram (Vineri, 13 septembrie 2013, 12:21)

    AdrianBorza [utilizator]

    Sistemul de pensii obliga orice tanar care nu vrea sa devina o noua generatie de sacrificiu sa emigreze - mai bine muncesti pentru tine pe meleaguri straine decat sa stai in Romania pe un venit de mizerie pentru ca ai de platit pensii altora.

    Cand sistemul de pensii va deveni optional si cu acumulare mai discutam, pana atunci e doar un furt, iar cine il sustine e complice la furt.
  • 0 (2 voturi)    
    Viciu de fond! (Vineri, 13 septembrie 2013, 15:24)

    herhetzl [utilizator]

    Aceste analize au un mare viciu de fond: continua sa compare numarul de pensionari doar cu cel de salariati, desi economia romaneasca nu mai este in communism, iar contribuabilii nu mai sunt doar salariati. Exista un mare numar de patroni, manageri si liber-profesionisti (peste un ,million), exista fermieri, oameni care traiesc doar din chirii s.a.m.d. O parte dintre ei platesc contributii, o parte nu. Aici e o parte a dezechiloibrului, iar cealalta e tot din vina statutului-administrator, care incarca fondul de pensii cu categorii de plati ce trebuie sustinute din alte surse: persoanele cu handicap, pensile sociale (pentru cei care n-au contribuit la sistem) etc.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by