Cat de transparenta e Banca Nationala a Romaniei? (studiu)

Luni, 16 septembrie 2013, 8:55 Economie | Finanţe & Bănci

Pe o scala de la 0 la 15, BNR are un grad de transparenta de 7.5, se arata intr-un studiu publicat in urma cu cateva zile de Banca Centrala a Coreei de Sud, studiu coordonat de Barry Eichengreen si Nergiz Dincer. In regiune, bancile centrale din Ungaria (scor 13,5 din 15 posibil), Cehia (scor 12 din 15), Polonia (9 puncte din 15) si chiar Moldova (8 puncte din 15) sunt mai transparente decat BNR. Scoruri mai mici sunt inregistrate de Rusia (3 puncte din 15) si Ucraina (5 puncte din 15). De ce ar fi BNR mai transparenta sau la ce i-ar folosi?
Cititi studiul integral in atasament.

• Potrivit aceluiasi document, BNR este printre bancile de emisiune cu un grad de independenta printre cele mai ridicate. In regiune, doar Letonia este "mai" independenta.

Cele mai "transparente" banci centrale este cea a Suediei, Noii Zeelande, Ungariei, Cehiei si Marii Britanii arata studiul disponibil in atasament. Iar cele mai putin transparente, cele ale Libiei, Siriei si Etiopiei.

• La ce ii foloseste unei banci centrale sa fie transparente?

Exista numeroase studii care explica acest lucru, inafara celui pe care il puteti descarca din atasamentul acestui text. De pilda, acesta. Sau, acesta (al FMI). De asemenea, aici se arata cum, in ultimii zece ani, s-a ajuns la concluzia ca transparenta este recomandabila in procesul de elaborare a politicii monetare, intrucat eficacitatea impulsurilor monetare creste atunci cand pietele financiare inteleg modul in care banca centrala conduce politica monetara si motivele care stau la baza deciziilor acesteia. In mod deosebit, o mai buna informare a operatorilor valutari cu privire la actiunile si intentiile bancii centrale  mareste posibilitatea ca autoritatile monetare sa influenteze efectiv anticiparile pietei cu  privire la modificarile viitoare ale ratei oficiale si la ratele dobanzii pe termen lung.

E drept, exista si o limita a transparentei. Exemplul cel mai frapant de simplu pentru a demonstra cat de costisitoare poate fi o transparenta prea mare este daca o banca centrala este dispusa sa publice toate informatiile referitoare la un soc de oferta. Ii va fi apoi imposibil sa influenteze in mod optim ocuparea fortei de munca, din cauza componentei neasteptate, inflatia zero, asa incat nu poate fi realizat un compromis al efectelor socului intre inflatie si somaj. Doar restrangand aceste informatii, banca centrala poate reactiona intr-un mod avantajos pentru societate.
Studiul linkuit mai sus se concentreaza asupra informatiilor utilizate pentru politica monetara.

Avand in vedere ca "responsabilitatea influenteaza direct stimulentele bancilor centrale, in timp ce efectele de incurajare ale transparentei opereaza indirect, prin asteptarile sectorului privat", o forma de transparenta este esentiala. Banca centrala putand controla doar rata dobanzii overnight, trebuie sa existe un mecanism prin care politica monetara sa coordoneze asteptarile.

Motivatia bancii centrale de a nu fi pe deplin transparenta este in aceasta situatie una dubla. In primul rand, exista posibilitatea ca participantii la piata sa fie inutil influentati de opinia  bancii centrale, care poate fi una gresita. Aceasta nu este o noutate, iar bancile centrale si-au facut in trecut propriul mecanism de comunicare. In al doilea rand, este vorba despre relatia dintre publicarea prea timpurie a datelor, descoperirea ulterioara a unor erori si prin urmare pierderea reputatiei. In al doilea rand, literatura de specialitate arata ca publicarea in intregime a tuturor informatiilor poate sa nu fie optima (in termeni de bunastare).

• Un caz concret: studiul privind clauzele abuzive

Cea mai recenta situatie in care BNR a amplificat confuzia in loc sa o elimine este cazul celebrului studiu al impactului clauzelor abuzive asupra sistemului bancar. Guvernatorul Isarescu anunta la inceputul lunii iulie ca studiul realizat de banca centrala privind clauzele abuzive din contractele bancilor releva un "impact major" asupra sistemului bancar si a deponentilor, considerand ca acestia din urma trebuie sa fie protejati in locul debitorilor care dau in judecata bancile.

Bancile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia, studiul de impact fiind realizat de Banca Nationala a Romaniei, care a informat Guvernul. La mai mult de o luna, o adresa oficiala purtand antetul  Bancii Centrale confirma ca deocamdata studiul e in derulare. De unde fusesera obtinute estimarile aruncate in piata, nimeni nu poate spune.

Nimeni nu a vazut insa vreodata studiul, nu stie metodologia dupa care au fost calculate potentialele pierderi. Potrivit Mediafax, intr-un rezumat trimis Ministerului Justitiei, BNR a confirmat ca impactul clauzelor abuzive nu va afecta stabilitatea financiara a sistemului. Nici de aceasta data, nimeni nu a vazut un rand din acel studiu.

Acesta poate parea un nesemnificativ amanunt in ceea ce priveste transparenta in ansamblu a unei banci centrale. Insa, alaturi de alte mici detalii duc la scorul inregistrat in cadrul studiului citat la inceputul acestui articol.