Cat de transparenta e Banca Nationala a Romaniei? (studiu)

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 16 septembrie 2013, 8:55 Economie | Finanţe & Bănci


Mugur Isarescu, guvernatorul BNR
Foto: Agerpres
 documente
(16 Sep 2013) PDF, 493KB
Pe o scala de la 0 la 15, BNR are un grad de transparenta de 7.5, se arata intr-un studiu publicat in urma cu cateva zile de Banca Centrala a Coreei de Sud, studiu coordonat de Barry Eichengreen si Nergiz Dincer. In regiune, bancile centrale din Ungaria (scor 13,5 din 15 posibil), Cehia (scor 12 din 15), Polonia (9 puncte din 15) si chiar Moldova (8 puncte din 15) sunt mai transparente decat BNR. Scoruri mai mici sunt inregistrate de Rusia (3 puncte din 15) si Ucraina (5 puncte din 15). De ce ar fi BNR mai transparenta sau la ce i-ar folosi?
Cititi studiul integral in atasament.

  • Potrivit aceluiasi document, BNR este printre bancile de emisiune cu un grad de independenta printre cele mai ridicate. In regiune, doar Letonia este "mai" independenta.

Cele mai "transparente" banci centrale este cea a Suediei, Noii Zeelande, Ungariei, Cehiei si Marii Britanii arata studiul disponibil in atasament. Iar cele mai putin transparente, cele ale Libiei, Siriei si Etiopiei.

  • La ce ii foloseste unei banci centrale sa fie transparente?

Exista numeroase studii care explica acest lucru, inafara celui pe care il puteti descarca din atasamentul acestui text. De pilda, acesta. Sau, acesta (al FMI). De asemenea, aici se arata cum, in ultimii zece ani, s-a ajuns la concluzia ca transparenta este recomandabila in procesul de elaborare a politicii monetare, intrucat eficacitatea impulsurilor monetare creste atunci cand pietele financiare inteleg modul in care banca centrala conduce politica monetara si motivele care stau la baza deciziilor acesteia. In mod deosebit, o mai buna informare a operatorilor valutari cu privire la actiunile si intentiile bancii centrale  mareste posibilitatea ca autoritatile monetare sa influenteze efectiv anticiparile pietei cu  privire la modificarile viitoare ale ratei oficiale si la ratele dobanzii pe termen lung.

E drept, exista si o limita a transparentei. Exemplul cel mai frapant de simplu pentru a demonstra cat de costisitoare poate fi o transparenta prea mare este daca o banca centrala este dispusa sa publice toate informatiile referitoare la un soc de oferta. Ii va fi apoi imposibil sa influenteze in mod optim ocuparea fortei de munca, din cauza componentei neasteptate, inflatia zero, asa incat nu poate fi realizat un compromis al efectelor socului intre inflatie si somaj. Doar restrangand aceste informatii, banca centrala poate reactiona intr-un mod avantajos pentru societate.
Studiul linkuit mai sus se concentreaza asupra informatiilor utilizate pentru politica monetara.

Avand in vedere ca "responsabilitatea influenteaza direct stimulentele bancilor centrale, in timp ce efectele de incurajare ale transparentei opereaza indirect, prin asteptarile sectorului privat", o forma de transparenta este esentiala. Banca centrala putand controla doar rata dobanzii overnight, trebuie sa existe un mecanism prin care politica monetara sa coordoneze asteptarile.

Motivatia bancii centrale de a nu fi pe deplin transparenta este in aceasta situatie una dubla. In primul rand, exista posibilitatea ca participantii la piata sa fie inutil influentati de opinia  bancii centrale, care poate fi una gresita. Aceasta nu este o noutate, iar bancile centrale si-au facut in trecut propriul mecanism de comunicare. In al doilea rand, este vorba despre relatia dintre publicarea prea timpurie a datelor, descoperirea ulterioara a unor erori si prin urmare pierderea reputatiei. In al doilea rand, literatura de specialitate arata ca publicarea in intregime a tuturor informatiilor poate sa nu fie optima (in termeni de bunastare).

  • Un caz concret: studiul privind clauzele abuzive
Cea mai recenta situatie in care BNR a amplificat confuzia in loc sa o elimine este cazul celebrului studiu al impactului clauzelor abuzive asupra sistemului bancar. Guvernatorul Isarescu anunta la inceputul lunii iulie ca studiul realizat de banca centrala privind clauzele abuzive din contractele bancilor releva un "impact major" asupra sistemului bancar si a deponentilor, considerand ca acestia din urma trebuie sa fie protejati in locul debitorilor care dau in judecata bancile.

Bancile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia, studiul de impact fiind realizat de Banca Nationala a Romaniei, care a informat Guvernul. La mai mult de o luna, o adresa oficiala purtand antetul  Bancii Centrale confirma ca deocamdata studiul e in derulare. De unde fusesera obtinute estimarile aruncate in piata, nimeni nu poate spune.

Nimeni nu a vazut insa vreodata studiul, nu stie metodologia dupa care au fost calculate potentialele pierderi. Potrivit Mediafax, intr-un rezumat trimis Ministerului Justitiei, BNR a confirmat ca impactul clauzelor abuzive nu va afecta stabilitatea financiara a sistemului. Nici de aceasta data, nimeni nu a vazut un rand din acel studiu.

Acesta poate parea un nesemnificativ amanunt in ceea ce priveste transparenta in ansamblu a unei banci centrale. Insa, alaturi de alte mici detalii duc la scorul inregistrat in cadrul studiului citat la inceputul acestui articol.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






2394 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Re: Cit vrea si cum vrea BNR-ul (Luni, 16 septembrie 2013, 9:26)

    mnicku [utilizator]

    si nu ne intereseaza transparenta ci efectul deciziilor pe care le ia BNR-ul asupra populatiei.

    Cu ce se va mai juca BNR-ul cind jucaria preferata de 23 de ani - joaca de-a schimbul valutar - v-a disparea ?? daca RO va trece la Euro.

    De 23 de ani joaca de acest fel a fost platita din buzunarele noastre . In schimb n-am prea auzit sa de-a de pamint cu bancile ce triseaza sau inseala deponentii
  • +2 (2 voturi)    
    bnr a a demolat ord.50 si legea 193 (Luni, 16 septembrie 2013, 10:58)

    jackalphonse [utilizator]

    care proteja clientii. ca efectul sa fie maxim, a chemat si fmi-ul la aceasta actiune. fmi nu avea atributii in ceea ce priveste bancile, dara s fost lasata de bnr sa-si exercite un drept numi ""lobby"", care la noi se cheama trafic de influenta. foarte transparent
  • 0 (0 voturi)    
    unul din subcriteriile din studiu (Luni, 16 septembrie 2013, 16:37)

    ..13 [utilizator]

    Puncteaza interventia Bancii centrale asupra bugetului si surpriza este punctat cu maximul daca Banca centrala poate interveni asupra bugetului...

    Mai sunt si alte cateva subcriterii care puncteaza bine controlul pe care o Banca centrala il poate avea in relatie cu capacitatea guvernului de a se imprumuta....

    Pe de alta parte studiul mai demonstreaza ca BNR este una dintre cele mai independente banci...

    Mai este o corelatie interesanta intre transparenta Bancii Centrale si tipul economiei din aceea tara (dezvoltata, in curs de dezvoltare)

    Sunt, pana la urma, opiniile exprimate in scrissosote de la doi experti. Banuiesc ca se pot construi si alte modele de evaluare...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version