"Nu exista cluze abuzive acceptabile. Orice clauza abuziva trebuie eliminata, iar cel care a fost pagubit trebuie sa fie despagubit", a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu in deschiderea seminarului destinat clauzelor abuzive. La seminar mai participa Alexandru Paunescu, seful Directiei Juridice din BNR, Aurel Motiu, Secretar de Stat la Justitie, Bogdan Cristian Nica, Presedinte ANPC, Cristian Stefan, Directorul Directiei Reglementare si Autorizare din BNR si Florin Danescu, seful executiv al Asociatiei Romana a Bancilor.

Bogdan OlteanuFoto: Rompres

HotNews.ro a transmis LIVE cele mai importante luari de pozitii din timpul evenimentului.

Cele mai importante declaratii ale viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu:

  • Nu existe cluze abuzive acceptabile. Orice clauza abuziva trebuie eliminata, iar cel care a fost pagubit trebuie sa fie despagubit. Am tinut sa spun asta de la bun inceput
  • Caracterul abuziv il stabileste insa o instanta judecatoreasca
  • Legiuitorul ramane sa stabileasca ce instanta se va ocupa de asta
  • Vorbind de impact, un prim impact este legat de volumul creditarii. Daca se va trece dincolo de o limita a relatiei dintre banci si clienti, evident ca volumul creditarii va scadea
  • Un al doilea impact economic priveste costul creditarii.
  • Cand stabilesc acest cost bancile lucreaza cu modele matematice. Daca se constata ca un anumit tip de credit mareste costul creditului, bancile vor include acest cost si in costul creditelor viitoare
  • Aceasta apare ca fiind impotriva vointei publice care sustine reluarea creditarii
  • Bancile isi vor apara ele singure cauzele
  •  Bancile dau credite din banii stransi de la deponenti. Si pentru ca aceste clauze ii vizeaza pe deponenti, a fost si de datoria noastra sa ne implicam
  • BNR a incercat sa isi contruiasca credibilitatea aplicand legea si nefand  nimic mai mult decat legea ii cere
  • BNR are raspunderea deponentilor si mai are raspunderea asigurarii macrostabilitatii
  • Trebuie spus ca in Romania cetatenii nu au cheltuit niciun leu ca sa salveze vreo banca, asa cum s-a intamplat in alte economii mult mai dezvoltate
  • Legat de creditarea in moneda straina, am citit opinii ale unor reputati juristi care spuneau in scris ca acest tip de creditare ar fi ilegala
  • Eu de la juristi am pretentii de maxima seriozitate
  • Invit pe doritorii de asemenea discutii sa citeasca regulamentele care nu ofera restrictii privind creditarea in nicio moneda
  • Dealtfel, una dintre conditiile impuse  Romaniei a fost liberalizarea contului de capital. La inceputul acestei veri Comisia Europeana a declansat infringement impotriva Ungariei tocmai pentru interzicerea creditarii in moneda straina
  • In Romania, creditul in franci elvetieni a ajuns la 10%. In Ungaria a fost de 70%. Acum, dupa mari eforturi, a coborat la 60%. Asta e diferenta dintre a face politici si a nu le face
  • In Romania nu exista autoritati locale care sa se fi imprumutat in franci elvetieni. In Ungaria, o treime s-au imprumutat
  • Ni s-a spus ca vom fi dati in judecata pentru ca am permis creditarea in franci elvetieni. Ne vom prezenta la proces si respectam instantele din Romania
  • Am avut 57 de procese si le-am castigat pe toate
  • In materia insolventei am trimis punctele oficiale ale BNR. Legislatia insolventei trebuie sa-i avantajeze pe creditori si sa asigure protectia debitorului
  • Exista un mare risc de conflict de interese 
  • Legea trebuie sa asigure recuperarea creantelor in cat mai mare masura si continuarea activitatii debitorilor
  • Aceleasi propuneri le fac si despre insolventa persoanelor fizice
  • In acest moment pentru persoanele fizice aflate in nevoie, toate masurile au fost prevazute prin lege. Aceste lucruri exista!
  • Instituirea unui mecanism formal al insolventei persoanelor fizice va fi administrat in avantajul celui care sa ocupa de insolventa
  • Asta se intampla acum in prea multe cazuri legate de insolventa persoanelor juridice
  • Brusc, citim in presa ca nivelul redeventelor din Romania este corect
  • Asta dupa ce tot timpul se spunea ca sunt la un nivel redus. Ganditi-va tot timpul la interese.

Alexandru Paunescu, seful Directiei Juridice din BNR

  • BNR doreste o creditare sanatoasa in cadrul careia imprumuturile sa fie rambursate conform contractelor
  • Criza a afectat puternic relatia client-banca
  • Publicul nu a inteles ceea ce a cumparat
  • Eficientizarea relatiei client-banca este esentiala
  • furnizarii de servicii bancare ar trebui sa ofere informatii cu privire la riscurile la care clientii se expun
  • Bancile ar trebui sa evalueze atent situatia clientului inainte de a le oferi un serviciu financiar
  • Orice demers  presupune un cost de oportunitate, dar evaluarea acestui cost este dificila
  • In presa au aparut diverse acuzatii la adresa Bancii Centrale, in special legate de faptul ca s-a permis imprumutul in anumite valute
  • BNR a sesizat cresterea masiva a ritmului creditarii in valuta si a actionat cu mijloacele legate pe care le avea
  • Daca s-ar fi incercat limitarea unor tipuri de valute, am fi incalcat tratatul privind libera circulatie a capitalurilor
  • BNR a utilizat intens si canalul de comunicare. Guvernatorul a subliniat in mod insistent si repetat necesitatea unor masuri de ordin prudential
  • Strategia BNR a fost orientata spre diminuarea riscului valutar la care se expun bancile
  • Dealtfel, masurile BNR au fost foarte apreciate de Banca Centrala Europeana
  • Masura interzicerii creditelor in CHF nu se impunea.  Nu cred ca cineva poate sustine ca bancile, constiente ca debitorii nu isi vor putea plati creditul, au continuat sa promoveze aceste credite
  • Problema banca - client e una de comunicare. Nu numai una dintre parti poate fi considerata vinovata
  • Discutiile privind clauzele contractuale trebuie sa aibe loc la momentul semnarii nu dupa nu stiu cati ani de la semnarea acestor contracte
  • Au existat decizii ale unor instante care au anulat unele comisioane. E imposibil ca printr-o hotarare judecatoreasca sa elimini pretul insusi al unui contract
  • Problemele dintre banci si clienti trebuie rezolvate prin dialog, nu prin apelarea la instantele de judecata
  • Legat de studiul de impact: BNR a desfasurat un stress test iar datele cu privire la impactul Legii 193 a fost doar o parte din acest test
  • De asta am transmis doar fragmente celor din Justitie
  • S-a mai sustinut ca daca nu exista o amenintare la adresa stabilitatii financiare, totul e ok
  • Doamne fereste sa avem o amenintare la adresa stabilitatii!
  • Acest studiu nu a putut sa ia in calcul aplicarea cu retroactivitate a hotararilor judecatoresti
  • Daca am lua in calcul si retroactivitatea si anularea dobanzilor in acele cazuri de care vorbeam inainte, lucrurile nu ar mai sta asa. E vorba de o evaluare primara a impactului

Florin Aurel Motiu, Min Justitiei:

  • Se poate gasi o interpretare unitara a acestor chestiuni de drept
  • Evaluam si nivelul la care ar trebui judecate aceste litigii. Din partea sectorului bancar s-a propus solutionarea de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Noi am dori o degrevare a acestei instante
  • Urmarim un sistem echilibrat in care consumatorul sa fie protejat dar in acelasi timp sa nu existe actiuni abuzive in justitie

CONTEXT:

BNR a transmis Ministerului Justitiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, aratand ca acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale bancilor, dar NU ar fi in masura sa afecteze stabilitatea financiara a sistemului, scrie Mediafax. "Ministerul Justitiei nu a primit studiul propriu-zis, ci un rezumat al acestuia. BNR a precizat ca impactul este unul semnificativ pentru rezultatele financiare ale bancilor, cu unele banci mai afectate decat altele, dar fara sa poata reprezenta o amenintare la adresa stabilitatii financiare a sistemului", au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neincasate si provizioanele aferente, dar nu a luat in calcul eventuale despagubiri retroactive pentru sumele achitate de catre clienti si pe care bancile ar putea fi obligate sa le ramburseze.

"La BNR nu s-a calculat nimic retroactiv, iar calculele BNR au fost numai pe dobanzi fixe si variabile, care au putut fi formalizate in aplicatii, intrucat la nivelul comisioanelor era mult mai dificil si datele erau insuficiente pentru termenul scurt in care trebuia incheiat studiul. Impactul pe comisioane a fost calculat de catre banci si reprezinta putin peste o treime din totalul de 4,8 miliarde lei, impactul total la nivelul sistemului", au explicat sursele citate.

Surse bancare au precizat ca, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decat s-ar fi asteptat din conditiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat ca unele dobanzi, in derularea creditului, asa cum au primit date, au evoluat "inconsistent" fata de prevederile initiale, s-a considerat ca exista indicii de posibile actiuni in instanta si s-au calculat anumite prejudicii, tinand cont de sentinte rezonabile.

La o pierdere potentiala (venituri neincasate si provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilitatii pe sistem ar scadea cu 2,5 puncte procentuale, in conditiile in care nicio banca nu ar intra sub pragul minim de 8%, avand in vedere conditiile prudentiale si contabile din prezent.

Pe de alta parte, simularea realizata de banci pornind de la cele mai severe sentinte pronuntate de instante releva o cifra mult mai mare chiar si in cazul dobanzilor viitoare neincasate. Bancile considera ca risca pierderi de pana la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decat a calculat banca centrala.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat in urma cu o luna ca clauzele abuzive reclamate de debitorii bancilor sunt cuprinse in contracte pe care clientii le-au semnat si pe care trebuie sa si le asume, aratand totodata ca atat stabilitatea sistemului financiar-bancar, cat si deponentii trebuie protejati.

In luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezulta ca bancile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia.

Posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicata din luna iulie, a fost din nou amanata de catre autoritati, dupa ce Guvernul a fost informat ca bancile ar pierde peste 1 miliard de euro.

Amanarea a intervenit la solicitarea expresa a misiunii Fondului Monetar International, care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa in scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga bancile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

BNR s-a opus initiativelor legislative si a facut lobby pe langa Guvern si FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi in sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa in pericol stabilitatea financiara.

Institutiile de credit, sprijinite de BNR, sustin ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma sa aiba ca prima instanta Tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel.

In cazul in care Guvernul ar accepta sa legifereze o exceptie in acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele intre consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de masura ar putea aduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese intre populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.