Millennium Bank a anuntat luni ca ofera 5,5% dobanda la depozitele in lei la 3 luni, cea mai ridicata dobanda din piata atat pentru clientii bancii cat si pentru cei care isi vor deschide depozite la institutia amintita. Tot luni, Volksbank a lansat 3 pachete de servicii la preturi foarte bune cu conditia sa iti muti salariul la ei. In urma cu circa o saptamana, alte banci lansasera produse similare, incercand sa atraga clientii sa isi ruleze salariile prin conturile lor. Lupta oarba pentru clienti s-ar putea dovedi a fi o "greseala", a avertizat Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Bancile cu capital strain au intrat in aceasta batalie cel putin discutabila. "Le-am spus ca este o greseala, de a mari dobanzile la depozite. Faptul ca nu mai primesc acelasi flux de bani din exterior si au banii plasati in active interne le mareste vulnerabilitatea", declarase Isarescu. . Cum stau insa lucrurile?

Citeste si Cum s-a restructurat sistemul bancar romanesc in criza: renegocierea contractelor, renuntarea la prime, inchideri de unitati, "rotirea" salariatilor pe posturi

Partea buna tocmai ati aflat-o: puteti primi bani mai multi pentru depozitele Dvs. Care e insa partea intunecata a stirii? Rezumata, ea ar suna cam asa: bancile care cauta finantari rapide, sunt in stare sa promita marea cu sarea pentru a le obtine. Am mai scris despre restructurarea intarziata a sistemului bancar. Nu neapoarat din cauza executivilor de la noi. De regula, deciziile se iau in Centralele bancilor, in Romania incercandu-se doar transpunerea lor in practica.

Ganditi-va ca unei banci ii expira o linie de credit de la banca mama si ca ea nu va mai fi reinnoita. Ca banii trebuie returnati. Evident, ca sa-i returnezi, trebuie sa-i ai. Daca nu-i ai, ce te faci? Promiti marea cu sarea sperand sa-i obtii. Ca banca, promiti dobanzi mult maimari decat media pietei, in traducere libera.

  • Atat Guvernatorul cat si alti oficiali ai BNR au sugerat bancherilor sa gaseasca noi modele de business. Chiar si fosti executivi ai unor institutii de top bancare sustin acelasi lucru

"Modelele de business nu sunt usor de definit. Daca de pilda o banca decide ca poate sa se finanteze din depozite si cu finantarea aceasta- avand si o retea foarte buna- vrea sa crediteze doar retailul si Statul- e si acesta un model de business care ar putea functiona. Si-ar reduce costurile cu tot ce avea inainte pe segmentul corporate- de la serviciile de analiza a creditelor, de urmarire post-credit, de recuperare samd. Altele se vor orienta catre veniturile din tranzactionarea. Vor renunta la o serie deservicii si oameni. Dar pentru asta ai nevoie de o vizibilitate foarte buna la nivel de sursa a veniturilor si a costurilor", explica Oana Petrescu, fost executiv la BCR, in prezent partener Deloitte.

Citeste si : 3700 de angajati din banci au fost concediati in ultimele 12 luni. Ceea ce nu au facut in 5 ani, bancile cauta sa faca in cateva luni. Solutiile sunt simple, dar nu pe placul lor

Totul e supracomplicat, adauga partenerul Deloitte, de faptul ca deciziile nu se iau in Romania in 80% din cazuri. Mai mult, aceste decizii pot sa nu fie optime pentru sistemul romanesc ci poate doar pentru nivelul regional al grupului bancar.

  • Aceste tendinte vor pune presiune pe banci sa inoveze si sa isi reconfigureze modelul de afaceri, orietandu-se mai mult catre servicii de intermediere si consultanta

Un recent raport al companiei de consultanta AT Kearney sustine acelasi lucru. "Bancile vor trebui sa inoveze in domeniul serviciilor pentru care incaseaza comisioane, ca sa compenseze reducerea veniturilor din dobanzi". Noile reglementari la nivel european si american care, alaturi de normele Basel III, aplicabile la nivel international, vor obliga institutiile de credit sa atraga mai mult capital si mai multa datorie subordonata, pentru a servi drept tampon in cazul inregistrarii de pierderi, sa detina rezerve de numerar mai mari, sa isi separe activitatile traditionale de cele de investitii si sa lege stimulentele oferite conducerii de performantele pe termen lung si care sa vizeze mai mult reducerea riscului decat cresterea profitului, sunt menite sa faca bancile mai lichide si mai rezistente la criza, arata documentul. In acelasi timp, insa, este posibil ca acestea sa produca si o serie de pierderi pentru banci, in special pe partea de creditare, mentioneaza A.T. Kearney.

In acest conditii, consultantii se asteapta la apelarea, de catre companii, la metode alternative prin care sa atraga finantarea pe care o doresc, precum emisiuni de obligatiuni, credite furnizor sau utilizarea platformelor de crowdfunding. O consecinta a acestor tendinte ar putea sa o reprezinte reducerea sumelor aflate in depozite bancare, pe fondul orientarii populatiei catre achizitii de obligatiuni si a companiilor catre extinderea termenelor de plata pentru clienti si a achitarii de avansuri pentru furnizori, potrivit raportului.

Aceste tendinte vor pune presiune pe banci sa inoveze si sa isi reconfigureze modelul de afaceri, orietandu-se mai mult catre servicii de intermediere si consultanta, scriu cei de la A.T. Kearney.