Intalnirea cu moartea poate fi o trisare a destinului sau o ultima gara a lui, depinde de cum privesti lucrurile. Toti am avut asemenea incercari dureroase acasa din simplul motiv ca moartea nu te ocoleste, indiferent ce simpatii politice ai ori ce antipatii culturale manifesti. In fond, in fiecare an trecem nepasatori prin ziua mortii noastre, cum spunea cineva. De data aceasta va propun o intalnire cu statisticile despre moarte. O analiza despre cum, unde si mai ales de ce se moare in Romania.

In Romania barbatii mor in numar mai mare decat femeile. Se moare mai mult in rural decat in urban, iar in ceea ce priveste cauzele mortii....dar haideti sa le luam pe rand.

Mortalitatea masculina este superioara celei feminine inca de la nastere; astfel, valoarea supramortalitatii masculine inregistrata in anul 1960, a fost de 9,1 la mie fata de rata mortalitatii feminine de 8,4 la mie, se arata intr-o cercetare a Statisticii, obtinuta de HotNews. (vezi atasament)

In perioada 1960-2012, in paralel cu cresterea mortalitatii generale s-a marit ecartul mortalitatii intre sexe, in special in anul 1996 (rata mortalitatii masculine a fost de 14,0 la mie in comparatie cu rata mortalitatii feminine de 11,4 la mie ).

Fenomenul de "supramortalitate masculina" s-a inregistrat atat in mediul urban cat si in rural.

  • In anul 2012 se remarca o rata a deceselor masculine mai mare in mediul rural (14,9 la mie ) fata de urban (11,1 la mie ).

Daca ne uitam la diferentele dintre orase si sate (aka urban vs rural) mai observam ca nivelul mortalitatii generale se diferentiaza atat ca urmare a unui proces diferit de imbatranire a populatiei, dar si ca urmare a nivelului mai scazut de accesibilitate la asistenta medicala in mediul rural.

Mai jos aveti mortalitatea urban vs rural. Click pentru a mari imaginea.

Mortalitatea populatiei rurale a crescut constant in perioada 1960-2012, de la 9,2 la mie (1960) la 14,3 la mie (2012), in paralel cu cresterea mortalitatii in mediul urban de la 7,7 la mie (1960) la 10,1 la mie (2012).

Din punctul de vedere al structurii pe varsta a deceselor, se constata ca nivelul ridicat al acestora s-a datorat in special procentului mare de decese inregistrate la populatia de varste extreme, de 0-4 ani si respectiv 65 ani si peste. Comparativ cu anul 1960, cand ponderea mortalitatii copiilor sub 5 ani a fost de 20,1%, in 2012 ponderea a scazut la sub 1% din totalul deceselor.

Mai jos aveti mortalitatea masculina vs feminina. Click pentru a mari imaginea.

Nivelul cel mai scazut al mortalitatii a fost inregistrat la grupa de varsta 5-19 ani, urmata de populatia tanara de 20-39 ani, in special la populatia feminina. Datorita fenomenului de imbatranire al populatiei, in perioada 1960-2012, a crescut ponderea deceselor populatiei varstnice de 65 ani si peste de la 46,3% la 74,6%. Tinand cont ca in ultimii ani a crescut populatia de 80 ani si peste, "longevivii", iar populatia feminina varstnica este dubla fata de populatia masculina varstnica, a crescut si proportia deceselor feminine (48,7% in 2012).

In profil teritorial, in grupa judetelor cu o mortalitate ridicata se remarca, de regula, acele judete care au un grad de urbanizare mai scazut si o pondere a populatiei varstnice mai mare. Acesti factori au determinat o variatie sensibila a mortalitatii la nivelul fiecarui judet.

Mai jos aveti mortalitatea pe judete. Click pentru a mari imaginea.

In anul 1966 mortalitatea cea mai ridicata s-a inregistrat in judetele din sud-vestul tarii: Arad (11,5 la mie ), Caras-Severin (10,9 la mie ), Timis (10,6 la mie ) si Mehedinti (10,3 la mie ). Zona cu o mortalitate scazuta este formata din judetele din sud-estul tarii: Constanta (6,2 la mie ) si Galati (6,7 la mie ). Rata mortalitatii a oscilat intre 6,2 la mie (Constanta) si 11,5 la mie (judetul Arad).

Incepand cu anul 1980 mortalitatea generala a crescut in toate judetele cu o variatie intre 8,2 la mie (Iasi) si 14,9 la mie (Arad).

Dupa anul 1990, evolutia somajului si restituirea terenurilor agricole au fost printre principalii factori care au favorizat cresterea fluxului din mediul urban in cel rural cat si dinspre zonele sarace catre cele dezvoltate economic. Plecarea tinerilor din judetele sarace, fie pe motive de perfectionare a studiilor, fie pentru gasirea unui loc de munca, determina o imbatranire a populatiei judetelor "donatoare". Adultii si varstnicii, fie someri sau pensionari, se reintorc in judetele din care au plecat in urma cu multi ani, ei contribuind la accentuarea imbatranirii zonei.

In anul 2012, cele mai mari valori ale mortalitatii generale s-au inregistrat in Teleorman (17,7 la mie ), Giurgiu (15,9 la mie ) si Olt (14,1 la mie ), la polul opus situandu-se judetele Brasov (9,9 la mie ) si Valcea (10,3 la mie ). (aveti mai sus harta pe judete)

Mortalitatea pe cauze de deces a inregistrat tendinte diferite in ultimele cinci decenii, influentand astfel modelul mortalitatii generale. Bolile aparatului circulator constituie principala cauza de deces in Romania. Daca in anii `60 decesele care au avut in principal drept cauza bolile aparatului circulator reprezentau putin peste jumatate din totalul deceselor, astazi ele reprezinta 60%, iar ratele mortalitatii au crescut de la 272,2 decese la 100000 locuitori (1965) la 719,5 decese la 100000 locuitori (2012). Este adevarat ca si in tarile dezvoltate europene principala cauza de deces continua sa ramana bolile aparatului circulator, dar nu depasesc 30-40% din totalul deceselor.

In anii `60 locul doi in cadrul cauzelor de deces era ocupat de bolile aparatului respirator (135,9 decese la 100000 locuitori in 1965). Progresele medicale si utilizarea pe scara larga a antibioticelor au determinat o scadere a deceselor prin bolile aparatului respirator, astfel ca in 2012, cu o rata de 62,2 decese la 100000 locuitori, devine a patra cauza de deces.

In prezent, dupa bolile de inima, tumorile maligne reprezinta cea de-a doua cauza a mortalitatii in Romania (17% in 2012). In perioada 1966-2012, intensitatea mortalitatii avand drept aceasta cauza a crescut de la 123,0 decese la 100000 locuitori (1965) la 230,2 decese la 100000 locuitori (2012).

Ratele mortalitatii specifice pe principalele cauze de deces au continuat sa difere pe sexe. Mortalitatea feminina a avut valori superioare celei masculine in cazul bolilor cerebro-vasculare si a bolilor endocrine, de nutritie si metabolism.

Pentru celelalte cauze de deces se manifesta o "supramortalitate masculina", mai accentuata in cazul leziunilor traumatice, otravirilor si altor cauze externe, tumorilor, respectiv bolilor digestive si a bolilor aparatului respirator.

Boala cardiovasculara ucide mai multi oameni decat toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in randul femeilor (intre 53%-56% din total decese), decat in randul barbatilor si o mortalitate mai crescuta in randul populatiei cu o situatie economico-sociala precara.

In anul 1965, peste 60% din decesele inregistrate la copiii sub 5 ani s-au datorat unor afectiuni a caror origine se situeaza in perioada perinatala (21%) si bolilor aparatului respirator (40%). In anul 2012, ponderea bolilor aparatului respirator s-a redus (29%) dar a crescut procentul afectiunilor din perioada perinatala (29%).

Cele mai multe decese inregistrate la copiii din grupa de varsta 10-14 ani au avut drept cauza leziunile traumatice, otravirile si alte consecinte ale cauzelor externe, iar ponderea lor a crescut de la 37% (1965) la 45% (2012) din totalul deceselor acestei grupe de varsta.

In cazul tinerilor din grupele de varsta 15-29 ani, preponderente au fost decesele provocate de leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe. Decesele datorate leziunilor traumatice, otravirilor si altor consecinte ale cauzelor externe au fost mai numeroase in randul populatiei masculine (cu o pondere de peste 70%).

Pentru persoanele cu varsta de peste 45 de ani, bolile aparatului circulator si tumorile au constituit principala cauza de deces.

Masurile de politica demografica privind interzicerea avorturilor adoptate la sfarsitul anului 1966, au avut ca efect cresterea ratei mortalitatii materne de la 85,1 decese (1965) la 136,3 (1985) la 100000 de nascuti-vii.

Dupa 1989 s-au realizat progrese in reducerea mortalitatii materne datorita in principal legalizarii avortului si programelor de planificare familiala.

In ultimii 23 de ani mortalitatea materna a inregistrat o remarcabila scadere de la 83,0 decese (1990) la 11,4 decese (2012) la 100000 de nascuti-vii. Daca in 1990, decesele prin avort erau de peste 2,2 ori mai mari decat cele prin risc obstetrical, incepand din 1998 raportul s-a inversat, decesele prin risc obstetrical depasindu-le pe cele prin avort de peste 7 ori in 2012.

Cu toate ca deja de la inceputul anilor `50 au inceput sa fie descoperite si utilizate mijloace noi de combatere a tuberculozei (chimioterapicele

antituberculoase), ea continua sa reprezinte pana in zilele noastre pentru majoritatea tarilor globului o problema de sanatate publica.

In Romania, in ultimii 50 ani mortalitatea cauzata de tuberculoza a cunoscut o perioada de scadere de la 24,0 decese la 100000 locuitori (1965) la 3,7 decese la 100000 locuitori (1980), care reprezinta cel mai scazut nivel al ratei. Au urmat cativa ani in care mortalitatea s-a mentinut inca la valori scazute, insa incepand cu anul 1985, s-a inregistrat o crestere progresiva a mortalitatii, ajungandu-se in 1995 la o rata de 11,3 decese la 100000 locuitori.

Aceasta din urma perioada corespunde cu cea de reemergenta a tuberculozei in lume, fapt marcat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care a catalogat boala ca o urgenta mondiala. Intensificarea masurilor de control al tuberculozei in tara noastra - implementarea incepand din 1997 a programelor pe termen mediu sub asistenta tehnica a expertilor OMS - a determinat o scadere ulterioara a mortalitatii prin tuberculoza, ajungand la o rata a mortalitatii de 5,9 decese la 100000 locuitori in anul 2012.

Conform raportului OMS, Romania se afla pe locul doi in topul tarilor din Uniunea Europeana cu cele mai multe persoane care au murit din cauza tuberculozei. Singura tara care a depasit Romania este Lituania, care a inregistrat opt decese de TBC la 100000 de locuitori. Mai mult, in 17 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, rata deceselor este sub 1 la 100000 locuitori.

Analiza mortalitatii pe cauze specifice de deces evidentiaza diferente mari la nivelul celor doua medii. In cazul bolilor aparatului respirator si circulator intensitatea mortalitatii din mediul rural a fost de aproximativ doua ori mai mare decat in mediul urban. si tumorile, leziunile traumatice si otravirile, bolile aparatului digestiv, bolile infectioase si parazitare au determinat mai multe decese in mediul rural fata de mediul urban.

Rata mortalitatii generale este influentata de structura pe varste a populatiei, cu alte cuvinte, doua populatii avand acelasi set de rate specifice de mortalitate pot avea o mortalitate generala diferita daca structurile lor dupa varsta sunt diferite. Pentru a inlatura acest neajuns si pentru a asigura o comparabilitate a ratelor mortalitatii generale inregistrate in diferite tari, se calculeaza rate standardizate ale mortalitatii privind cauzele de deces prin utilizarea unor populatii standard, astfel incat ratele medii sa nu mai fie influentate de structura populatiei.

La nivelul Uniunii Europene, rata standardizata de mortalitate pe toate cauzele de deces, in perioada 2000-2010, a inregistrat un trend descrescator de la 721,9 la 587,2 decese la 100000 locuitori.

In anul 2010, valoarea ratei standardizate de mortalitate pe toate cauzele de deces in Romania (948,4 la 100000 locuitori in 2010) a fost mult mai mare decat media UE-27, in urma Romaniei situandu-se numai Letonia si Bulgaria

Mortalitatea standard prin boala ischemica in anul 2010, a inregistrat, la nivel european, o valoare maxima de 76,2 decese la 100000 locuitori, in scadere in comparatie cu valoarea ratei standard din anul 2000 de 114,8 decese la 100000 locuitori. In anul 2010, ratele deceselor care au avut drept cauza boala ischemica au oscilat intre 30,1 decese la 100000 locuitori (Franta) si 307,9 decese la 100000 locuitori (Lituania). Romania, cu o valoare de 187,3 decese la 100000 locuitori, se situeaza cu mult peste media europeana.

Chiar daca in UE-27, rata de mortalitate prin afectiuni cardiovasculare este in scadere, in prezent numarul pacientilor cu boli cardiovasculare este in crestere. Acest paradox se datoreaza cresterii longevitatii si imbunatatirii supravietuirii persoanelor cu boli cardiovasculare.

Mortalitatea standard prin cancer, la nivel european, a inregistrat in 2010 o valoare de 166,9 decese la 100000 locuitori, in scadere fata de anul 2000 cand s-au inregistrat 187,2 decese la 100000 locuitori. Din nefericire, in 2010 Romania depaseste media europeana, cu o rata de 180,1 decese la 100000 locuitori inregistrand o tendinta de crestere. Cele mai comune forme de cancer in UE-28 sunt tumorile maligne ale laringelui, traheii, bronhiilor si ale plamanilor, colonului si sanului. Pe sexe se evidentiaza faptul ca decesele cauzate de cancer au fost mai numeroase in randul barbatilor decat in randul femeilor. Ratele de mortalitate privind cancerul laringelui, traheii, bronhiilor si plamanilor sunt mai mari in cazul barbatilor. La femei cele mai mari rate de mortalitate sunt cauzate de cancerul mamar si col uterin.

Decesele datorate cauzelor externe cuprind decesele provocate de automutilarea intentionata (sinucideri) si de accidentele din sectorul transporturilor. Desi sinuciderile nu sunt o cauza majora a deceselor, totusi trebuie sa se tina cont de acest indicator in cadrul societatii.

In 2010, cele mai scazute rate ale sinuciderilor au fost inregistrate in Grecia si Cipru, dar rate relativ scazute au fost, de asemenea, inregistrate in Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia si Malta, care au variat intre 5 si 9 decese la 100000 locuitori. In 2010, in Lituania, rata mortalitatii ca urmare a sinuciderilor a fost de aproximativ trei ori mai mare decat media UE-27 (10,2 decese la 100000 de locuitori), dar si in Ungaria si Letonia s-au inregistrat rate relativ ridicate (aproximativ dublu fata de media UE-27).

Citeste din atasament intregul studiu al Statisticii